Feiā ’āpī
9. ’Ua ha’amaita’ihia ’oe e te mau tāviri ’e te ha’amanara’a o te autahu’ara’a


tē fa’aho’i mai nei te mau ve’a nō te ra’i mai i te mau tāviri o te autahu’ara’a i roto i te hiero nō Kirtland

9.

’Ua ha’amaita’ihia ’oe e te mau tāviri ’e te ha’amanara’a o te autahu’ara’a

Mataio 16:18–19

I tō Iesu ha’api’ira’a ia Petero nō ni’a i te ha’amanara’a autahu’ara’a, ’ua paraparau ’oia nō te mau tāviri. E fa’a’ohipahia te mau tāviri nō te tātara i te pōnao ’e nō te ’īriti i te mau mea. E nehenehe te mau tāviri o te autahu’ara’a e tātara i te pōnao nō te mana ’e te mau hōro’a ’e te mau ha’amaita’ira’a o te Atua i roto i tō ’oe orara’a.

Te mau parau mau mure ’ore

E tae mai te tā’āto’ara’a o te mau tāviri ’e te ha’amanara’a o te autahu’ara’a nā roto ia Iesu Mesia. E nehenehe te mau taea’e ato’a tei mau i te autahu’ara’a e fa’atoro i tōna ha’amanara’a i ni’a roa iāna. Nā te Fa’aora e fa’ata’a ’o vai tē fa’ari’i i teie ha’amanara’a ’e ’o vai tē fa’ari’i i te mau tāviri o te autahu’ara’a. Tē ti’aturi nei tātou i tōna ’ite hope.

’Ua fa’aho’i fa’ahou mai Iesu Mesia i tāna autahu’ara’a i tō tātou nei ’anotau. Nāna e fa’atere i te huru te autahu’ara’a e fa’a’ohipahia ai. ’Ua fa’ari’i ’o Adamu, Mose, Petero, ’e e rave rahi atu ā mau peropheta i roto i te ’ā’amu, i te mau tāviri o te autahu’ara’a. I tō tātou nei ’anotau, ’ua fa’ari’i Iosepha Semita i te mau tāviri o te autahu’ara’a nā roto ia Ioane Bāpetizo, Petero, Mose, Elia, Eliaha, ’e vetahi atu ā. Tē mau nei te mau melo o te Peresidenira’a Mātāmua ’e o te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i te tā’āto’ara’a o te mau tāviri o te autahu’ara’a i teie mahana. Tē mau ato’a nei te feiā fa’atere autahu’ara’a ’e te mau peresideni pupu autahu’ara’a i te mau tāviri o te autahu’ara’a nō tō rātou mau pi’ira’a. Nā te mau tāviri o te autahu’ara’a e fa’atere i te ’ohipa a te Atua. E fa’ati’a te reira ’e e fa’a’aravihi ho’i te reira i te mau tāne ’e i te mau vahine nō te tauturu i taua ’ohipa ra.

E ha’amaita’i te ha’amanara’a o te autahu’ara’a i te mau tamari’i ato’a a te Atua. Nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai te autahu’ara’a, e nehenehe ’oe e fa’ari’i i te mau ’ōro’a ’e e rave i te mau fafaura’a ’e te Atua. E nehenehe ’oe e ha’a nā ni’a i te i’oa o te Atua i te taime e fa’ari’i ’oe i te hō’ē fa’auera’a ’ohipa ’aore rā i te hō’ē pi’ira’a nō ’ō mai i te ta’ata tei mau i te ha’amanara’a.

Te mau tītaura’a manihini

’A fa’ari’i i te mau pi’ira’a o te ’Ēkālesia ’e ’a tāvini ma te ti’a. I te taime e fa’ari’i ’oe i te hō’ē pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia, e fa’ata’ahia ’oe ma te ha’amanara’a nō ’ō mai i te Atua, nō te tāvini i ni’a i terā ti’ara’a. E nehenehe ato’a ’oe e fa’ari’i i te arata’ira’a nō ’ō mai i te Atua ra nō tā ’oe tāvinira’a. ’A tāvini noa ai ’oe, e ti’a ’oe nō Iesu Mesia. ’A hōro’a iāna i tō ’oe fāito maita’i hope.

’A pāturu i te feiā tā te Atua i pi’i ’ia tāvini. Te aura’a nō te pāturu, ’ua hau atu ïa i te ’āfa’ira’a i te rima i ni’a ’a tai’ohia ai te i’oa i roto i te hō’ē rurura’a a te ’Ēkālesia. ’O te turura’a ïa ’e te tauturura’a. ’A hi’o i te mau rāve’a nō te fa’a’ite ē, tē pāturu nei ’oe i te feiā tā Iesu Mesia i pi’i nō te tāvini i roto i tāna ’Ēkālesia.

