2025
’O Iesu Mesia te mea maita’i roa a’e ’o tē tae mai
Nō te pūai o te feiā ’āpī, Tetepa 2025


’O Iesu Mesia te mea maita’i roa a’e ’o tē tae mai

Te ’oa’oa tā Iesu Mesia e pūpū nei e roa’a noa ia ’outou.

’A feruri na i te hō’ē taime ’a mana’o ai ’outou e hope te ao nei. ’Aita, e mea pāpū ! ’Ua fa’aruru a’ena ānei ’outou i te hō’ē ’ohipa fifi rahi mau ē, ’ua mana’o ’outou e’ita ’outou e manuia ?

Nā reira, penei a’e ’aita ’outou i mana’o ē, tē fātata mai ra te hopera’a o te ao nei. ’Ua mana’o rā ānei ’outou mai te reira tō ’outou ao ? E nehenehe te reira e riro e rave rau ’ohipa, mai te manuia-’ore-ra’a i te hō’ē hi’opo’ara’a faufa’a rahi, te tauira’a tō ’outou hoa rahi i te fa’aeara’a, ’aore rā te fa’aru’era’a mai te hō’ē ta’ata tei herehia ma te mana’o-’ore-hia.

Noa atu te huru e mea nāhea tō ’outou fa’arurura’a i te reira mau ’arora’a i mā’iri, ’a hi’o na ia ’outou i teienei : ’Ua ora mai ’outou ! Hau roa atu, tē fa’aha’amana’o mai nei te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo ia tātou ē, e nehenehe tātou e rave hau atu i te ora mai noa i te mau ’arora’a nō teie taime ’e nō ananahi. E nehenehe tātou e ’ite mai i te ’oa’oa i rōpū i te reira.

« E tae mai ā te mea maita’i roa a’e »

’Ua māuiui te Fa’aora i Getesemane ’e i ni’a i te sātauro hau atu i tā tātou e nehenehe e feruri. Nō te fa’a’oroma’i i te mau māuiui, te mau ma’i, ’e te mau hara o te ao tā’āto’a nei (hi’o Alama 7:11–13) e mea fifi roa ïa, ’ia parau i te mea iti a’e ! ’Ua upo’oti’a rā ’oia i ni’a i te tā’āto’ara’a.

’Ua ha’api’i Elder Patrick Kearon nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo, « ’Oia iho ā ïa, e feruri tātou i te mamae ’e te ’ohipa ti’a ’ore tei ha’amāuiuihia tō tātou Tāra’ehara nō tā tātou mau hara, ’o tē fa’atupu i te ’oto ’e te māna’ona’ora’a. I te tahi rā taime, e mau roa tātou i’ō—i roto i te ’ō, i ni’a i te sātauro, i roto i te mēnema. E ’ō’ore tātou i te nu’u i mua i te ’oa’oara’a nō te mēnema tei matara ’ū’ana, i te pau o te pohe, ’e i te rē o te Mesia ! »

mēnema ’aore e ta’ata

Maoti Iesu Mesia, ’aita e tītauhia ia tātou ’ia vai noa i roto i tō tātou iho māuiui. E nehenehe tātou e haere i mua ’e e tīa’i i te ananahi ma te ’oa’oa ’e te fa’aro’o.

Nō reira, noa atu e mea fifi a’e te orara’a i tā tātou e mana’o ra e nehenehe tātou e arai, ’a ha’amana’o i te mea tā te peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i ’aita i maoro a’enei : « E tae mai ā te mea maita’i a’e ! » ’Auē ïa fafaura’a fa’ahiahia ! ’Ua ’ite te peresideni Nelson e rave rahi mau mea nō ni’a i te māuiui ’e te ’oto, tā te ao nei e fa’aruru nei i te mau mahana ato’a. Terā rā e nehenehe ā ’oia e parau ē « e tae mai ā te mea maita’i a’e ! »

Nāhea tō ’outou hi’ora’a ātea e taui ai mai te mea ’ua ’ite mau ’outou ē, e tae mai ā te mea maita’i a’e ? Nāhea te reira i te taui i te huru nō tō ’outou fa’arurura’a i te mau tāmatara’a o te orara’a ?

’A rōtahi noa i ni’a i te Mesia

Te hō’ē ’ohipa e tupu i muri nei tā te peresideni Nelson i ani manihini ia tātou ’ia hi’o i mua ma te ’oa’oa, ’o te Tae-piti-ra’a mai ïa ’o Iesu Mesia.

