« E tāhō’ē, e tū’ati ’e e tā’ati te mau ’ōro’a o te hiero », Liahona, Tetepa 2025.
Hi’ora’a i roto i te pāpa’a parau nō ni’a i te Fare o te Fatu
E tāhō’ē, e tū’ati ’e e tā’ati Te mau ’ōro’a o te hiero
Tē fa’a’ite nei te ’ā’amu o te ’ohipa hiero i te mau mahana hope’a nei i te ’ana’anatae ’e te heheura’a nā ni’a i te rēni nō te mau bāpetizora’a mono nō te feiā pohe.
Faʼahōho’araʼa nā Dan Burr
’Ua hopu o Betsy King Duzette i roto i te pape to’eto’e o te ’ānāvai Mississippi. I muri iho, ’ua bāpetizohia te vahine ’ivi fa’afāriuhua e 58 matahiti nō Connecticut nō tōna mau metua tāne fēti’i, tōna metua ho’ovai vahine ,’e te metua tāne ho’ovai ’o tāna tāne fa’aipoipo.
’Aita i maoro a’enei ’ua ha’api’i te peropheta Iosepha Semita i te feiā mo’a i te ’āva’e ’Ātete 1840, nō ni’a i te ha’api’ira’a tumu nō te bāpetizora’a nō te feiā pohe. I roto i tō rātou ’ana’anatae rahi, ’ua rave rātou i te mau bāpetizora’a i roto i te ’ānāvai, mai te taime ’aita te hiero nō Nauvoo i oti. ’Ua bāpetizohia te mau vahine nō te mau tāne ’e te mau tāne nō te mau vahine. Terā rā, ’aita i maoro roa, ’ua heheu mai te Fatu ia Iosepha Semita ē, e ti’a i te mau bāpetizora’a nō te mau tupuna tei pohe ’ia ravehia i roto i te mau hiero ha’amo’ahia (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:28–35). ’E i te matahiti 1845, ’ua fa’aara Brigham Young ē, e bāpetizohia te mau vahine nō te mau vahine ’e te mau tāne nō te mau tāne.
’Ua pohe te tāne a Betsy, ’o Philemon Duzette, e ono matahiti nā mua atu. ’Ua fa’aitoito ’oia ’ia tomo i roto i te pape to’eto’e ’ia bāpetizohia ’oia nō tōna mau fēti’i pohe ’e nō tōna ato’a iho. Tei roto i te reira te bāpetizora’a ’o te metua tāne ho’ovai ’o Philemona, ’o Jese Peas, tei pohe e 50 matahiti nā mua atu, i te tau e tamāhine ’āpī ’o Betsy. Peneia’e ’aita roa atu ’oia i fārerei a’enei iāna, terā rā, ’ua ’ite paha ’oia iāna ’e ’ua ’ite ’oia i tōna i’oa ’e tōna tā’aira’a ’e ’o Philemon ’e tōna metua vahine, o Martha Wing. ’Ua ’ite ’o Betsy ia Mareta i te taime a ora ai ’oia.
’Ua bāpetizohia Betsy ’ei mono nō Jese fātata i muri noa mai i te mau heheura’a nō ni’a i te bāpetizora’a nō te feiā pohe. ’E ’ua pi’i ’oia ’e tana tane fa’aipoipo i te i’oa ’o Jesse i te hō’ē ’o tā rāua mau tamari’i. ’Ua pohe te metua tāne mau ’o Philemon, ’o Philemon ato’a te i’oa, i tōna ’aiūra’a, ’e ’ua riro mai ’o Jesse Peas ’ei metua tāne tapiri nōna i te toru o tōna matahiti ’e ’ua tauturu ia Martha ia aupuru iāna.
E mea matarohia te ti’ara’a metua ho’ovai i roto i te ahuru ma va’ura’a ’e te ahuru ma ivara’a o te tenetere. Nō te faito teitei o te pohera’a ’e te faito teitei o te fa’aipoipora’a, e rave rahi o tei ora i roto i te mau ’utuāfare ta’a ’ē ’aore rā te mau ’utuāfare ’ano’i. Nō reira, ’ua fa’aho’i-fa’ahou-hia mai te mau tā’aira’a o te ’utuāfare Duzette-Peas e piti taime: hō’ē taime i te taime a fa’aipoipo ai te metua vahine o Philemon ia Jesse Peas, ’e te piti o te taime nā roto i te bāpetizora’a nō te feiā pohe.
hōho’a pāpa’i nō te ’āpo’o bāpetizora’a i roto i te hiero tahito nō Nāvu
Te fa’aorara’a i te feiā tei herehia
’Ua tāhō’ē te bāpetizora’a mono i taua mau tā’aira’a tāhuti ra i roto i te hō’ē huru o tē vai noa ’e a muri noa atu. Mai tā Iosepha Semita i pāpa’i, te bāpetizora’a nō te feiā pohe, ’o te hō’ē ïa « hono tū’atira’a » ’o tē tā’amu nei i te feiā ora i te feiā pohe, « ’aore ho’i tātou i ’ore i maita’i roa ; e ore ato’a rātou e maita’i roa ’ia ’ore tātou nei » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te Mau Parau Fafau 128:18).
