« Fa’ata’ara’a nō te ’āmuira’a », Hoa, Novema 2025, 4–5.
Fa’ata’ara’a nō te ’āmuira’a
Te ’evanelia, nō nia ïa i te ’utuāfare
’Ua ha’api’i te peresideni Oaks ē, ’o te mau ’utuāfare te pū nō te ’evanelia a Iesu Mesia. I tōna tamari’ira’a, ’ua pohe tōna metua tāne. ’Ua ha’api’i rā tōna metua vahine iāna i te ’evanelia, ’e ’ua hōro’a mai te reira iāna i te tīa’ira’a ’e te hau. E fa’aruru te mau ’utuāfare i te mau fifi, e nehenehe rā tātou pā’āto’a e fa’ari’i i te tīa’ira’a ē, e nehenehe tātou e ti’a atu i roto i te hō’ē ’utuāfare mure ’ore.
Pāpa’i i te hōho’a nō tō ’oe ’utuāfare.
Rave i te mau mea pa’ari ’āpipiti ’e te Mesia
’Ua parau Elder Eyring ē, i tōna haerera’a i te fare ha’api’ira’a tuatoru, e mea pa’ari roa nōna te ha’api’ira’a ihitumu ’e te nūmera. ’Ua pe’ape’a roa ’oia ’e ’ua hina’aro e fa’aru’e atu. I te purera’a ’oia, ’ua fa’ari’i ’oia i te tāmāhanahanara’a ’e te fa’aitoitora’a. ’Ua ha’api’i mai ’oia ē, e ti’a iāna ’ia rave i te mau mea ato’a nā roto i te Mesia, ’o tē ha’apūai ia tātou pā’āto’a (hi’o Philipi 4:13). ’Ia fa’aruru tātou i te mau taime fifi, e ’āpiti mai te Metua i te ao ra ’e ’o Iesu Mesia ia tātou.
Pāpa’i i te hōho’a ’aore rā i te parau nō te hō’ē taime ’ua rave ’oe i te hō’ē ’ohipa pa’ari tauturuhia e te Metua i te ao ra ’e ’o Iesu Mesia.
Mau māite i tō ’outou ’itera’a pāpū
’Ua fa’ati’a Elder Brown ē ’ua tomo ’oia i roto i te ’Ēkālesia i Iāmāīka. ’Ua ui tōna mau hoa : « E aha pa’i ’oe e tomo ai i roto i terā ’ēkālesia ? Tē ti’aturi mau ra ānei ’oe i te reira mau mea ato’a ? » ’Ua noa’a rā iāna te hō’ē ’itera’a pāpū nō ’ō mai i te Vārua Maita’i, ’e ’ua mau māite noa ’oia i tōna ’itera’a pāpū. ’Ia mā’iti ana’e tātou ’ia ti’aturi, e tupu tō tātou ’itera’a pāpū i te rahi.
E piha nō te hō’ē peropheta
’Ua fa’ati’a te tuahine Spannaus i te ’ā’amu o te Bibilia nō ni’a i te hō’ē vahine tei ani i te peropheta Elisaia ’ia tāmā’a i tōna fare. ’Ua hāmani roa ato’a te vahine i te hō’ē piha i roto i tōna fare ’ia fa’aea mai ’oia. ’Ua ha’apāpū mai te Vārua Maita’i iāna ē, e peropheta ’oia nā te Atua. E nehenehe ato’a tātou e fa’ari’i i te hō’ē ’itera’a pāpū nō te mau peropheta a te Atua. E ti’a ia tātou ’ia ha’amahora i tō tātou ’ā’au nō te ha’apa’o i tā rātou mau arata’ira’a.
Te mana o te mau hīmene Paraimere
’Ua paraparau te tuahine Browning nō ni’a i te faufa’a rahi o te mau hīmene Paraimere. ’Ua parau ’oia ē, e mauha’a te pehe ’o tē nehenehe e tanu i te mau huero nō te ’itera’a pāpū i roto i tō tātou ’ā’au. ’Ia hīmene ana’e tātou i te mau hīmene Paraimere, tē hīmene ra ïa tātou i tō tātou ’itera’a pāpū nō te ’evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai. Tē hina’aro mau nei Iesu ia tātou ’ia riro ’ei hihi mahana !
King of Love, My Shepherd by Julie Rogers. May not be copied.