’Aita roa atu ma te tīa’ira’a ’ore
’Ia feruri ana’e tātou i te mea tā te Fa’aora i rave nō tātou, e nehenehe tātou e tāmau noa i ni’a ma te ’ite ē, tei pīha’i iho noa ’oia ia tātou.
Fa’ahōho’ara’a nā Albert Espi
’A feruri na ’ua ru’uru’uhia tō ’oe nā rima i muri i te tua, ru’uru’uhia tō ’oe nā ’āvae ’ei reira e tūra’ihia ’oe i roto i te pape fātata e toru mētera te hōhonu ! E aha tā ’oe e rave ? E ’aro ānei ’oe nō te fa’aea i ni’a i te pape ’a rohirohi atu ai, ’aore rā e vai hau noa ’oe ma te ’imi mai i te rāve’a nō teie vaira’a ’ātitirau ?
Terā ato’a ïa te tītaura’a nō rātou e ha’api’ipi’i nei ’ia riro ’ei tino nō te Navy SEAL nō te Fenua Marite. E parauhia te reira te « fa’a’itera’a nō te paremora’a. » Te fā, ’o te fa’a’itera’a ïa i tō rātou ’aravihi ’ia ora mai i te mau ’ohipa rau i roto i te pape. I te taime ’ua ru’uru’uhia ’e ’ua tu’uhia i roto i te pape, te tahi tuha’a o te hi’opo’ara’a, ’o te tomora’a ïa rātou i raro roa o te vai ’aura’a ma te hauri’ari’a ’ore, e tūra’i atu i te tahua raro ’e tō rātou ’āvae nō te ho’i mai i ni’a, ’ei reira e huti vitiviti ai i te aho ’a tomo fa’ahou ai. E ravehia te reira te tahi ma’a taime.
E’ita te rahira’a o tātou e haere nā roto i te ha’api’ipi’ira’a a te nu’u Navy SEAL, pēnei a’e rā e mea tē nehenehe e ’apo mai i roto i te reira—’e pēnei a’e e noa’a mai te tahi māuruuru rahi a’e nō Iesu Mesia ’e nō tāna tāra’ehara nā roto i te reira.
Tō ’oe Fa’aora i roto i te mau mea ato’a
E tūru’i teie mau fa’ehau i ni’a i tā rātou ha’api’ipi’ira’a ’e tā rātou fa’aineinera’a nō te manuia i teie hi’ōpo’ara’a—’e tītau-roa-hia ’ia rave hope rātou i te reira ’o rātou ana’e iho. E nā rātou atu tātou pā’āto’a i te mau fifi o te orara’a, te mea ta’a ’ē rā i te ha’api’ipi’ira’a a terā nā fa’ehau, e’ita roa atu tātou e nā roto atu i te mau fifi ’o tātou ana’e iho.
’Ia ru’uru’uhia tātou e te hara, te ahoaho, te pe’ape’a, ’aore rā te tahi noa atu fifi, ’e e tupu te mana’o paremora’a, e nehenehe tātou e fāriu atu i ni’a ia Iesu Mesia. ’Ia mana’o ana’e tātou ē, tei raro roa tātou ’e e’ita roa atu tātou e ho’i fa’ahou mai i ni’a, e nehenehe tātou e ha’amana’o ē, ’ua nā reira a’ena mai te Fa’aora, ’e e hōro’a mai ’oia i te pūai nō te tūra’i ia tātou i ni’a, e huti fa’ahou i te aho, ’e e haere ā. ’Oia i reira, ’aita roa atu tātou ma te tīa’ira’a ’ore.
’O Iesu Mesia tō ’oe Fa’aora i te hara ’e i te pohe. ’O Iesu Mesia tō ’oe Tāra’ehara ’ia hape ana’e ’oe ’e ’ua tītauhia ’ia fa’aho’i-maita’i-hia mai i te pae vārua. ’O Iesu Mesia tō ’oe Fa’aora māuiui i te pae manava, i te pae vārua ’e i te tahi taime, i te pēpē ’e te māuiui pae tino tāna noa e nehenehe e fa’aora. Tē fa’atoro nei teie ’e te tahi ato’a atu mau i’oa nō Iesu Mesia i ni’a i te mea ē ’o ’oia te Hō’ē roa e fāriu atu, i te taime iho ā rā e mea huru pa’ari te orara’a.
Tē fātata ra te Pāsa, e fa’ahanahana tātou i te ti’afa’ahoura’a o Iesu Mesia. Tē ora nei ’oia ! ’E nō te mea tē ora nei ’oia, e ora fa’ahou ā tātou ma te parau fafau nō te ora mure ’ore. Hou rā tōna ti’afa’ahoura’a, ’ua mamae te Fa’aora i Getesemāne ’e ’ua pohe i ni’a i te sātauro nō tātou, nō te mea ’ua here ’oia ia tātou. « I pou mai [’oia] i raro a’e i te mau mea ato’a »—ma te mamae e ’ere nō tā tātou noa mau hara, nō te ’ite ato’a rā i te mau huru māuiui ato’a ’e te ’oto ’e te ’ati ’e te fa’ahemara’a—’ia ’ite ho’i ’oia e nāhea i te tauturu ia tātou (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:6 ; hi’o ato’a Alama 7:11).
’Ite i tō ’oe tīa’ira’a i roto iāna
I te fa’asātaurora’ahia te Fa’aora, mai te huru ē ’aita fa’ahou e tīa’ira’a. ’Ua oti roa tāna mau piti. I pe’e rātou iāna, i ti’aturi ho’i iāna—’e teiene rā, ’ua reva ’oia. I te taime ’a tu’uhia ai Iesu i roto i te mēnema, ’ua fa’aruru rātou i te ’oto ’e i te pāpū ’ore. E toru rā mahana i muri mai, i te Sābati, ’aita e ta’ata i roto i te mēnema. ’Ua ti’afa’ahou mai Iesu Mesia ! Te mea i ’erehia na, i teienei e tīa’ira’a !
Mai te mea ē e mana’o pōiri ’e te fa’ataiā—mai te huru ’ua taorahia ’oe i roto i te vai ’aura’a ma te rima ’e te ’āvae ru’uru’u—’e ’aita e ’ite ra i te rāve’a ha’amatara, ’a rave i te taime nō te hi’o mai i te tīa’ira’a i roto ia Iesu Mesia, ma te ha’amana’o ē ’aita ā ’oe i tae i te hope’a roa.
’Aita te Fa’aora i tae i taua Sābati ’oa’oa ra nō Pāsa ma te ’ore e fa’a’oroma’i mātāmua ia Getesemāne ’e i te sātauro e toru mahana nā mua atu. Nō reira, tē nā roto ra ’oe i te tahi taime pa’ari, ’eiaha e faʼaru’e ! Mai tā Elder Joseph B. Wirthlin (1917–2008) nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i parau i te hō’ē taime : « E tae mai te Sābati i roto i te pōiri o tō tātou ’oro […] Noa atu te huru o tō tātou ’oto, e tae mai te Sābati. »
Nā roto i tāna tusia tāra’ehara ’e te Ti’afa’ahoura’a, tei reira noa Iesu Mesia nō te tauturu ia ’oe ’ia ’ite mai i te hau ’e ’ia haere i ni’a, hau atu i tā ’oe e nehenehe e tīa’i atu.