Feiā ’āpī
8. E ha’amatara rahi atu ā te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a o te hiero i te mau ha’amaita’ira’a a te Atua nō ’oe


Iesu Mesia e pārahi ra ’e e ha’api’i ra i tāna mau pipi

8.

E ha’amatara rahi atu ā te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a o te hiero i te mau ha’amaita’ira’a a te Atua nō ’oe

Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 95:8

E mau ha’amaita’ira’a a te Metua i te ao ra e mea mo’a roa, ’ua fa’aue mai ïa ’oia ia tātou ’ia fa’ata’a i te tahi vāhi ta’a ’ē ’e te mo’a i reira tātou e fa’ari’i ai i te reira : te mau hiero. I roto i te hiero, te fare o te Fatu, e nehenehe ’oe e fa’ari’i i tāna mau ’ōro’a teitei roa a’e—te ’ōro’a hiero ’e te tā’atira’a—’e e fa’ari’i i tāna mau parau fafau rahi a’e.

Te mau parau mau mure ’ore

Te ’ōro’a hiero e hōro’a ïa nō te ’ite ’e te mana. I roto i te mau ’ōro’a nō te ’ōro’a hiero, tē rave hope atu ā nei ’oe i te i’oa o te Fa’aora i ni’a ia ’oe. E fafau ’oe ia ha’apa’o i te parau a te Atua, ’ia fa’atusia nō te rave i tōna hina’aro, ’ia ora i te ’evanelia a Iesu Mesia, ’ia ha’apa’o i te ture nō te vi’ivi’i ’ore ’e ’ia ha’amo’a—’aore rā ’ia pūpū—i tō ’oe ora ’e i te mau mea ato’a tā te Atua i hōro’a ia ’oe, i tāna ’Ēkālesia. Teie tā ’oe mau parau fafau. E parau fafau mai te Atua e ha’amaita’i ia ’oe i te ’ite rahi a’e, i te pārurura’a rahi a’e ’e i te matarara’a rahi a’e tōna mana nō ’oe. E parau fafau ato’a mai ’oia e hōro’a ia ’oe i te ora mure ’ore ’e ’ōna. I roto i te ’ōro’a hiero, e fa’ari’i ’oe i te fāna’ora’a rahi e ’ō’omo i te ’ahu roto o te autahu’ara’a mo’a. E tāpa’o te ’ahu roto nō Iesu Mesia ’e e fa’aha’amana’ora’a nō tā ’oe mau fafaura’a o te hiero.

E tāhō’ē te tā’atira’a hiero i te mau ta’ata fa’aipoipo ’e i te mau ’utuāfare nō te tau mure ’ore. I roto i te ’ōro’a nō te tā’atira’a i te hiero, e rave ’oe ’e tō ’oe hoa fa’aipoipo i te hō’ē fafaura’a i mua i te Atua ’e i mua i te tahi ’e te tahi. E parau fafau ’oe ’ia vai tō ’oe atati’a hope i mua i te Atua ’e i te tahi ’e te tahi, ’ia here ’e ’ia tāvini i te tahi ’e te tahi, ’e ’ia ’ohipa ’āmui nō te ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua. ’O teie tā ’oe parau fafau. E parau fafau te Atua ē, e ti’a i tō ’oe tā’amura’a i tō ’oe hoa fa’aipoipo ’e i tā ’oe mau tamari’i ’ia vai ē a muri noa atu. E parau fafau ato’a ’oia ē e ti’a ia ’oe ’ia fa’ari’i i te hanahana teitei a’e i pīha’i iho iāna i roto i te bāsileia tiretiera, ’a ha’apa’o noa ai ’oe i tā ’oe mau fafaura’a. Tē parauhia nei teie ha’amaita’ira’a, te fa’ateiteira’a.

