« Ha’utira’a nō Pāsa », Hoa, Māti 2026, 16–23.
Ha’utira’a nō Pāsa
E nehenehe ’outou e rave i teie fa’anahora’a ’e tō ’outou ’utuāfare ’e te mau hoa nō te fa’ati’a i te ’ā’amu nō Pāsa. E nehenehe ato’a ’outou e ’ō’omo mai i te ’ahu mai te mau ta’ata tei ’ahuhia i Ierusalema i te roara’a o te orara’a o te Fa’aora.
’A fa’a’ōhipa ai ’outou i te fa’anahora’a, ’a feruri mai te aha te huru ’ia vai i reira i pīha’i iho ia Iesu. E aha tā ’outou e putapū ? I muri a’e i te fa’anahora’a, ’a ’āparau i te mea tā ’outou i ha’api’i mai ’e i putapū.
Hōho’a 1
Sābati o te ’āma’a tāmara
E ti’a te mau pipi i ni’a i te hō’ē rēni nō te hāmani i te hō’ē ’ē’a nō te ta’ata e tāpe’a nei i te hōho’a ’e e tāhiri i tā rātou mau ’āma’a tāmara.
Ta’ata tai’o: I te sābati hou te pohera’a o Iesu Mesia, ’ua haere ’oia i Ierusalema nā ni’a i te hō’ē ’āteni. « ’E fātata mai ra te ’oire iāna … , ’ua pi’i noa iho ra taua tia’a rahi pipi ato’a ra i te ha’amtai’ira’a i te Atua, i te mau temeio ato’a tā rātou i ’ite ra ».
E haere te ta’ata tāpe’a hōho’a nā ni’a i te ’ē’a ma te tāpe’a i te hōho’a 1 (Iesu Mesia i ni’a i te ’āteni). ’Ua tuō te mau pipi « Hosana ! » e rave rahi taime ma te tāhiri i tā rātou ’āma’a tāmara.
Pipi 1 : « ’Ia ora na te Ari’i i te haere’a mai ma te i’oa o te Fatu ra : ’Ei hau tō te ra’i ’e te ha’amaita’i i te vāhi teitei ».
Ta’ata tai’o : « ’E tae atu ra ’oia i roto i Ierusalema, ’āueue iho ra taua ’oire ato’a ra, ’e te ta’ata ato’a i te uira’a ē, ’O vai teie ? »
Pipi 2 : « ’O Iesu teie, ’o te peropheta o Nazareta i Galilea ra ».
E hīmene te mau ta’ata ato’a te ’īrava toru o te « Fa’aora ’oeā » (Buka hīmene nā te mau tamari’i, 62–63).
Hōho’a 2
Te tāmā’ara’a hope’a
Ta’ata tai’o : I te mahana maha, ’ua putuputu Iesu Mesia ’e tāna mau pipi ’e ’ua hōro’a ia rātou i te ’ōro’a mo’a.
Te ta’ata tāpe’a hōho’a 2 (Iesu i te tāmā’ara’a hope’a). Te mau pipi e parahi hā’ati ra ’e tē hi’o ra i te hōho’a o Iesu.
Ta’ata tai’o : « ’E tē ’amu ra rātou, ’ua rave iho ra Iesu i te pāne, ’e oti a’e rā i te ha’amaita’i i te Atua vāvāhi iho ra, tu’u atu rā ia rātou ra, nā ’ō atu ra, ’a rave, ’a ’amu ; ’o tō’u teie tino ».
Ma te tura, ’ua fa’ateitei hō’ē o te mau pipi i te faraoa.
Ta’ata tai’o : « ’Ua rave iho ra ’oia i te ’āu’a, ’e ’oti a’era i te ha’amaita’i i te Atua, ’ua tu’u atu ra ia rātou ra, ’e ’ua inu iho ra rātou ato’a. « ’Ua nā ’ō atu ra ’oia ia rātou, ’o tā’u toto teie, nō te faufa’a ’āpī, i ha’amani’ihia nō te ta’ata e rave rahi ».
Ma te tura, ’ua fa’ateitei hō’ē o te mau pipi i te āu’a.
Ta’ata tai’o : ’Ua ha’api’i ato’a Iesu ia rātou i te hō’ē ’ohipa faufa’a. Nā ’ō atu ra ’oia, « E tuʼu atu vau i te parau ʼāpī nā ʼoutou, e aroha ʼoutou ia ʼoutou iho, mai iā’u e aroha atu ia ʼoutou na […] ’O te mea teie e ’ite ai te ta’ata ato’a ē, e pipi ’outou nā’u ’ia aroha ’outou ia ’outou iho ».
E hīmene te mau ta’ata ato’a « ’A here ’outou » ( Buka hīmene nā te mau tamari’i, 74).
Hōho’a 3
Te ’ō i Getesemane
Ta’ata tai’o : « Haere atu ra Iesu ’e rātou ato’a i te hō’ē vāhi ’o Getesemane te i’oa, ’ua ’ā ’ō mai ra i te mau pipi, ’ei ’ōnei na ’outou, e haere au i’ō a’era e pure ».
