’Āmuira’a rahi
I mua noa i tō tātou mata
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2025


14:1

I mua noa i tō tātou mata

Tē tupu nei Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te rahi, te mau melo ’e te mau ’utuāfare, te mau misiōni ’e te mau misiōnare, te mau fare purera’a ’e te mau hiero.

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e māuruuru rahi tō’u i te ti’ara’a i rotopū ia ’outou. ’Ua here mātou ia ’outou, ’ua māuruuru mātou ia ’outou ; ’e ’o tō mātou nei mana’o ē ’ua ha’amaita’ihia mātou maoti tā ’outou mau pure.

’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson i tā tātou ’āmuira’a i ma’iri a’enei : « Tē ’ite ra ānei tātou i te ’ohipa e tupu ra i mua noa i tō tātou mata ? Tē pure nei au ’ia ’ore tātou ’ia ’ere i te hanahana o teie taime ! Tē ha’avitiviti mau nei te Fatu i tāna ’ohipa. »

Tē ha’avitiviti nei i tāna ’ohipa. E mea faufa’a terā parau « ha’avitiviti ». Te mana’o e ō mai, ’oia ho’i, e haere vitiviti, e fa’a’oi’oi ’e ma te rū ato’a. I te pae nō te tupura’a o te ’Ēkālesia ’e te fa’anahora’a a te Mesia, tē tupu nei te ha’avitiviti. ’E tei roto tātou pā’āto’a i te reira.

I te ’āva’e ’Ēperēra 1834, i Kirtland, i Ohio, ’ua ha’aputuputu te peropheta Iosepha Semita i te tā’āto’ara’a o te feiā tei mau i te autahu’ara’a i roto i te hō’ē fare ha’api’ira’a iti, e 4,3 mētera tuea paha. E nehenehe tātou e fa’aō e rave rahi fare ha’api’ira’a mai te reira i roto i te pū ’āmuira’a, e’ita e pau te vāhi. ’Ua parau Iosepha Semita : « E mea iti roa te autahu’ara’a tā ’outou e ’ite nei i’ō nei i teie nei pō, e fa’a’ī rā teie nei ’Ēkālesia i te fenua Amerika apato’erau ’e apato’a—e fa’a’ī te reira i te ao nei. »

Tē tupu nei terā tohura’a « i mua noa i tō tātou mata. » Tē tupu nei Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te rahi, te mau melo ’e te mau ’utuāfare, te mau misiōni ’e te mau misiōnare, te mau fare purera’a ’e te mau hiero, ’e te tāpa’ora’a i’oa i tā tātou séminaire, te institut ’e te mau fare ha’api’ira’a tuatoru ’ati a’e te ao nei.

’Ua māuruuru rahi tātou tei ’ō nei tātou i ni’a i te fenua nei ’a tupu rahi ai te ’Ēkālesia i te pae o te nūmera ’e te fa’aururura’a, hau roa atu rā, tei roto i te ’ā’au ’e i te orara’a o tōna mau melo. ’Ua mātauhia tātou ’ei pipi nā Iesu Mesia. Tē fa’a’ite nei tātou i tō tātou ’itera’a pāpū nōna, nō tāna ’Ēkālesia, nō tōna mau haere’a ’e nō tōna ’ē’a nō te fafaura’a. ’O tātou tōna mau ta’ata, ’e ’o ’oia tō tātou Fa’aora.

E ’ūmere rahi tō’u i te parau a te peresideni Nelson nō te « hanahana o teie taime » ’e tē parau nei au i tō’u māuruuru hōhonu i te Fatu nō tāna ’ohipa. Tē fa’aitoito nei au ia tātou ’ia tū maita’i ’ei pipi nāna, ’ei mata ’ite nō te tupura’a te tohura’a, te mea tahito ’e te mea ’āpī.

