« Tei hea tā’u mau ha’amaita’ira’a i fafauhia mai nā roto i te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru ? », Liahona, Tetepa 2025.
Tei hea tā’u mau ha’amaita’ira’a i fafauhia mai nā roto i te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru ?
Pinepine te Metua i te Ao ra i te hōro’a mai i te mau ha’amaita’ira’a « faufa’a rahi e mea fifi rā ’ia ite », ’eiaha rā te mau temeio ’oi’oi ’ia ’aufau ana’e tātou i tā tātou tuha’a ’ahuru.
Faʼahōho’ara’a nā Dilleen Marsh
’Ua parau fafau mai ’o Malaki ē, mai te mea e hōro’a tātou i tā tātou tufa’a ’ahuru i te Atua ra, e ’īriti ’oia i te mau ha’amāramarama i te ra’i a nīni’i mai ai i te hō’ē ha’amaita’ira’a, « ’aita ho’i e nava’i te vāhi nō te fāri’i i te reira » (Malaki 3:10).
Nā roto i te reira fafaura’a, pinepine tātou i te fa’aro’o i te mau ’ā’amu nō te mau ha’amaita’ira’a temeio ’e te ’oi’oi tei tae mai i te feiā tei fa’atura i te fa’auera’a ’ia ’aufau i tā rātou tuha’a ’ahuru. Terā rā, e aha te tupu mai te mea ’aita tātou e fāri’i i te reira mau ha’amaita’ira’a i roto i tō tātou mau taime fifi pae tino ? E nehenehe te ’orera’a e ’ite i te mau ha’amaita’ira’a mai te reira te huru ïa tupu i roto i tō tātou iho orara’a e riro ’ei mea hepohepo. E ui ato’a paha tātou: « ’Aita anei au i ha’amaita’ihia ? »
Tē fa’aha’amana’o mai nei Elder Neil L. Andersen nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo ia tātou ē « ’ua rau te huru te mau ha’amāramarama o te ra’i i te matara. Tē vai ra i te pae mātēria, e rave rahi rā i te pae vārua. Tē vai ra e ’ere i te mea ’ōhie i te mata ’ia ’ite. ’A ti’aturi i te taime a te Fatu ; e tae mai iho ā te mau ha’amaita’ira’a ».
E nehenehe ato’a te mau ha’api’ira’a a Elder David A. Bednar nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo e tauturu ia tātou ’ia ’ite ē, te mau ha’amaita’ira’a tā tātou e fāri’i e nehenehe e tae mai nā roto i te mau rāve’a e rave rahi ’o tā tātou e ’ore e feruri. ’Ua parau ’oia, « Area râ, te vai ra te tahi atu mau ha’amaita’ira’a tā tātou e fāri’i nō tō tātou ha’apa’ora’a i teie fa’auera’a, [te ture nō te tuha’a ’ahuru] e mau ha’amaita’ira’a rarahi terā rā, e ’ere i te mea ’ōhie ’ia ’ite. E ’itehia te reira huru ha’amaita’ira’a mai te mea ē, e mea ara’ara’a ’e e mea ha’apa’o maīte tātou i te pae vārua (hi’o 1 Korinetia 2:14) ».
Te ’imira’a ’e te ’itera’a i te mau ha’amaita’ira’a rahi e mea fifi rā ’ia ’ite nō te ’aufaura’a i te hō’ē tuha’a ’ahuru ti’a, e nehenehe te reira e tauturu ia tātou ’ia hāro’aro’a ē, ’ua ’ite te Atua ia tātou ’e tē ha’amaita’i nei ’oia ia tātou.
Mau ha’amaita’ira’a faufa’a e mea fifi rā ’ia ’ite
E ’ere te hina’aro o te Atua i te mau taime ato’a mai tō tātou (hi’o Isaia 55:8–9). Maoti te reira, e’ita paha te mau ha’amaita’ira’a a te Atua e tae mai i te mau taime ato’a mai tā tātou e hina’aro ’aore rā e tīa’i nei. ’Ei hi’ora’a, ’ua hōro’a mai ’o Elder Bednar i te tahi mau hi’ora’a nō te mau ha’amaita’ira’a mana’o-’ore-hia ’o tē tae mai nā roto i te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru : « I te tahi taime e ani tātou i te Atua ’ia manuia, ’e e hōro’a mai ’oia ia tātou i te itoito i te pae tino ’e i te pae ferurira’a. E nehenehe tātou e ani i te manuïara’a, ’e e fāri’i tātou i te hō’ē hi’ora’a maita’i a’e ’e te fa’a’oroma’i rahi a’e, e ’aore rā, e ani tātou i te tupura’a rahi ’e e ha’amaita’ihia tātou i te horo’a o te aroha. E nehenehe Oia e tu’u mai i ni’a ia tātou i te ’itera’a hōhonu ’e te ti’aturi pāpū ’ia tauto’o ana’e tātou ’ia rave fa’a’oti i te mau ’opuara’a maita’i. ’E ’ia tāparu ana’e tātou ’ia hōro’ahia mai te tauturu i roto i te mau fifi o te orara’a pae tino, pae vārua e te pae ferurira a, e riro Oia i te fa’arahi i tō tātou hina’aro tu’utu’u ’ore ’e tō tātou itoito ».