’Ua ha’api’i ’o Iosepha Semita ē, mai te mea ē, ’aita teie tā’aira’a, e ta’irihia te fenua i te hō’ē ana’ira’a, te hō’ē mea o te fa’ariro i te fenua ’ei vāhi veve, tei hāmanihia ma te faufa’a ’ore (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te Mau Parau Fafau128:17–18). ’Ua pāto’i te heheura’a hanahana a Iosepha nō nia i te mana nō te tā’amu i te mau tamari’i ato’a a te Atua e a muri noa atu i teie parau ’eta’eta.
Ta’a ’ē noa atu te faufa’a rahi o te mau ’ōro’a monora’a nō te mau melo o te ’utuāfare i pohe, ’Ua ha’apāpū mai Iosepha ē, e maita’i ato’a te feiā ora : « ’E i teienei, e au mau taea’e here, e au mau tuahine here ē, tē ha’apāpū atu nei au ia ’outou ē, e mau parau tumu teie nō ni’a i te feiā pohe ’e te feiā ora ’o tē ’ore e nehenehe e ha’apa’o-maita’i-hia, nō ni’a i tō tātou fa’aorara’a » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau128:15).
Nō Iosepha Semita, e mea hohonu roa teie mau heheuraa nōna iho. ’Ua pohe tōna taea’e matahiapo, ’o Alvin, i te matahiti 1823, ’e ’ua ’ite Iosepha i te mo’era’a i roto i tōna orara’a. I roto i te hō’ē heheura’a nō te matahiti 1836, ’ua fāri’i Iosepha i te hō’ē ’ōrama nō ni’a i te « bāsileia tiretiera o te Atua, ’e te hanahana nō te reira » ’e « te nehenehe rahi o te ’ūputa » ’e « te mau porōmu nehenehe o taua bāsileia ra ». I rōpū i teie ’ōrama rahi nō ni’a i te bāsileia tiretiera, ’ua ’ite ato’a ’oia i te mau melo tāta’itahi o te ’utuāfare tāna i mātau ’e i here, ’oia ato’a tōna taea’e ’o Alvin. ’Ua « māere » ’oia ē, ’o Alvin, tei ’ore roa i bāpetizohia, ’o te hō’ē ïa fatu ’āi’a « nō te bāsileia tiretiera ’o te Atua ». (Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 137:1–6.)
Hou te niu o te ao nei
Tē fa’a’ite nei te tū’atira’a i rotopū i te feiā ora ’e tei pohe, i te fāito hanahana o te fa’aorara’a o te ta’ata nei, nō rātou tei « pohe ma te ’ite ’ore i te ’evanelia » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau128:5) ’ua ’itehia ïa ’e te hō’ē ’ē’a nō tō rātou fa’aorara’a hou rātou ’a haere mai ai i te fenua nei. ’Oia mau, ’ua ha’amauhia te bāpetizora’a nō te feiā pohe nō tō tātou « fa’aorara’a mai te mātāmua mai ā o te ao nei » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau128:8). Heheura’a nō ni’a i te bāpetizora’a nō te feiā pohe tei ’āpe’ehia e te mau heheura’a i muri iho nō ni’a i te mau ’ōro’a tā’atira’a. ’Ua riro mai te tā’atira’a i te mau tamari’i i te mau metua ’ei ’ōro’a rahi roa tei hōro’a i te mau hono nō te mau ta’ata ato’a tei ora na (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau138:47–48).
I roto i te hō’ē a’ora’a nehenehe nō te ’āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2018, tē fa’ata’a nei Elder Dale G. Renlund nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i te mana o taua mau tā’atira’a tā’aira’a ra:
« I roto i Tōna ’aravihi hope ’ore, te ha’amau nei ’e te tā’ati nei te Atua, i te mau ta’ata e te mau ’utuāfare noa atu te ati, te mo’era’a, ’e te mau fifi […]
« … Nā roto i tāna tusia tāra’ehara, ’ua pūpū Iesu Mesia i teie mau ha’amaita’ira’a i te tā’āto’ara’a, tei pohe ’e tei ora ».
Mai tā Betsy King Duzette i ti’aturi i tōna tomora’a i roto i te ’ānāvai nō Mississipi ’ei mono nō tōna metua tāne ho’ovai, e nehenehe tātou pā’āto’a e tū’atihia, e tā’atihia, e tā’amuhia, ’e e ru’uru’uhia ’e a muri noa atu.