Hou ’outou ’a fa’a’ite ai ē, i « te tarapapera’a te ’ā’au o te ta’ata » (Luka 21:26) ’e te ha’amoura’a e topa mai i ni’a i te feiā ’ī’ino e’ita e ta’i mau mai « te mea maita’i a’e ’o tē tae mai », e ha’apāpū ana’e i te hō’ē mea : Te reira ’o te Tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia. Tē ’ere ra ïa tātou i te mea faufa’a roa mai te mea e tu’u tātou iāna (te Mesia) i te hiti. ’O ’oia « te ta’ata maita’i roa a’e » e tae mai ra—’O ’oia te tumu nō tō tātou ’oa’oa ! Mai tā te peresideni Nelson i parau, « e tae mai ā te mea maita’i a’e nō te mea e ho’i fa’ahou mai te Fa’aora ! »

Tē fāra’a Iesu Mesia i te mau ’āti Nephi

E hi’o ana’e i te mau ’āti Nephi, ’ei hi’ora’a. Noa atu ē tei ni’a rātou i te hō’ē fenua ta’a ’ē roa, i te pohera’a te Fa’aora, ’ua fa’a’oroma’i rātou i te tahi mau ’ati rahi nō te Tae-piti-ra’a mai : te pohe, te ha’amoura’a, te mau ’ati o te nātura. ’Ua topa te tā’āto’ara’a o te mau ’oire i raro i te moana (hi’o 3 Nephi 8).

I muri a’e rā i taua ’ārepurepura’a ato’a ra, ’ua ’ite te feiā tei ti’aturi i te Fa’aora ē, ’ua riro te mau ’ati rahi ’ei tāpa’o nō te pohera’a o te Fa’aora. I te taime mau iho ā tē paraparau ra rātou nō ni’a ia Iesu Mesia ’e te mau tāpa’o tā rātou i ’ite, ’ua fā mai te Fa’aora ia rātou (hi’o 3 Nephi 11:1–11).

’A feruri na i te ’oa’oa rahi tā te mau ’āti Nephi i fa’ari’i ! I muri a’e i taua ha’amoura’a ’ino rahi ra, ’ua tāvini te Fa’aora ia rātou ’e ’ua fa’aora ia rātou. I muri a’e i te mata’u ’e te ri’ari’a tā’āto’a, ’ua ’oa’oa te mau ’āti Nephi ’e ’ua ’ārue i te Atua nō tō rātou fārereira’a i tō rātou Fa’aora (hi’o 3 Nephi 11:14–17).

E’ita paha te Fa’aora e fārerei tino ia ’outou i roto i teie orara’a, mai tāna i nā reira nō te mau ’āti Nephi. E nehenehe rā tā ’outou e ’ite iāna nā roto i te tai’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, te ravera’a i te ’ōro’a mo’a, te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a, ’e hau atu ā. E nehenehe ’oia e tauturu ia ’outou ’ia fa’ari’i i te ’oa’oa i teienei ’e a muri a’e, noa atu te huru o tō ’outou orara’a.

alt text

’A tīa’i noa ai tātou …

E tupu paha te Tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora i roto i tō ’outou orara’a, ’aore rā e’ita paha. Hō’ē ā rāve’a, tē vai nei te ’oa’oa i roto ia Iesu Mesia i teienei.

’Ua ha’api’i te peresideni Nelson i teie parau mau fa’auru i muri nei ’o tē tauturu ’a tīa’i ai tātou i te ho’ira’a mai o te Fa’aora : « E tō’u mau taea’e ’e mau tuahine here ē, e rave rahi mau mea fa’ahiahia i mua. I te mau mahana i muri nei, e ’ite tātou i te mau fa’a’itera’a rahi a’e o te mana o te Fa’aora ’aita ā tō te ao nei i ’ite a’enei. I rotopū i teienei taime ’e i te taime e ho’i mai ai ’oia ‘ma te mana ’e te hanahana rahi,’ e hōro’a mai ’oia i te mau faufa’a ta’a ’ē e rave rahi, te mau ha’amaita’ira’a, ’e te mau temeio i ni’a i te feiā ha’apa’o maita’i ».

’Oia ho’i, e nehenehe tātou e ’ite i te hau ’e te ’oa’oa i roto i te Mesia i teienei, ē tae noa atu i tōna ho’ira’a mai, ’e a muri noa atu. ’O Iesu Mesia te tīa’ira’a i roto i te mau tāmatara’a ato’a o tā tātou e fārerei nei. ’O ’oia te ’oa’oa i roto i te fifi o te ta’ata iho. ’O ’oia te tāmarūra’a i te mata’u. ’O ’oia tō ’outou Fa’aora. ’A rōtahi ai ’outou i ni’a iāna, e roa’a te hau ’e te ’oa’oa ia ’outou i’ō nei, i teienei ’e i te mau taime ato’a.