Te mau tītaura’a manihini

’Ia mau noa ’oe i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero. ’A fārerei i te hō’ē melo o tō ’oe ’episekōpora’a nō te fa’ari’i i te reira. E ui mai ’oia i te mau uira’a nō ni’a i tō ’oe orara’a i te mau fa’aturera’a a te Fatu nō te tomo i roto i tōna fare mo’a. ’A hi’o pinepine i teie mau uira’a. (E nehenehe ’oe e ’ite mai i te reira i roto i te parau hi’u o teie buka iti.) Noa atu ē, e mea ātea ’oe i te hō’ē hiero, ’ia riro tā ’oe parau fa’ati’a ’ei tāpa’o nō tō ’oe here i te Fatu ’e ’ei parau fafau nō ’oe ’ia ora i tāna mau fa’aturera’a.

’A haere pinepine i te hiero. Ma te parau fa’ati’a nō te hiero, e nehenehe ’oe e tomo i roto i te fare o te Fatu ’e ’ia bāpetizohia ’e ’ia ha’amauhia nō tō ’oe mau tupuna, ’ia ti’a ia rātou ’ia fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a tei hōro’ahia ia ’oe. ’A fa’aho’ona i te mau fāna’ora’a ato’a ’ia haere i te hiero. ’A ’imi i te Fatu i roto i tōna fare. ’A ’imi iāna i roto i te mau ’ōro’a, i te mau tāpa’o ’e i te Vārua tā ’oe e putapū. E ’itehia mai ’ōna e ’oe.

’A fa’aineine nō te rave i te mau fafaura’a i roto i te fare o te Fatu. Te hō’ē rāve’a nō te rave i te reira ’o te ha’apa’ora’a ïa i tā ’oe fafaura’a nō te bāpetizora’a. ’A fa’ariro i te reira ’ei fā arata’i nō te fa’ari’i i te mau ’ōro’a o te hiero ’e nō te riro mai ’ei ta’ata ha’apa’o fafaura’a nō te orara’a tā’āto’a. ’A ha’amata i teienei ’ia ora i te mau ture tā ’oe e parau fafau e ha’apa’o ’oe i roto i te hiero : te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Atua, te tusia, te ’evanelia a Iesu Mesia, te vi’ivi’i ’ore ’e te ha’amo’ara’a. E nehenehe tō ’oe ’utuāfare, te ’episekōpo ’e te tahi atu feiā fa’atere o te ’Ēkālesia e tauturu ia ’oe.

Hiero nō Tegucigalpa (Honduras)

Te mau ha’amaita’ira’a i parauhia

E nehenehe ’oe e riro rahi atu ā mai ia Iesu Mesia te huru. E tauturu ’oia ia ’oe ’ia riro ’ei ’āpe’e rahi atu ā o te parauti’a. Nā te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a o te hiero e ha’api’i ia ’oe e nāhea i te tomo i mua i te aro o te Atua ’e i te fa’ari’i i te ora mure ’ore i pīha’i iho iāna.

E ha’anahia ’oe i te mana o te Atua. E tae mai te mau fafaura’a o te hiero ma te parau fafau ē, ’ei ni’a ia ’oe te mana ’e te hanahana o te Atua. E tīa’i tāna mau melahi ia ’oe.

Te taime i roto i te hiero, e tāhono ïa ia ’oe ia Iesu Mesia ra ’e i te Vārua Maita’i ato’a. E putapū ’oe i te hau ’e i te fa’afa’aeara’a o te Atua. E fa’aro’o ’oe i tōna reo ma te pāpū rahi a’e. E vēteahia te ra’i nō ’oe, ’e e māramarama maita’i a’e ’oe i tōna mau haere’a. E rahi atu ā tō ’oe pūai nō te fa’aruru i tō ’oe mau fifi, nō te mea ’ua tāhonohia tō ’oe ’ā’au i ni’a i tōna.