E mau ta’ata ti’aturi ’ore e tuō nei : « Inaha teie ’e tei ’ō » mai i te tau o te peropheta Iosepha Semita. ’Ātīrā noa atu, e mau fa’ata’ara’a raro noa rātou nō teie ’ohipa hanahana, i teienei ’e ananahi. ’A ha’amana’o i te mau parau a Iosepha Semita : « ’Aore roa e rima vi’ivi’i e nehenehe e tāpe’a i te ’ohipa ’ia haere i mua ; tupu noa atu te hāmani-’ino-ra’a […] e haere noa rā te parau mau a te Atua i mua, ma te mata’u ’ore, te hanahana, ’e te ti’amā, ē ’ia tomo te reira i roto i te mau fenua ra’ituāta’a ato’a, ’ia rātere i te mau reva ato’a, ’ia purūmu i te mau fenua ato’a ’e ’ia haruru i roto i te mau tari’a ato’a, ē ’ia hope te mau ’ōpuara’a a te Atua i te fa’atupuhia ’a parau mai ai ’o Iehova Rahi ē ’ua oti te ’ohipa. »

I roto i tā’u mau fa’auera’a ’ohipa nō teie matahiti, tei mua roa vau nō te ’ite i te Fatu i te ha’avitivitira’a i tāna ’ohipa. Tē patu nei te ’Ēkālesia i te mau hiero ma te vitiviti ’aita i nā mua a’enei, e rahi atu ā te mau melo tē nehenehe e ha’amori i roto i te fare o te Fatu. Te piti, tē ha’aputuputu nei te ’ohipa misiōnare i te nūmera rahi roa ’ino i te nana a te Tīa’i māmoe maita’i, ’o Iesu Mesia. ’E te toru, i roto i te mau tuha’a e rave rahi ’ua tae te ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia i te hō’ē fāito teitei ’āpī nō te ha’api’ira’a ia rātou e « ’imi i teie nei Iesu. »

I teie mahana, e 367 hiero tā te ’Ēkālesia, tei te mau tuha’a rau nō te ferurira’a i te hōho’a, te patura’a ’e te terera’a. ’E e aha te tumu ? Tei ni’a i te hiero tāta’itahi te pāhonora’a i te porohia : « ’Ia ha’amo’ahia i te Fatu. » E fa’atoro te hiero i te ’ē’a nō te mau ha’amaita’ira’a teitei roa a’e a tō tātou Metua i te ra’i nō tātou tāta’itahi. Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e ha’avitiviti tātou i tō tātou mo’ara’a ’ia ora ti’a mā tātou nō te hiero, ’ia ha’amori tātou i roto i te fare o te Fatu ’e ’ia rave tātou i te mau fafaura’a ’e te Atua nō tātou iho ’e nā ni’a i te i’oa o tō tātou hui tupuna i te tahi atu pae o te pāruru.

’Ua parau te peresideni Nelson : « Tē ’ū’ana noa mai ra te ’arora’a a te ’enemi, tō te reira pūai ’e te huru rau. ’Aita e tau i ma’iri i hina’aro-rahi-hia ’ia ti’a pinepine i roto i te hiero. Tē tāparu nei au ia ’outou ’ia hi’o nā roto i te pure i te huru ’outou e fa’a’ohipa nei i tō ’outou taime. » I roto i tōna fare e ti’a ai ia tātou ’ia putapū i te aro mo’a ’e te hau hanahana o te Fatu.

Elder ’e te tuahine Rasband i te hiero nō Mendoza (Rāparata).

I te matahiti i ma’iri, ’ua fāna’o vau i te peresideni i te ha’amo’ara’a o te hiero nō Mendoza (Rāparata). I roto i tā’u a’ora’a, ’ua fa’ahiti au i te tohura’a a Elder Melvin J. Ballard, i te matahiti 1926 ē, e tupu marū te ’ohipa a te Fatu nō te hō’ē tau i Amerika Apato’a, « mai te hō’ē tumu ’aruna e tupu mai roto mai i te hō’ē huero. E’ita te reira e tupu tā’ue mai », e ’āmui mai rā e tau tauatini i te ’Ēkālesia, ’e e riro mai te mau nūna’a nō Amerika Apato’a ’ei « pūai i roto i te ’Ēkālesia. » ’Ua ’ite au i te tupura’a terā tohura’a i mua noa i tō’u mata.