E pārahi ’āmui te mau pipi i te hō’ē pae o te tahua. E ti’a te ta’ata tāpe’a hōho’a i te tahi atu pae o te tahua, ma te tāpe’a i te hōho’a 3 (Iesu e pure ra i roto i te ’āua).
Ta’ata tai’o : « ’E haere atu (Iesu) i mua iti atu, tīpapa ihora i raro ma te pure, na ’ō atu ra, e tāʼu Metua ē, ’ia ti’a ra, e hōpoi ’ē atu i teie nei au’a, ’ia tupu rā tō ʼoe hinaʼaro, ʼeiaha tō’u ».
E tārava te mau pipi ’e e fa’ahua ’ua vare’a rātou i te ta’oto.
Ta’ata tai’o : ’A pure ai te Fa’aora, ’ua vare’a tāna mau pipi i te ta’oto. ’Ua māuiui Iesu ’ōna ana’e i roto i te ’ō. ’Ua putapū ’oia i tō tātou mau māuiui ato’a ’e tō tātou ’oto ’ia ti’a iāna ’ia māramarama ia tātou ’e ’ia tauturu ia tātou. ’Ua māuiui ’oia nō te ’aufau i te ho’o o tā tātou mau hara.
E hīmene te mau ta’ata ato’a « Getesemane » (Cantiques—Pour le foyer et l’eglise, N 1009).
Hōho’a 4
Te sātauro
Ta’ata tai’o : I muri a’e i te otira’a Iesu i te pure, ’ua rave mai te mau fa’ehau iāna ’e ’ua tā’amu iāna. Noa atu ’aita ’oia i rave i te hō’ē ’ohipa hape, ’ua fa’aoti te feiā fa’atere e ha’apohe iāna.
E ’āfa’i te ta’ata tāpe’a hōho’a i te hōho’a 4 i ni’a (te Fa’aora i ni’a i te sātauro). E tūturi te mau pipi ’ati a’e iāna, ma te hi’o i ni’a i te hōho’a.
Ta’ata tai’o : ’A tārere noa ai ’oia i ni’a i te sātauro, na ’ō a’era Iesu, « e tā’u Metua, e fa’a’ore mai i tā rātou hara ; ’aore ho’i rātou i ’ite i tā rātou e rave nei ». Noa atu i roto i tōna māuiui rahi, ’ua riro ’oia ’ei hi’ora’a maita’i roa nō te here ’e te fa’a’orera’a hara.
E hīmene te mau ta’ata ato’a « E ’āivi tei te ātea » (Te mau Hīmene, N 110).
Hōho’a 5
Te mēnema
Ta’ata tai’o : I muri a’e i te pohera’a Iesu, ’ua vai noa tōna tino i roto i te hō’ē mēnema e toru mahana. I te toru o te mahana, ’ua haere mai Maria i Magadala ’e te tahi atu mau vahine e fa’atupua i te mēnema. « Ro’ohia atu e rātou ’ua fa’ata’a-’ē-hia te ’ōfa’i i te menema ra. ’E tei tō rātou tomora’a i roto ra, ’aita ra te tino o te Fatu ra ’o Iesu ».
E haere mai Maria ’e te mau vahine ma te ’oto i ni’a i te tahua ’e e hi’o ’ati a’e ia rātou, ma te ta’a ’ore.
Ta’ata tai’o : Fā mai ra e piti melahi ’e ’ua paraparau i te mau vahine.
E haere mai te melahi 1 ’e te melahi 2 i ni’a i te tahua i pīha’i iho ia Maria.
Melahi 1 : « Eiaha e mata’u […] ’ua ’ite ho’i au ē, tē ’imi nei ’outou ia Iesu, i fa’asātaurohia ra ».
Melahi 2 : « ’Aore ’oia i’ō nei, ’ua ti’afa’ahou a’enei ïa ».
Ta’ata tai’o : « ’A haere ’oi’oi na ’outou […] ma te mata’u ’e te ’oa’oa rahi ; horo atu ra e fa’a’ite i tāna mau pipi ra ».
’Ua horo Maria ’e te mau vahine ma te ’oa’oa i rapae i te tahua nō te fa’a’ite i te parau ’āpī maita’i i te mau ta’ata ato’a.
Maria : ’Ua ti’afa’ahou ’oia ! Tē ora nei Iesu Mesia !
E ’āfa’i te ta’ata tāpe’a hōho’a i te hōho’a 5 i ni’a (te Mesia tei ti’afa’ahou). E ho’i mai te mau ta’ata ato’a i ni’a i te tahua.
Ta’ata tai’o : ’Ua ti’afa’ahou tō tātou Fa’aora i te po’ipo’i nō Pāsa. Maoti ’oia, ’ua taui te mau mea ato’a. E nehenehe tātou e fa’ari’i i te tīa’ira’a, te hau ’e te ’oa’oa. Nō te mea tē ora nei ’oia, tei pīha’i iho ’oia ia tātou i teie mahana ’e i te mau taime ato’a.
E hīmene te mau ta’ata ato’a « La resurrection de Jésus-Christ » (Ami, Avril 2025, 18–19).
Fa’ahōho’ara’a nā Róisín Hahessy. Mau hōho’a peni nā Dan Burr E nehenehe e nene’ihia nō te fa’a’ohipa noa i te fare purera’a.