’Aita ’oe e tītauhia ’ei tino ’aravihi
« ’Aravihi » ’e ’aore rā ’aita, e nehenehe te mau ta’ata ato’a e fa’auruhia.
Fa’ahōho’ara’a nā Getty Images
’Ua fa’ari’i te rahira’a o tātou i te ’ohipa i tupu nō te fārereira’a i te hō’ē anoihi ’e ’aore rā te tahi fa’a’oa’oara’a rahi ’e te ferurira’a : « ’Ua hina’aro roa vau ’ia rave i te reira, ’aita rā tō’u ’aravihi i nava’i ».
E rave rahi o tā ’oe mau ’ohipa au roa hia tei ravehia e te mau ta’ata tārēni nava’i tō ratou. Terā rā, e māere ’oe i te pinepinera’a o te hō’ē ta’ata tāmau tei fa’ari’i i te tahi fa’aurura’a.
« Let Easter Anthems Ring, » te tahi hīmene ’āpī tā tē ’Ēkālesia i nene’i ’āpīhia mai, ’ua pāpa’ihia teie hīmene e te tahi feiā mo’a, ’o Larry A. Hiller te i’oa. E ta’ata pāpa’i ’aravihi pāpa’i parau ’e ’ei ha’anene’i (’ua fa’atuha’ahia i teie nei), teie rā e ’ere ’oia i te hō’ē pāpa’i hīmene. E ’ere ato’a ’oia i te ta’ata hīmene tuiro’o ’e ’aore rā, i te fa’ata’i ’upa’upa.
’O ’oia ana’e te hō’ē ta’ata tei here i te pehe ’e tei fa’ari’i i te hō’ē mana’o fa’auruhia.
’A ’ohipa ai ’oia ’ei upo’o fa’atere pupu hīmene pāroita a tau matahiti i teienei, ’ua tāmata te taea’e ra ’o Hiller i te pāpa’i ma tōna rima i te tahi mau parau ’āpī nō te tahi hīmene tahito tāna i ’ite fa’ahou mai. ’Ua ’oa’oa ’oia i taua ’ohipa ra ’e ’ua ani i te tahi hoa tei rave i te ’ohipa i roto i te ’Ēkālesia mai te mea ē ’ua ’ite ānei ’oia i te tahi atu mau hīmene e tītauhia i te tahi mau ta’o ’āpī. ’Ua fa’atoro atu ’oia iāna i te hō’ē nota hīmene tei pāpa’ihia i te mau matahiti 1800.
’Ua parau te taea’e ’o Hiller, « ’Ua pārahi au i pīha’i iho i taua pehe ra ’e ’ua tae vave mai te mau ta’o i roto i tō’u ferurira’a : ‘’A ti’a i ni’a, e te feiā mo’a, ’a ’oa’oa.’ ’E i reira, ’ua ’ite au i te tā’āto’ara’a o te mau pāpa’i ’e te mea e tītauhia ’ia riro—te hīmene nō te fa’a’oa’oa i ni’a i te Fa’aora ».
’Ua nene’ihia taua hīmene ra i roto i te Ensign nō te matahiti 2012. Tē vai rā e maha ’īrava ’e nō ni’a ana’e i te tāra’ehara a Iesu Mesia. « E fa’atumura’a pūai tō tē reira i ni’a i tō ’oe mau ta’ata tei herehia e ’oe ; tē vai rā te ti’a-fa’ahou-ra’a ,’ » te parau ïa a te taea’e Hiller. I tō te ’Ēkālesia ha’apurarara’a i te parau nō te mau hīmene ’āpī, ’ua anihia i te taea’e Hiller ’ia ha’atū’ati fa’ahou i tāna mau ta’o i ni’a i te Pāsa.
I muri a’e i tōna tauira’a i te mau ta’o e rave rahi—noa atu ā te rēni ’ōmuara’a, « ’a ti’a i ni’a, e te feiā mo’a, ’a ’oa’oa, » ’ua tāpe’ahia mai—e hīmene e toru ’īrava tā te taea’e Hiller i teienei tei pi’ihia « ’Ia ’oto mai te hīmene Pāsa. » E nehenehe ’oe e hīmene i te reira i roto i te purera’a ’ōro’a i roto teie tau Pāsa !
’Ua fa’auruhia ānei te taea’e Hiller ’a pāpa’i ai ’oia i te mau ta’o ?
« Mea haeha’a ’ia parau ē, ’ē, » tāna ïa parau. « Terā rā, ’oia mau. I te tahi mau taime ’ua nīoa atu vau i te ni’ini’ira’a o te mau ta’o tei fa’ari’ihia e tō’u ferurira’a. Mea māuruuru roa ’e te ’oa’oa ma te marū. ’E ’ua nehenehe pinepine au i te fa’ari’i i te hō’ē tāvevora’a nō taua ’oa’oara’a ’ia tai’o fa’ahou ai au i te hō’ē mea tei fa’anu’u ta’a ’ē iā’u i taua taime ra. Nā te reira ana’e e fa’aho’i mai i taua mau nīoara’a o te ’itera’a pāpū. Fātata roa mai te fa’aora fa’ahoura’a i te ’ohipa i tupu ».
E au paha te ta’ata i teie hīmene, terā rā, mai te huru ra ē, te ta’ata tei tae roa mai i te rahira’a o te reira (tā’iri o te pahu) … ’o te ta’ata i pāpa’i ïa te reira ! E’ita te fa’a’ohipara’a i tā tātou mau tārēni ’e te mau mana’o fa’auruhia e ha’amaita’i noa ia vetahi ’ē—e ha’amaita’i ato’a te reira ia tātou.