Te huero Mendoza i terā ra tau, ’ua riro mai ’ei tumu ’aruna pāutuutu. Tē tāta’irahihia nei te reira tupura’a nā te mau fenua ra’ituāta’a ’e te mau motu o te moana.

Tē ’ite nei tātou i te Fatu i te ha’avitivitira’a i tāna ’ohipa i roto i te mau misiōni. I te matahiti 2024, e 80 000 misiōnare tei tāvini i roto i e 450 misiōni. Toru ’ahuru ma ono o te reira, e mau misiōni ’āpī. I te matahiti i ma’iri, ’ua fa’atae mai te ’ohipa misiōnare hau atu i te 308 000 melo ’āpī i roto i te ’Ēkālesia. Hau atu i te nūmera, tē fa’atae nei te vārua nō te ha’aputuputura’a i te mau vairua ia Iesu Mesia ra ’e i tāna ’evanelia.

Tē feruri nei au i nā ’āpōsetolo Brigham Young ’e Heber C. Kimball i te matahiti 1839 ra, ’ua reva ’ei misiōnare i te mau motu nō Peretāne. ’Ua ma’ihia rāua ; ’ua fa’aru’e mai rāua i te ’utuāfare tei ma’i-ato’a-hia ’e ma te veve. Noa atu rā, ’ua pa’uma rāua i roto i te pere’o’o ’e ’a hi’o noa mai tei herehia nā te ātea, ’ua nā ’ō ’o Heber : « Ti’a ana’e ’e ’ūmere ana’e nō rātou. » ’Ua fa’aitoito rāua i te ti’a mai ’e tuō a’era : « Hurō, Hurō nō ’Īserā’ela. »

Rurura’a ’e te mau misiōnare i Lima, i Peru.

’Ua ’ite au i te hō’ē ā ’ana’anatae nō te ’ohipa a te Fatu i Lima, i Peru, i te fārereira’a vau i te mau misiōnare o te pū ha’api’ipi’ira’a misiōnare ’e nō te mau misiōni i Lima. ’Auē te nehenehe ! I ’ite au i te ha’avitivitira’a i mua noa i tō’u mata. I teienei e hitu misiōni i te ’oire noa nō Lima.

I te hope’a o tā mātou rurura’a, e mea ta’a ’ē tā te mau misiōnare i fa’aineine nō’ū. ’Ua ti’a mai rātou ma te ’ūmere : « Huō nō ’Īserā’ela. » E’ita roa e mo’ehia terā taime ; ’āhani pa’i tei reira ato’a ’outou pā’āto’a. I mua noa i tō’u mata teie mau misiōnare tei tu’u i te hiti i « te mau mea o teie nei ao » nō te tāvini i te Fatu ’e nō te tauturu i te ha’avitiviti i tōna taera’a mai.

Tē ’ite nei tātou i te Fatu i te ha’avitivitira’a i te mau rāve’a au nō te ha’api’ira’a nō tō tātou mau melo, ’e rātou e ’ere nō tātou tātou fa’aro’o, ’ati a’e te ao nei. Te hō’ē mea ta’a ’ē nō tātou te ’ēkālesia, ’o tā tātou ïa tūra’ira’a i te parau nō te ha’api’ira’a. ’Ua fa’aue te Fatu i te mau mahana mātāmua o te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ’ia « ’imi ho’i i te ’ite, ’oia ïa nā roto i te ha’api’i ’e nā roto ato’a i te fa’aro’o. » ’O te mea ïa e tupu nei i teie mahana ’e ’ua tano te « hurō » pūai maita’i nō te reira.

