Patu i te mau fare ’e i te mau ’itera’a pāpū
Tē hotu maita’i ra te taiete patura’a fare a Sarah. E fa’aotira’a rā tei tītauhia iāna ’ia rave.
Hōho’a nā Christina Smith, ’aita ana’e e pāpa’ihia
Nō Noa, e pahī ïa. Nō te ari’i Beniamina, ’ua tae te mana’o i ni’a i te hō’ē pare. Nō te taea’e o Iareda, tei ni’a ïa i te mau pahī. ’E nō Sarah Christensen ïa, nō Montana i Marite ? Terā ïa, tei ni’a tōna mana’o i te patura’a i te mau fare.
E misiōnare rave tāmau i teienei ’o Hermana Christensen, e tāvini ra i roto i te misiōni nō Minnesota Minneapolis, i te hō’ē rā tau ’ua ’ino’ino ri’i ’oia i te mea ē tē fa’ataupupū ra te hō’ē misiōni i tāna mau fā e patu i te fare—e ’ere rā ho’i tāna misiōni nei !
Hōho’i ana’e i te ha’amatara’a.
« I tauturu noa ana vau i tō’u pāpā ’ia patu i te mau mea, i tō’u orara’a tā’āto’a », tāna ïa i parau. « ’Ua mātau roa vau i te mau mātini ’e te ’ohipa patura’a fare, ’e e mea huru au nā’u te reira. ’E nō reira, i te 16ra’a o tō’u matahiti, i fa’aoti au e ha’amata i tā’u iho taiete patura’a fare. »
« ’Ua ha’api’i mai tō’u pāpā ’ia tāmau i te mau mea, mai te ’iri e ti’a ai te hō’ē fare », tē parau ra Sarah.
Patu i te hō’ē taiete
Nā mua roa, ’ua hāmani ’āpī ’o Sarah i te hō’ē fare, i te hō’ē matahiti, i te tau ve’ave’a. Nō tōna au i te reira, ’ua rave fa’ahou mai ’oia i te hō’ē ’ōpuara’a hāmani ’āpī i te fare nō te matahiti nō muri iho. Ē i te hope’a, ’ua fa’aoti ’oia e rave i te hō’ē ’ōpuara’a rahi atu ā—e fare « ho’o », ’oia ho’i, e fare tāna ’e tā tāna pupu rave ’ohipa tārahu e patu mai raro ē i te tāpo’i fare, ’e e ho’o atu ai ’ia ’āpī mai rātou i te moni.
Mahana vāvahira’a ! E hāmara tā Sarah i fa’a’ohipa i roto i te piha hopura’a pape i te hō’ē o tāna mau patura’a.
E ’ere te ha’amaura’a taiete i te mea ’ōhie, i te mea ato’a ho’i ē, ’ua rahi roa tā Sarah ’ohipa i te ha’api’ira’a tuarua ’e i tāna tara’a i te hō’ē ’ohipa ’ei ’ohipa ’ōhie, nō te mea iho ā rā ’ua ’ohipa noa ’o Sarah i te fare ha’api’ira’a tuarua ’e i tāna tū’aro horora’a.
’Ua ha’amau ’o Sarah i tāna iho taiete patura’a fare i te 16ra’a o tōna matahiti.
« ’Ua ha’api’i rahi roa vau », tāna ïa parau. « Tītauhia iā’u ’ia fa’a’ohipa i te parau moni nō te ’aufau i te ta’ata, ’aita ho’i au i rave a’enei i te reira. Tītauhia iā’u ’ia ha’amātau i te paraparau i te ta’ata tā’u i ’ore i mātau, tā’u mau rave ’ohipa tārahu. ’Ua ha’api’i ato’a vau i te fa’aruru i te urupu’upu’u nō te fa’aterera’a i te hō’ē taiete, e ’ere i te mea ’ārearea roa. E vai noa terā ferurira’a ē e’ita e nava’i ānei te moni ’āpī, i te taime ato’a e ho’o ’oe i te fare. »
’Aita roa atu i vai ’āta’a
Noa atu rā te mau ha’ape’ape’ara’a ’e te urupu’upu’u nō te fa’aterera’a i te hō’ē taiete, ’aita roa atu ’o Sarah i vai ’āta’a i roto i tāna mau ’ōpuara’a rahi ’e te moemoeā.
« ’Ua matara noa mai, ’ua ’ite au ē maoti te Fatu », tāna ïa parau. « E’ita e haere teie ha’amaura’a taiete ’aita ana’e ’oia. ’Ua tauturu mai ’oia i roto i te mau mahana ’ino, i roto i te mau ’ohipa pa’ari, i roto i te mau mea ato’a. »
E mea piri ’o Sarah ’e tōna ’utuāfare, e mea rave ’āmui i te ’ohipa.
’Ua turu ato’a te ’utuāfare o Sarah iāna i te mau tuha’a ato’a—e ho’i ïa tātou i terā misiōni tei fa’ataupupū i tāna mau ’ōpuara’a.
