Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī
Te mau parau fafau tao’a rahi o te fa’anahora’a a te Metua
Nō te pūai o te feiā ’āpī, Tēnuare 2026


Te mau parau fafau tao’a rahi o te fa’anahora’a a te Metua

’Ia ’ī tō tātou vairua i te māuruuru ’a feruri ai tātou i te fa’anahora’a rahi a te Atua nō tātou.

te hō’ē taure’are’a tamāroa i pīha’i iho i te tahi tīpona tē tā’amu ra e piti hope’a o te hō’ē ’ē’aturu

Fa’ahōho’ara’a nā Alyssa Petersen

Tē fa’ata’a nei te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra i « te mau parau fafau rahi roa a’e ’e te tao’a rahi » (hi’o 2 Petero 1:3–4) ’e te mau parau mau e fa’ata’a nei i tō tātou ihota’ata ’e tā tātou ’ōpuara’a mure ’ore.

Mai tei fa’ata’ahia i roto i « Te ’Utuāfare : E poro’i i tō te ao nei » : « ’Ua hāmanihia te mau ta’ata ato’a—te tāne ’e te vahine—i te hōho’a o te Atua. ’Ua riro tātou tāta’itahi ’ei tamāiti ’e ’ei tamāhine vārua herehia e nā metua i te ra’i ra, ’e nō reira, e huru ’e e hope’a hanahana tō tātou tāta’itahi ».

’Ua parau fafau mai te Metua i te ao ra ia tātou ē, mai te mea e pe’e tātou i tāna fa’anahora’a ’e te hi’ora’a a tāna Tamaiti Here, e ha’apa’o i te mau fa’auera’a, ’e e fa’a’oroma’i ma te fa’aro’o ē tae noa atu i te hōpe’a, « e noa’a ïa ia [tātou] te ora mure ’ore, ’o te hōro’a hau a’e ïa i te mau hōro’a ato’a a te Atua » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 14:7).

’Ua fa’atumuhia te ’ohipa a te Atua i ni’a i te haerera’a i mua ’e te fa’ateiteira’a o tāna mau tamari’i. ’Ua fa’ata’ahia te tuha’a tāta’itahi o tāna fa’anahora’a nō te ha’amaita’i ia tātou, nō te mea « e faufa’a rahi tō te mau vairua i mua i [tōna] aro » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:10).

Te fa’anahora’a a te Metua

I roto i te ’āpo’ora’a hou te tāhuti nei, ’ua vauvau mai te Metua i te ao ra i tāna mau tamari’i vārua i tāna fa’anahora’a nō tō rātou haerera’a i mua ’e tō rātou ’oa’oa mure ’ore. ’Ua parau mai ’oia ia tātou e tono ’oia ia tātou i te fenua nei nō te tāmata ia tātou, nō te hi’o e ha’apa’o ānei tātou i te mea tāna e fa’aue mai ’e ’ia nehenehe ’ia « fa’arahihia […] te hanahana i ni’a i tō [tātou] upo’o a muri ē a muri noa atu » (hi’o Aberahama 3:24–26).

’E i muri iho ’ua parau ’oia : « ’O vai tā’u e tono ? ’E ’ua pāhono mai ra te hō’ē tei au i te Tamaiti a te Ta’ata : Teie au, ’a tono iā’u. ’E ’ua pāhono mai ra te tahi, nā ’ō mai ra : Teie au, ’a tono iā’u. ’E ’ua parau atu ra te Fatu : E tono vau i tō mua ra.

« ’E ’ua riri roa a’era te piti […] ’e, i taua mahana ra, e rave rahi tei pe’e atu iāna » (Aberahama 3:27–28).

Hō’ē ana’e fa’anahora’a tei vauvauhia mai—te fa’anahora’a a te Metua. ’Aita tō tātou Metua i te ao ra i ui : « E aha tā tātou e rave ? » ’Aita ’oia i tītau i te mana’o, i ani i te mau hia’aira’a, ’aore rā i ani i te mātutura’a mana’o. Te rito o tāna uira’a ’oia ïa, ’o vai tē tono nō te rave i te mau ’īrava ’e te mau tītaura’a o tāna fa’anahora’a.

te fenua ’e te mahana, te ’āva’e ’e te feti’a

’Aita Lucifero i vauvau i te hō’ē fa’anahora’a tei pāto’ihia e te rahira’a ’o tei ’āmui mai i roto i te ’āpo’ora’a hou te tāhuti nei. ’Ua ’ōrure hau ’oia ! ’Ua ’imi ’oia i te ha’amou i te ti’amāra’a o te ta’ata, ’ua hurihia i raro, ’e « ’ua riro ’oia ’o Sātane[…] te diabolo, te metua o te mau ha’avare ato’a, ’ia ha’avare ’e ’ia ha’amatapō i te ta’ata, ’e ’ia arata’i ia rātou ’ei tītī ’ia au i tōna ra hina’aro » (hi’o Mose 4:1, 3–4). ’Ua tūra’i te te’ote’o, te ahaaha ’e te ’ā’au pipiri ’ia ’ōrurehau i te fa’anahora’a a te Metua.

te hō’ē taure’are’a, ’o Iesu Mesia ’e te fa’anahora’a o te fa’aorara’a

Te fa’anahora’a a te Metua ’e te ’evanelia a te Fa’aora

Tē fa’ata’a nei te fa’anahora’a i te mau ’ohipa a te Metua ’e a te Tamaiti ’ia noa’a i te mau ta’ata ato’a te mau ha’amaita’ira’a o te ora mure ’ore tei matara i te ta’ata nei.