’Ua parau ato’a ’o Elder Bednar ē, i te tahi taime « te ha’amaita’ira’a e fāri’ihia e tātou nā roto mai i te mau ha’amāramarama o te ra’i, o te ’aravihi rahi a’e ïa nō te taui i te huru o tō tātou orara’a, ’eiaha rā e tia’i e nā te hō’ē ta’ata e ’aore rā, nā te hō’ē mea ’ē atu e taui i te huru o tō tātou orara’a ». Hi’o, ’ei hi’ora’a, nāhea te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine fa’aipoipo nō Rāparata i te ’itera’a i te reira i roto i tō rāua orara’a i roto i tō rāua ’ā’amu « Nō te aha ’oe e ’aufau noa ai i te tuha’a ’ahuru ? » (Liahona, Māti 2013, 37).
Tārena a te Atua
E nehenehe ato’a tātou e ha’api’i mai ’ia ti’aturi ē, e tae mai te mau ha’amaita’ira’a i te taime iho o te Atua ’e nā roto i tāna iho rāve’a.
’Ua parau Elder Michael John U. Teh nō te Hitu ’Ahuru : « ’Ia ha’apa’o ana’e tātou i te ture nō te tuha’a ’ahuru, … ’eiaha tātou e hōro’a i te hō’ē taime ’ōti’a i te Fatu. Tē vai ra te hō’ē hina’aro ’ia tīa’i i te mau ha’amaita’ira’a mātēria ’ia tae mai i te hō’ē taime nō tō rātou iho hina’aro. Teie te huru nō te rahira’a o te ta’ata e ’ere ai i tō rātou ti’aturira’a i Tāna mau fafaura’a. E mea ha’apa’o maita’i rātou i te ha’amatara’a, i muri iho rā e fa’aea rātou i te ha’apa’o i muri a’e i te tahi taime ’aita ana’e tā rātou mau tīa’ira’a i tupu. Tītauhia ia tātou ’ia ’ite ē, e ravehia te mau mea ato’a mai te au i te hina’aro ’e te tarena a te Fatu eiaha rā i tō tātou ».
Te hāro’aro’ara’a ē, e mea ta’a ’ē te tārena a te Atua i tā tātou, e nehenehe te reira e tauturu ia tātou ’ia ’ite maita’i a’e ē, nō te mea ’aita tātou i fāri’i i te hō’ē temeio ’oi’oi, e ’ere ïa te aura’a ē, ’aita tātou i ha’amaita’ihia.
Te pa’ari o te Atua
’Ua ha’api’i te peresideni Dallin H. Oaks, tauturu mātāmua i roto i te Peresidenira’a Mātāmua : « ’Ua parau te hō’ē ta’ata ē, te orara’a, ’o te ’ohipa ïa e tupu i ni’a ia tātou ’a rave ai tātou i te tahi atu mau fa’anahora’a. Nō te mau mea ’aita e nōa’a ia tātou ’ia arai, e’ita tā tātou e nehenehe e fa’anaho ’e e fa’atupu i te mau mea ato’a tā tātou e hina’aro i roto i tō tātou orara’a. E rave rahi mau mea faufa’a rahi e tupu i roto i tō tātou orara’a ’aita tātou i ’ōpua, ’e e’ita te tā’āto’ara’a o te reira e fāri’i-poupou-hia ».
I roto i tō tātou tere i te tāhuti nei, te feiā ato’a e ha’apa’o i te ture nō te tuha’a ’ahuru, e nehenehe rātou e fāri’i i te mau ’arora’a pae faufa’a nō te ’ohipa ’ore, te rū mana’o-’ore-hia, te fa’a’ohipa-tano-’ore-ra’a i te faufa’a moni ’ e ’aore rā, te moni ’ohipa taui ’ore. Te ’itera’a ē, te arai nei te Atua, e nehenehe te reira e tauturu ia tātou ’ia tupu i te rahi i roto i te fa’aro’o ’e te fa’a’oroma’i ’a ’imi ai tātou i te mau ha’amaita’ira’a faufa’a ’e te ’ite ’ore hia e te mata o te tuha’a ’ahuru. Penei a’e tē vai ra te tahi o teie mau fifi e mau ha’amaita’ira’a mau ïa ’o tē tauturu ia tātou ’ia tupu i te rahi i roto i te tāmatara’a iho.
