« Fātata roa te COVID i te fa’a’ore i tāna moemoeā nō te pupu hīmene nō te Fare Menemene », Liahona, Tetepa 2025.
Fātata roa te COVID i te fa’a’ore i tāna moemoeā nō te pupu hīmene nō te Fare Menemene
’Ua ha’api’i te mo’emo’e o te ’ōpanira’a i te hō’ē ha’api’ira’a hōhonu : Te here huru Mesia nō te ta’ata mo’emo’e.
I te tau fa’afa’aeara’a nō 2024, ’aita i maoro roa i muri a’e i tōna pi’ira’ahia ’ia riro ’ei tauturu ha’amāramarama nō te hō’ē pupu ārea i roto i te ārea nō Europa Ropu, ’ua tere ’o Laura Echarri Hermoso hau atu i te 5 000 maile (8 047 km) mai tōna fare i Pamplona, pāniora, nō te hīmene ’ei melo manihini nō te pupu hīmene a te Fare Menemene i Temple Square.
E toru mahana noa tōna taera’a i Roto Miti, i Utaha, i Marite, ’itehia iho ra ē, ’ua pe’ehia ’oia i te COVID-19 ’e ’ua ’opanipani ’oia iāna iho. Mai te huru ra ē, ’aita tāna e rāve’a fa’ahou nō te hīmene i roto i te pupu hīmene nō te ’āmuira’a rahi i mua nei.
I roto i tōna piha mo’emo’e i te hōtera, ’ua tūturi ’oia ’e ’ua pure. ’Ua ti’aturi ’oia i te fa’aorara’a. ’Ua hina’aro roa ’oia e hīmene. ’Ua tāpe’a noa ’oia i tōna fa’aro’o.
Hō’ē matahiti nā mua atu
I roto i te hō’ē tau fifi nō te hevara’a i te taime ’aita te mau rapa’aura’a nō te punapunarau i manuia,’e tē māuiui ra tōna metua vahine i te ma’i Alzheimer (ma’i roro marō), ’aita i ti’a i te tuahine Echarri ’ia fāri’i i tōna reo nō te hīmene mai tāna i nā reira na. E mea fifi roa nō te mea ’ua riro noa te pehe ’ei tuha’a faufa’a rahi nō tōna orara’a. ’Ua parau ’oia ē, « ’Ua fari’i noa vau i te reira mai tō’u tamari’iri’ira’a mai ā ».
Te tuahine Echarri (pae aui) ’e tōna metua vahine, ’o María.
’A pure ai ’oia, ’ua tae mai te hō’ē mana’o ē, tītauhia iāna ’ia hīmene ’e te tahi atu ā mau ta’ata. Hō’ē hepetoma i muri mai, ’ua fārereihia ’oia e te hō’ē ti’a fa’atere o te ’Ēkālesia tei uiui iāna. « ’Ua paraparau ’oia nō ni’a i te hō’ē ’ōpuara’a pehe tā te ’Ēkālesia i ha’amata ’e tē ’imi ra rātou i te mau ta’ata hīmene », te parau ïa a te tuahine Echarri.
’Aita ’oia i ha’apāpū mai i te opuaraa mau, terā rā, i muri a’e i te piti o te uiuira’a, ua fa’a’ite mai te ti’a fa’atere ē, tē hina’aro nei te ’Ēkālesia i te mau ta’ata hīmene manihini nō te Fa’anahora’a nā te ao nei a te pupu hīmene nō te Fare menemene ’ia hīmene rātou i roto i te ’āmuira’a rahi.
« ’E ’ua ha’amata vau i te ta’i nō te mea ’aita vau i ’ite e aha te tupu mai, ’ua ’ite rā vau ē, tei reira te Fatu ’e ’ua ’ite te Fatu iā’u, ’e ’o te hō’ē ïa mea ’aita roa atu vau i mana’o a’enei », tāna ïa parau.
Te ’ē’a nō te ’āmuira’a rahi
E ha’amatara’a noa te uiuira’a ’e ’ua pe’ehia mai te reira i te piti o te uiuira’a ’e vetahi ’ē. ’Ua tītau-ato’a-hia i te tuahine Echarri ’ia pāpa’i iāna iho ’ia hīmene ’e ’ia hāpono i te mau haruharura’a e rave rahi. I muri iho, ’ua fāri’i ’oia i te hō’ē uiuira’a hope’a nā te ātea ’e te ti’a fa’atere o te pupu hīmene nō te fare menemene, ’o Ryan Murphy. « ’Ua ri’ari’a roa vau », tāna ïa parau.
I te hope’a, ’ua mā’itihia ’oia ’e 13 ta’ata nā te ao ato’a nei nō te hīmene i roto i te ’āmuira’a rahi, ’e i te ’āva’e Tetepa 2024, ’ua pa’uma ’oia i ni’a i te hō’ē manureva nō te tere i te fenua Marite. I muri a’e i tōna taera’a atu, ua itehia ē, e ma’i COVID-19 tōna, ’e i reira te ha’amatara’a tōna ’opanipanira’a.
’Ua ha’api’i te vai ’ōtahira’a i te fenua ātea i te hō’ē ha’api’ira’a hōhonu : E hōro’a mai te Fa’aora i te tāmāhanahanara’a i roto i tōna mau taime mo’emo’e (hi’o Ioane 14:26–27). « ’Ua mana‘o vau ē, ’e’ita vau e ora mai », tāna ïa parau. « ’Ua ha’aparuparu roa vau, terā rā, e fa’aro’o to’u ». I te reira ato’a taime, e ’ere au i te mea maita’i roa. I teie nei, te hō’ē o tā’u mau ’opuara’a tumu, o te ’imira’a ïa i te feiā e mana’o nei ē, o rātou ana’e, ’e tē tamata nei i te hōro’a ia rātou i te tauturu ».
I muri a’e e va’u mahana te vai ’ōtahi noa ra’a, ’ua ’āfaro mai tōna ea ’e tōna reo, ’e ’ua ha’api’ipi’i ’oia i pīha’i iho i te pupu hīmene. ’Ua ’āmui atu ’oia i tōna reo ’e tō te rahira’a hānere ta’ata i ni’a i te pa’epa’e i roto i te pū ’āmuira’a ’e ’ua hīmene i te ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2024.
« Tē ora nei te Atua. ’Ua ’ite ’oia ia tātou, ’ia tātou tāta’itahi », tāna ïa parau. « Te pehe o te fa’aorara’a ïa, e mana fa’aora tō te reira, ’e e mea ti’a ia tātou ’ia fa’a’ī i tō tātou orara’a i te pehe. E mea faufa’a roa. Tē mana’o nei au ē, te vai ra te tahi mea tā te Fatu e tāmata nei i te parau mai iā’u: ’a fa’a’ī i tō ’oe orara’a i te pehe ».