Te ’evanelia a Iesu Mesia ’o te rāve’a ïa e fa’ari’i ai tātou i te mau ha’amaita’ira’a tei parau-fafau-hia i roto i te fa’anahora’a a te Atua, ’oia ato’a te ha’api’ira’a tumu, te mau parau tumu, te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a tā tātou e ti’a ’ia ti’aturi ’e ’ia pe’e. « ’Aita roa atu e i’oa i raro a’e i te ra’i nei e ora ai te ta’ata nei, maori rā ’o Iesu Mesia nei » (2 Nephi 25:20). Te parau mau, ’o te Fatu Iesu Mesia « te ’ē’a, te parau mau, ’e te ora : ’Aore roa e ta’ata e tae i te Metua ra, maori rā ’ei [iāna] » (Ioane 14:6 ; ta’o tei fa’ahuru-’ē-hia).

buka ma te fa’anahora’a o te fa’aorara’a tei pāpa’i-hōho’a-hia i roto mai

Te mau i’oa o te fa’anahora’a i roto i te Buka a Moromona

Tē ha’api’i nei tātou i te mau parau mau faufa’a roa ma te ’itera’a ’e te ’imi-māite-ra’a i te mau i’oa o te fa’anahora’a a te Metua i roto i te Buka a Moromona : Te tahi fa’ahou ’ite nō Iesu Mesia. ’Ei hi’ora’a, ’a feruri i te hi’ora’a i muri nei nō te mau i’oa i mā’itihia :

E tauturu teie mau i’oa tāta’itahi ia tātou ’ia māramarama maita’i a’e i te mau parau fafau faufa’a rahi o te fa’anahoara’a a te Metua, ’e e ha’amaita’i rahi i tō tātou hi’ora’a ātea i ni’a i te mau fā ’e te aura’a o tō tātou orara’a i te tāhuti nei.

E mea māramarama ē, te i’oa tei fa’a’ohipa-pinepine-hia nō te fa’anahora’a a te Atua i roto i te Buka a Moromona (« te ’ōpuara’a o te fa’aorara’a »), ’ua fa’atumuhia ïa i ni’a i te fa’aorara’a ’ia matara te hara ’e te pohe, nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia (hi’o Alama 12:25 ; 33:22).

’Ua fa’aineinehia te ’ē’a

’Ia ’ī tō tātou vairua i te māuruuru ’a feruri ai tātou i te fa’anahora’a rahi a te Atua. Nā roto i te ’itera’a i tāna fa’anahora’a e roa’a te hi’ora’a ātea faufa’a rahi, e fa’arahi te reira i tō tātou ’oa’oa, ’e e ha’apūai ho’i ia tātou nō te upo’oti’a i ni’a i tō tātou mau tāmatara’a ’e mau ’ati.

Tē hina’aro māite nei tō tātou Metua i te ao ra ’ia ho’i fa’ahou tātou iāna ra. Tē ani nei ’e tē parau fafau nei ’oia i te mau ha’amaita’ira’a, terā rā, e’ita roa ’oia e fa’ahepo, e ha’avī, e ’ōpani ’ia fa’a’ohipa i tō tātou ti’amāra’a ’ia mā’iti ’o tāna i hōro’a mai ia tātou. E ti’a ia tātou ’ia ’ohipa ’e ’ia mā’iti i te ho’i fa’ahou iāna ra ma te pe’e i te hi’ora’a o tāna Tamaiti Here.

’Ua fa’aineinehia « te ’ē’a ’e ’ia hi’o noa atu tātou, e ora ïa tātou ē a muri noa atu » (Alama 37:46 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

Tē fa’a’ite pāpū nei au ma te ’oa’oa ē, ’o te Metua i te ao ra te tumu o te fa’anahora’a hanahana nō tāna mau tamari’i. ’O Iesu Mesia te Tāra’ehara ’e tō tātou Fa’aora. ’E nā ni’a i tō’u ti’ara’a e hō’ē o te mau ’āpōsetolo a te Fatu o te mau mahana hope’a nei, tē fa’a’ite nei au ē, ’o ’oia mau iho ā « te ’ē’a, te parau mau ’e te ora » (Ioane 14:6 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).