’Ua fa’a’ite mai Elder Hugh B. Brown nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo (1883–1975) i te hō’ē taime i te hō’ē ha’api’ira’a tāna i ha’api’i mai ’a topa ai ’oia i roto i te hō’ē pu ’āua fa’a’apu i Canada.
’A haere ai ’oia e tāmā ’e e tāta’i i tōna fenua, ’ua ’ite atu ra ’oia i te hō’ē tumu rā’au vine tei hau atu i te piti metera i te teitei ’e te mā’a ’ore, Nō reira ’ua tarai roa ’oia i te reira, ma te vaiiho noa mai te tahi mau tumu na’ina’i. Mai te mea ra e, te ta’i nei te tumu rā’au nō te hi’ora’a, ’e ’ua mana’o ’o Elder Brown ē, ’ua fa’aro’o ’oia i te tumu rā’au i te paraura’a ē:
« No te aha oe i na reira ai iā’u ? Ua tupu maita’i noa na vau […] ’E i teienei, ’ua tāpūpū ’oe iā’u […] ’Ua mana’o vau ē, ’o ’oe te ta’ata fa’a’apu i ’ō nei ».
’Ua pāhono atu ’o Elder Brown, « Fa’aro’o na, e te tumu vine, ’o vau te ta’ata fa’a’apu i ’ō nei, ’e ’ua ’ite au i te mea tā’u e hina’aro ’ia riro ’oe. Mai te mea e vaiiho vau ia ’oe ’ia haere i te ’ē’a tā ’oe e hina’aro e haere, e ’ore roa ’oe e fāri’i i te hō’ē mea. I te hō’ē rā mahana, ’ia amo ana’e ’outou i te mā’a hotu, e feruri ’outo’ī ana’e ’oe i te hotu, e feruri ’oe i muri ma te parau ē, ’māuruuru, e te Ta’ata fa’a’apu, nō te tāpūra’a iā’u i raro, nō te herera’a iā’u ma te nava’i nō te ha’amauiui iā’u.’ »
’Ia tāfifi ana’e tātou i te pae moni ’e ’aita tātou e ’ite ra i te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia nō te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru, e nehenehe tātou e ui i te Atua mai te reira te huru, « Nāhea e ti’a ai ia ’oe ’ia rave i te reira i ni’a iā’u ? Tē rave nei au i te mau mea ato’a tā ’oe i ani mai. E i teie nei, ’ua tāpū ’oe iā’u i raro ».
I roto i teie mau tau, e nehenehe tātou e rave i te hō’ē taime nō te feruri ē, e hōro’a mai ānei te mau tāmatara’a tā tātou e fa’aruru nei i te mau ha’amaita’ira’a rarahi i roto i te mau ha’api’ira’a tā tātou i ha’api’i mai i roto i te tere. E nehenehe tātou e ha’api’i mai i te ti’aturi hope atu ā i te ta’ata fa’a’apu ’e i te mau ha’amaita’ira’a tāna i fa’aherehere nō tātou ’a fa’aea noa ai tātou i pīha’i iho iāna.
Te ti’aturira’a ’e te mau pure tāmau
Te mau ha’amaita’ira’a māramarama ’e te faufa’a rahi tā te Atua e hōro’a mai ia tātou nā roto i te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru, e nehenehe te reira e tauturu ia tātou ’ia ti’a i ni’a a’e i te mau fifi e rave rahi o te ao nei. E fa’anaho maita’i roa tō tātou Metua here i te ao ra i teie mau ha’amaita’ira’a nō te tauturu ia tātou ’ia tupu i te rahi ’e ’ia riro hau atu mai iāna te huru. ’A fa’a’ohipa ai tātou i te fa’aro’o nō te ’ite ’e nō te fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a ato’a e tae mai, e nehenehe tātou e ’ite i te tupura’a o te fafaura’a a Malaki.
’Ia tupu ana’e te fē’a’a ’e te hepohepo i roto i te mau ’arora’a pae faufa’a, mai te mea e ui tātou ma te ta’i mai te mea e ha’amaita’ihia tātou, e’ita tātou e fa’aru’e i te tīa’ira’a ! E nehenehe rā tātou e pure nō te ’ite i te mau ha’amaita’ira’a ’ite ’ore hia ’e te faufa’a rahi tā te Fatu i tu’u mai i ni’a ia tātou ’e ’ia roa’a te fa’aro’o i te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra nō tātou.
Mai tā Elder Andersen i ha’apāpū mai, « Tē parau fafau nei au ē, ’ia ti’aturi ’outou i te Fatu, e tae mai te mau ha’amaita’ira’a o te ra’i ».