’A rave i te mau fa’auera’a ’ohipa nō ’ō mai i tō ’oe feiā fa’atere o te ’Ēkālesia—mai tō ’oe peresidenira’a pupu autahu’ara’a ’aore rā piha tamāhine. E ha’amanara’a tō rātou nō ’ō mai i te Atua, ’o tā rātou e tu’u i roto i tō ’oe rima nō terā fa’auera’a ’ohipa. Pēnei a’e e fa’auehia ’oe ’ia aupuru i te tahi ta’ata, ’ia fa’ari’i poupou i te ta’ata e tae mai nei i te purera’a ’ōro’a ’aore rā ’ia tauturu i te hō’ē ’ātivite. Noa atu ā te fa’auera’a ’ohipa, ’a hi’o i te reira mai te tahi fāna’oraa’ ’ia riro ’ei pipi nā Iesu Mesia ’e ’ia tāvini i te mau tamari’i a te Atua.

Iesu Mesia e bāpetizohia ra e Ioane Bāpetizo i roto i te ’ānāvai Ioridana

Te mau ha’amaita’ira’a i parauhia

E nehenehe ’oe e ti’aturi ē, te mau ’ōro’a tā ’oe e fa’ari’i, ’ua ha’amanahia ïa e Iesu Mesia. Teie te hō’ē mea e fa’ariro i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia ’ei ’āvirira’a ta’a ’ē mau. Nā roto i te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a e ’itehia mai te mana o te Atua.

E riro ’oe ’ei mauiha’a i roto i te rima o te Fatu. ’A tāvini ai ’oe i te Fatu nā roto i tāna ha’amanara’a ’e i raro a’e i te fa’aterera’a a tāna mau tāvini tei mau i te mau tāviri o te autahu’ara’a, e tauturu ’oia ia ’oe ’ia ’ite e nāhea i te tāvini ia vetahi ’ē i roto i tāna ’ohipa. ’O Iesu Mesia tō ’oe pūai. E tauturu tā ’oe tāvinira’a ’ia ha’afātata atu ā ia ’oe iāna ra, ma te hōpoi mai i te ’oa’oa ia ’oe.

Uira’a ’e Pāhonora’a

’O vai i roto i tā’u pāroita tei mau i te mau tāviri o te autahu’ara’a ? ’O te ’episekōpo ’e te mau peresideni o te pupu peresibutero, o te ha’api’i ’e o te diakono tei mau i te mau tāviri nō te autahu’ara’a. Te aura’a ra, ’ua fa’aue te Fatu ia rātou ’ia fa’atere i te huru te autahu’ara’a e fa’a’ohipahia nō te tāvini ’e nō te ha’amaita’i i te mau ta’ata ato’a i roto i te pāroita.

Nāhea te mau tāviri o te autahu’ara’a i te ha’amaita’i iā’u ? E ha’amanahia te mau ’ōro’a mai te bāpetizora’a ’e te ’ōro’a mo’a nā roto i te mau tāviri o te autahu’ara’a. ’Ia fa’ari’i ana’e ’oe i te hō’ē pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia, e fa’ata’ahia ’oe i raro a’e i te arata’ira’a a te ta’ata tei mau i te mau tāviri. E ha’amaita’i te reira ia ’oe i te ha’amanara’a nō te tāvini i roto i taua pi’ira’a ra. ’Ua fa’ari’i ato’a te feiā fa’atere ’e te mau ’orometua ha’api’i o te ’Ēkālesia e tāvini nei ia ’oe, i te ha’amanara’a o te autahu’ara’a nā roto i te mau tāviri.

Nāhea te mau tāne ’e te mau vahine i te tāvini ma te ha’amanara’a autahu’ara’a ? E hōro’ahia i te mau tāne ti’a mā i te autahu’ara’a ’e e fa’atōro’ahia rātou i te mau tōro’a o te autahu’ara’a mai te diakono, te ha’api’i, te tahu’a ’e te peresibutero. E fa’ari’i te mau vahine ’e te mau tāne tei fa’ata’ahia nō te tāvini i roto i te hō’ē pi’ira’a, i te ha’amanara’a autahu’ara’a tei tu’uhia i roto i tō rātou rima, nō ’ō mai i te Atua, nō te rave i taua pi’ira’a ra. Mai te reira ato’a nō te mau vahine ’e te mau tāne tei fa’ari’i i te hō’ē fa’auera’a ’ohipa nō ’ō mai i te hō’ē ti’a fa’atere o te ’Ēkālesia.

Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 35:24–27 (tē fa’aterehia nei te ’Ēkālesia e te mau tāviri tā te Fatu i hōro’a) ; 107:18–20 (te mau tāviri nō te Autahu’ara’a a Melehizedeka ’e a Aarona) ; 110:11–16 (’ua fa’aho’i mai Mose, Elia ’e Eliaha i te mau tāviri).

Te mau uira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero

  • Tē pāturu ra ānei ’oe i te Peresideni o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ’ei peropheta, ’ei ’ite ’e ’ei heheu parau ’e ’o ’oia ana’e te ta’ata i ni’a i te fenua nei tei ha’amanahia nō te fa’a’ohipa i te mau tāviri ato’a o te autahu’ara’a ?

  • Tē pāturu ra ānei ’oe i te mau melo nō te Peresidenira’a Mātāmua ’e nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo ’ei peropheta, ’ei hi’o ’e ’ei heheu parau ?

  • Tē pāturu ra ānei ’oe i te tahi atu huimana fa’atere rahi ’e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te fenua nei ?