Uira’a ’e Pāhonora’a

Ahea vau e nehenehe ai e fa’ari’i i te ’ōro’a hiero ? Tei ia ’oe noa te fa’aotira’a e fa’ari’i i tō ’oe ’ōro’a hiero ; ’a rave i te reira fa’aotira’a nā roto i te pure. ’A paraparau i tō ’oe ’utuāfare ’e i te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia. Nō te fa’ari’i i te ’ōro’a hiero, tītauhia ’ia tae’ahia tō ’oe 18 matahiti ’e ’aita fa’ahou ’oe e haere nei i te ha’api’ira’a tuarua. E fa’ari’i ’oe i te ’ōro’a hiero hou ’a tāvini ai i te hō’ē misiōni ’aore rā hou ’a tā’atihia ai, ’aita rā e tītauhia ’ia tīa’i i te hō’ē o teie nā ’ohipa hou ’a fa’ari’i ai i tō ’oe ’ōro’a hiero. Tītau-noa-hia te hina’aro ’e te fa’aineinera’a nō te rave ’e nō te ha’apa’o i te tahi atu ā mau fafaura’a ’e tō ’oe Metua i te ao ra. E nehenehe tō ’oe ’episekōpo ’aore rā te peresideni ’āma’a e tauturu ia ’oe ’ia ’ite ē, ’ua ineine ānei ’oe. ’Eiaha e hi’o i te ’ōro’a hiero ’ei ’ohipa noa i ni’a i te hō’ē tāpura ’ohipa mure ’ore. ’A hi’o i te reira ’ei tuha’a nehenehe ’e te hanahana o tō ’oe tere mure ’ore nō te haere mai i te Mesia ra ’e nō te fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a pae vārua rahi roa a’e a te Atua.

Nō te aha e tītauhia ai te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero nō te tomo i roto i te hiero ? ’O te fare o te Fatu te hiero, ’e nāna i ha’amau i te mau fa’aturera’a nō te tomo i roto. Nō te mo’a rahi o te mau ’ōro’a ’e o te mau fafaura’a o te hiero, e tītauhia i te fa’aineinera’a ta’a ’ē i te pae vārua. ’Ua ha’amauhia te uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero nō te ha’apāpū ē, ’ua ineine ’oe i te pae vārua nō te mau fāna’ora’a teitei a’e o te mau fafaura’a o te hiero. Tē ani manihini nei te Metua i te ao ra i te tā’āto’ara’a o tāna mau tamari’i ’ia fa’aineine nō te rave i te mau parau fafau i mua iāna i roto i tōna fare mo’a.

Tītauhia ānei iā’u ’ia tae i te fāito maita’i roa nō te rave i te mau fafaura’a o te hiero ? ’Aita e ta’ata i tae i te fāito maita’i roa. Tē ani nei te Atua ia ’oe ’ia vai ha’avare ’ore ’e ’ia ineine nō te ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a. ’O te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a ’e te Atua, te mea e hōro’a ia ’oe i te mana nō te riro mai ’ei ta’ata maita’i roa, nā roto ia Iesu Mesia. ’O ’oia tō ’oe pūai !

Hi’o Isaia 2:2–3 (e ha’api’i te Atua ia tātou i tōna mau haere’a i roto i te hiero) ; Mataio 11:28–30 (’a rave i te zuko a te Fa’aora i ni’a ia ’oe) ; 1 Nephi 14:14 (tei ni’a te mana o te Atua i tōna feiā nō te fafaura’a) ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 97:15–16 (tei roto te aro o te Atua ’e tōna hanahana i tōna fare) ; 109:22 (i roto i te hiero e ha’anahia tātou i te mana o te Atua); 131:1–4; 132:4–6, 15–20 (nō te fa’ari’i i te ora mure ’ore, tītau-roa-hia i te hō’ē tāne ’e te vahine ’ia tā’atihia nō te tau mure ’ore nā roto i te fafaura’a api ’e te mure ’ore ho’i o te fa’aipoipora’a) ; Aberahama 1:2 (i hina’aro Aberahama ’ia riro ’ei ta’ata ’āpe’e rahi a’e nō te parauti’a ma te fa’ari’i i te ’ite rahi a’e).

Te uira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero

  • ’Ia mana’o ’oe, e mea ti’amā ānei ’oe ’ia tomo i roto i te fare o te Fatu ’e ’ia rave i te mau ’ōro’a o te hiero ?