2025
Te uira’a a Lou nō te ’āmuira’a
Mē 2025


« Te uira’a a Lou nō te ’āmuira’a », Hoa, Tetepa 2025, 4–5.

Te uira’a a Lou nō te ’āmuira’a

« E haere ānei au i te fa’a’oa’oara’a a Alice ? » Teie tā Lou i pāpa’i.

E ’ā’amu mau nō Peretita mai.

Tamāhine e fa’atu’atu’a rā ’ia hi’o i te vihi rata tītaura’a manihini

’Ua ’ana’anatae roa ’o Lou ’a ’īriti ai ’oia i te vihi rata nīnamu. Tē fa’atupu nei tōna hoa maita’i ’o Alice i tāna tāmā’ara’a ’ōro’a fānaura’a ’e ’ua tīttauhia ’oia !

I tō Lou tai’ora’a i te rata, ’ua ’otori’i tōna ’ā’au. Teie fa’ahou ā te tahi tāmā’ara’a i te Sābati, tōna ïa mana’o.

’Aita roa atu te ’utuāfare ’o Lou e haere nei e ’ārearea i te mau mahana Sābati. E mea au rā nā rātou e ’āmui nō te tau’a parau, e haere i te fare purera’a, ’e e rave i te tahi mau ’ohipa e ha’amana’ora’a i te Fa’aora.

Terā e mea pa’ariri’i ’ia pāto’i i teie tītaura’a. Nāhea ’oia e ’ore ai e fa’ari’i i teie tītaura’a ’ōro’a fānaura’a a tōna hoa ?

« E’ita ānei au e nehenehe e haere i teie ’ōro’a nō te hō’ē noa taime ? » ’Ua ani ’o Lou i tōna nā metua i taua pō ra. « ’Ua ’ite au e mea faufa’a roa te mahana Sābati. ’Aita ato’a rā vau e hina’aro e ’ore e haere ».

« E fa’aotira’a fifi mau te reira », ’ua parau pāpā. « Tē ani mai nei te Metua i te ao ra ia tātou ’ia fa’ariro i te Sābati ’ei mahana mo’a. Terā rā, tei ia ’oe noa te fa’aotira’a e nāhea rā ’oe ».

Tauahi mai nei māmā ia Lou. « Teie hope’a hepetoma nō te ’āmuira’a rahi īa. Teie paha te uira’a tā ’oe e tu’u atu nō teie ’āmuira’a ».

E peu mātauhia nā te ’utuāfare ’o Lou ’ia pāpa’i i te hō’ē uira’a tā rātou hou i te ’āmuira’a. ’E i te roara’a o te ’āmuira’a, e ’imi rātou i te mau pāhonora’a.

Fa’ari’i atu ra ’o Lou. « Nā reira ïa ».

E tamāhine e tūturi ra i pīha’i iho i tōna ro’i ’e tē pure ra ; te tahi buka nō te pāpa’i ’e tē pēnitara i ni’a i tōna ro’i

I te hora ta’otora’a, ’ua pāpa’i ’o Lou i tāna uira’a. I muri iho, ’ua pure ’oia. « E te Metua i te ao ra, te hina’aro nei au i te haere i taua ’ōro’a ra, ’e ’aita ra vau e ’ite rā e aha te rave’a. Tauturu mai na iā’u ’ia ’ite i te mau pāhonora’a ’a māta’ita’i ai au i te ’āmuira’a rahi ? »

Mau tamari’i e pārahi ra i ni’a i te pārahira’a roroa ’e e māta’ita’i ra i te mātini rorouira i ni’a i te ’aira’amā’a i mua ia rātou

Tau mahana i muri mai, tē pārahi ra ’o Lou ’e tōna mau taea’e i ni’a i te pārahira’a roroa. ’Ua ha’amata te ’āmuira’a ! ’Ua pāpa’i hōho’a ’o Lou i roto i tāna buka i te ha’amatara’a o te hīmene mātāmua. I te otira’a, ’ua ha’amata te ta’ata a’o mātāmua.

Hi’o a’era ’o Lou. Tē paraparau rā te ta’ata a’o i te parau nō te mahana Sābati ! ’Ua parau maira ’oia ē, e ha’amaita’i te Atua i te feiā e ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a, noa atu ē, ’aita te ha’amaita’ira’a i tae ’oi’oi mai.

« I tō’u mana’o, ’ua pāhono ’oi’oi tō’u Metua i te ao ra i tā’u uira’a », tā Lou ïa parau. « ’Aita i ha’amaoro ! »

E piti nā tamāhine e paraparau ra

I te mahana nō muri iho i te fare ha’api’ira’a, ’ua fārerei ’o Lou i tōna hoa ia Alice i te hora fa’afa’aeara’a. ’Ua parau atu ’o Lou, « Māuruuru nō tō ’oe tītaura’a iā’u i tā ’oe ’ōro’a », ʼUa huti a’era ’oia i te aho. Nā ’ō atu ra, « e mahana ta’a ’ē mau nō’u ’e tō’u ’utuāfare te mahana Sābati. Nō reira, e’ita vau e tae atu ».

« Nā reira ïa », tā Alice ïa parau. « Tē ’oto nei au i te mea ē, e’ita ’oe e tae mai ».

« ’O vau ato’a » pāhono atura ’o Lou. « ’E te mahana mā’a, ’aita ānei ’oe e hina’aro e haere mai nā muri iā’u i te Park trampoline ? I reira ïa taua e nehenehe ai e ha’uti ’e e fa’ahanahana i tō ’oe mahana fānaura’a ».

« ’Aita atu ai ïa ! » ’Ata’ata noa atura ’o Alice.

’O Lou ato’a. E fa’aotira’a pa’ari roa i te haere ’ore ra’a i teie ’ōro’a. ’Ua ’ite rā ’oia ē, ’o te reira ihoā te fa’aotira’a tano. ’E ’ua māuruuru roa ’oia i te mea ē, ’ua pāhono mai te Metua i te ao ra i tāna uira’a faufa’a mau.

PDF nō te ’ā’amu

Fa’ahōho’ara’a nā Flavio Remontti