I teienei, ’ua hau i te 800 000 pīahi ’ati a’e te ao nei tei tāpa’o ia rātou i te séminaire ’e i te institut, te tāpa’ora’a i’oa teitei roa a’e i roto i te tua’ā’ai o te ’Ēkālesia. Tē ha’aputuputu nei tō tātou feiā ’āpī, ’ua rau te huru, i te mau piha ha’api’ira’a po’ipo’i roa, i te ao ’e i te pō, ’e nā ni’a i te natirara ’e nā roto i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare. E nu’u fa’ehau pūai rātou ’e te parauti’a, ’o tē ’apo nei i te pūai mai roto mai i te tahi ’e te tahi, i te ha’api’ira’a nō Iesu Mesia, i te pe’era’a ’e i te parau-pāpū-ra’a nōna ’ei Tamaiti nā te Atua.

Tē paraparau ra i te mau pīahi nō te séminaire ’e te Institut.

I te tau ha’apohera’a rā’au i ma’iri, ’ua paraparau vau i roto i te hō’ē purera’a, i te hō’ē tahua tei ’ī i te pīahi séminaire ’e te institut, ’e tō rātou nā metua, i te fare ha’api’ira’a tuatoru University of Utah. E poro’i rahi i roto i tō rātou taera’a mai, nō tō rātou hia’ai ’ia ’ite ’e ’ia pe’e ia Iesu Mesia. E mea pāpū maita’i tā’u poro’i i teie mau pīahi : Hōro’a i te taime ’aifāito i te Fatu. ’Ua a’o vau ia rātou ’ia fa’afāino i tā rātou ha’api’ira’a ma te ha’api’ira’a mau ’e te teitei a’e, ’oia ho’i te ha’api’ira’a nō ni’a i « te Tamaiti ora a te Atua. »

Hō’ē ā tā’u e ani nei i te mau ta’ata ato’a i teie mahana : Noa atu ā te mea i ni’a i tā ’outou tāpura ’ohipa, ’a hōro’a i te taime ’aifāito, ’eiaha te taime toe noa, i te Fatu, i roto i te tai’ora’a pāpa’ira’a mo’a ta’ata hō’ē, te ha’api’ira’a ’utuāfare i te Mai, pe’e mai, te pure, te mau pi’ira’a a te ’Ēkalesia, te aupurura’a, te ravera’a i te ’ōro’a, te ha’amorira’a i roto i te hiero ’e te feruri-māite-ra’a i te mau mea a te Atua. I parau tō tātou Fatu ’e te Fa’aora ē : « ’Ia ha’api’ihia ’outou e au […] ’e e noa’a ho’i te ora i tō ’outou vārua. » ’A tāmau i te mea tāna i parau. ’E ’a hōro’a iāna i te taime ’aifāito.

’Ua parau te peresideni Nelson : « Tē tāparu nei au ia ’outou ’ia vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a i roto i tō ’outou orara’a. ’A hōro’a iāna i te hō’ē tuha’a ti’a o tō ’outou taime. Mai te mea e nā reira ’outou, ’a hi’o i te ’ohipa e tupu i ni’a i tō ’outou haerera’a maita’i i mua i te pae vārua.

Tē ’ite nei mātou i terā haera’a i mua tē patu ra i te séminaire, i te institut ’e i te mau fare ha’api’ira’a tuatoru a te ’Ēkālesia. I terā mau vāhi, ’o te Fatu te mea mātāmua roa. ’Ia nā reira ato’a ’oia i roto i tō tātou orara’a tāta’itahi e ti’a ai.