’Ua parau tōna taea’e ’o Tyler e haere mai ’ōna e tauturu ia Sarah e patu i te hō’ē fare, ’ia ho’i mai ’oia nā te misiōni. I te hō’ē rā mahana, ’ua niuniu mai ’oia iāna ma te parau ’āpī ē, ’ua anihia ’oia e ha’amaoro ri’i i tāna tāvinira’a misiōnare.
« ’Ua riri roa vau iāna », tē fā’i ra ’oia. « ’Ua parau vau : ‘E Tyler, e’ita tā ’oe e nehenehe e fa’ari’i. Teie tā’u i ’ōpua a’ena.’ Nā ’ō mai nei ’oia : ‘E mea faufa’a a’e te ’ohipa a te Fatu i tā ’oe.’ ’Ua puta roa vau. ’Ua ’ite ho’i au ē, ’ua tano ’oia, ’e ’ua tītauhia iā’u ’ia ti’aturi i te fa’anahora’a a te Atua. »
’Ua fa’ari’i poupou te ’utuāfare o Sarah i tōna taea’e ia Tyler i te otira’a terā fa’anu’ura’a tau misiōni.
Hōho’a tei hō-mai-hia e Sarah Christensen
E tauturu ānei nō ’ō mai i tōna pāpā ’aore rā te Metua i te ao ra, ’ua ’ite ’o Sarah ē, ’aita ’oia i vai ’āta’a.
Tāna iho misiōni
’Ua fa’auru rahi te hi’ora’a o Tyler ia Sarah ’ia ha’amata i te feruri i tāna iho misiōni. « ’Ua ’ite au i te rahira’a ta’ata tā tō’u taea’e i tauturu ’ia haere mai i te Mesia, ’e ’ua ’ite ato’a vau i te rahi o tōna iho haerera’a i te Mesia. Terā ato’a te mau mea tā’u i hina’aro e ’ite », tē parau ra Hermana Christensen. « ’Ua ha’amata vau i te ha’api’i pāpū i te ’evanelia ’e tē ’ite ra vau ē, rahi noa atu tō’u ’itera’a pāpū ’e tō’u tā’amura’a i tō’u Fa’aora, rahi noa ato’a atu tō’u hina’aro ’ia fa’a’ite i te reira. »
’Ua fa’aoti a’era ’o Sarah e vaiiho ri’i i tāna taiete patura’a fare, ’e ’ia tāvini i te Fatu. I teie fa’aotira’a, ’ua noa’a mai iāna te hi’ora’a pūai ’e te ’āpī.
« Te mea nūmera hō’ē tā tō’u misiōni i ha’api’i mai iā’u, ’oia ho’i, e taui roa te orara’a i te ’evanelia », tē parau ra Hermana Christensen. « Nō tō’u pa’arira’a i roto i te ’Ēkālesia, e mea pa’ari nā’u ’ia ’ite i te faufa’a rahi o te ’evanelia i roto i tō’u orara’a.
« I’ō nei i roto i tā’u misiōni, ’ati a’e iā’u e mau ta’ata tei ’ore i ’ite i te parau nō te Metua i te ao ra ’e nō Iesu Mesia. ’Ia ha’api’i ana’e rātou ē, e tamari’i rātou nā te Atua ’e e fa’anahora’a tāna nō rātou, e taui roa tō rātou orara’a. ’O te ’ohipa au roa a’e ’ia ’ite ’e ’ia ’āmui atu. ’Ua māramarama vau i te reira nā mua a’e i tā’u misiōni, i teienei rā, ’ua ’ite au ē e mea faufa’a hau a’e te ’evanelia a Iesu Mesia nō te ’oa’oa i roto i teie ao ’e i te ao a muri a’e. »
E mea au nā Hermana Christensen (pae ’atau) ’e tōna hoa ’o Hermana Taylor (pae ’aui) ’ia tāvini noa atu ā te rāve’a.
Hōho’a tei hō-mai-hia e Sarah Christensen
Te fa’aro’o nā ni’a atu i te mata’u
I te tahi atu feiā ’āpī e feruri nei e tāvini i te hō’ē misiōni, tē nā ’ō ra Hermana Christensen ē: « ’Ia vai te fa’aro’o ’e ’eiaha e mata’u. E ’ere te misiōni i te mea ’ōhie, e mea ho’ona rā. E ha’amaita’i te Atua ia ’outou i te mau huru māere ato’a ’a rave ai ’outou i te fa’aotira’a ’ia riro ’ei tāvini nāna. »
Noa atu ē tē mihi nei ’oia i te ’ohipa patura’a fare i roto i tāna tāvinira’a, ’aita rā te Hermana Christensen e tātarahapa nei i tāna mā’itira’a. « ’Oia iho ā ïa e nehenehe tā’u taiete e hotu rahi ’āhani ’aita vau i rave i te misiōni rave tāmau », tāna e parau. « ’Ua ’ite rā vau ē, e ha’amaita’i mai te Fatu i tā’u tūsia nō te vaiihora’a ri’i i te reira. E nehenehe tā’u ’ohipa e tīa’i, e’ita rā te ’ohipa a te Fatu ! »