Te tahi fa’ahou vāhi e fa’a’ite nei i te tupura’a e rahi noa atu ra nō te ha’api’ira’a i roto i te ’Ēkālesia, ’o BYU–Pathway Worldwide ïa. ’Ati a’e te ao nei, ’ua fātata i te ra’ehia e 75 000 tāpa’ora’a i’oa, ’e tē tāmau nei i te fa’arahi vitiviti. Te rahira’a e mau melo ïa, ’e ’ua hau i te toru o te tuha’a, nō ’Āfirita ïa. Te Pathway, nō te ha’amatarara’a ïa i te ha’api’ira’a i te ta’ata. Te fa’aotira’a i teie mau piha ha’api’ira’a, e matara mai ïa te tōro’a ’ohipa, ’e te matarara’a te tōro’a ’ohipa, e orara’a maita’i a’e ïa nō te ’utuāfare, ’e te fāna’ora’a rahi atu ā nō te tāvini i te Fatu.

Rurura’a ’e te feiā fa’atere nō te titi i te fenua ’Ūtaneta.

I te rurura’a vau ’e te feiā fa’atere nō te titi i ’Ūtaneta, ’ua parauhia mai ē ’o te peresidenira’a titi tā’āto’a tei tāpa’o ia rātou i te BYU–Pathway. Rahi noa atu tātou i te fa’aineinehia i te pae mātēria ’e i te pae vārua, rahi noa ato’a atu tātou i te ruri ’ē i te mau ’arora’a nō te ha’avare a te ’enemi. ’A ha’amana’o i te mau parau a Petero : « Tē hāhaere nei ho’i tō ’outou ’enemi o te diabolo, mai te liona ’ū’ura ra, i te ’imira’a i te ta’ata e pau iāna ra. »

’Ua ta’a iā’u ē, noa atu ā teie parau ’āpī maita’i nō te ’evanelia, tē vai nei te feiā e tāfifi ra, ’o tē fa’aruru nei i te fa’aro’o tāpetepete, i te fē’a’ara’a ’e i te mau uira’a e au ē ’aita e pāhonora’a. Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’o Iesu Mesia te pāhonora’a. ’A ha’amata nā ni’a iāna. ’A ’imi i tōna rima i roto i tō ’outou orara’a. ’A fa’aro’o iāna. « ’Eiaha e taiā tō ’outou ’ā’au », ’ua parau ’oia i tōna mau hora hope’a, i tāna mau pipi, nā mua ia Getesemane, nā mua i te amora’a i tāna satauro nā roto i te mau aroā nō Ierusalema, nā mua i te Golagota, i reira ’oia i te fa’aotira’a i tāna tūsia tāra’ehara—’o tāna noa, te Tamaiti fānau tahi a te Atua, e nehenehe e rave.

’Ia ’ite ’outou ē, tē hāro’aro’a nei ’oia. ’Ua rave ’oia i ni’a iāna i tā tātou mau hara pā’āto’a, te mau hape, te ahoaho ’e te mau mahana ’ino mau, ’ia ti’a ia tātou ’ia ora fa’ahou ā ’e tō tātou Metua i te ra’i i roto i te tau mure ’ore. I parau ’oia : « ’A hi’o mai iā’u nei i tō mau mana’o ato’a na ; ’eiaha e fē’a’a, ’eiaha e mata’u. » E ti’a i te fa’aro’o ia Iesu Mesia e fa’ateitei [ia ’outou] i ni’a ’e ’ia fa’aora i te māuiui o tō ’outou vairua pēpē. ’A ti’aturi iāna ’e e ha’avitiviti ’outou i tō ’outou ho’ira’a atu i « nā rima o tōna ra aroha. »

Tē tūra’i fa’ahou nei au i te mau parau a tō tātou peropheta ora : « Tē ’ite ra ānei tātou i te ’ohipa e tupu ra i mua noa i tō tātou mata ? Tē pure nei au ’ia ’ore tātou ’ia ’ere i te hanahana o teie taime ! Tē ha’avitiviti nei te Fatu i tāna ’ohipa. » ’Ia tuō tātou te mau pipi nō tō tātou nei tau : « Hurō nō ’Īsera’ela », ’a fa’aineine ai nō te ho’ira’a mai o tō tātou Fatu ’e Fa’aora. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.