2025
Te mau peropheta a te Atua
Novema 2025


11:8

Te mau peropheta a te Atua

E mea faufa’a roa ’ia fa’aro’o ’e ’ia ha’apa’o maita’i i te reo o te peropheta, nō te tāpe’a mai i te mau mea maita’i e tae roa i te Tae-piti-ra’a mai.

E te feiā ’āpī ē, e tuha’a ’āmuira’a nehenehe mau teie tā tātou e fa’ari’i nei ! ’Ua fa’aro’o a’ena tātou e tōru ’āpōsetolo ora a Iesu Mesia. E ha’amaita’ira’a fa’ahiahia mau teie ! ’E e fa’aro’o fa’ahou mai ā tātou i te tahi atu, Elder Henry B. Eyring. Tē tāmau noa nei te fa’a’amua pae vārua !

’A a’o ai au i te matahiti i mā’iri a’enei, ’ua ha’api’i mai tātou e nāhea ’ia fa’aruru i teie ao nā roto mai i te ’ohipa i tupu nō Davida ’e ’o Golia. ’A ha’amana’o i nā ’ōfa’i e pae ? I teie mahana, e fa’a’ite atu vau i te hō’ē ’ā’amu nō te Faufa’a Tahito ’o tā’u i tai’o i tō ’outou matahiti, ’e ’o tei hōro’a mai ’iā’u i te hina’aro ’ia riro mai tōna ’aito. ’Aita te Bibilia e fa’a’ite nei ia tātou i tōna i’oa, e pi’i ïa tātou iāna te vahine nō Sumena, nō te mea teie te i’oa o tōna ’oire.

Vahine e hāmani ra i te faraoa nā te peropheta

I te hō’ē mahana, ’ua haere atu te peropheta Elisaia nā Sumena, ’e tē tai’o nei tātou ē « tei reira te hō’ē vahine tao’a, ’ua [ani] mai ra ’oia [te vahine] iāna e ’amu i te faraoa. ’E i muri a’era, ’ia haere ana’e ’oia [Elisaia] nā reira ra, ’ua tāpae ’oia e ’ua ’amu i te faraoa ». Tē mana’o nei au ’ua ’oa’oa roa te peropheta Elisaia i te anira’a e tāmā’a i tōna [te vahine] fare ! I haere a’ena ’oia e rave rahi taime, tae a’era i te hō’ē mahana, ’ua parau te vahine i tāna tāne, « inaha, tē ’ite nei au i teie nei ta’ata e ta’ata mo’a ïa nā te Atua ».

’Ua parau te vahine, « inaha, tē ’ite nei au ». E au ra ’ua ani manihini ’oia ia Elisaia i tōna fare ma te ’ore i ’ite e peropheta ’oia ; ’ua fa’ari’i ’oia [te vahine] i tōna ’itera’a pāpū nā roto mai i te Vārua Maita’i, ma te fa’aro’o-maita’i-ra’a i te mea tā Elisaia e parau ra ’e e ha’api’i ra. (’A ha’amana’o, ’aita e hōho’a i tō te reira tau ! E mea fifi roa ’ia ’ite i te peropheta nā ni’a noa i tōna hōho’a mata).

Te vahine e fa’aineine ra i te hō’ē piha nō te peropheta

’Aita rā te ’ā’amu i fa’aea i reira. I te hō’ē mahana, ’ua parau te vahine i tāna tāne, « e hāmani [tāua] i te tahi piha nōna […] ’a tu’u ai tāua i te tahi ro’i nōna, ’e te tahi ’amura’a mā’a, ’e te tahi parahira’a ’e te tahi lamepa, ’e ’ia tae noa mai ’oia i’ō nei, ’a tāpae mai ’oia ».

’Ua ineine teie vahine ha’apa’o maita’i i te hāmani i te hō’ē piha i roto i tōna fare, ’ia haere mai te peropheta nā te ’oire, tē vai ra hō’ē vāhi nō te fa’aea !

I teie mahana, e nehenehe tātou e ha’api’i mai i te hō’ē ha’api’ira’a faufa’a roa nā roto mai i teie ’ohipa i tupu.

’Ua fa’a’ite pāpū te Fatu i te hō’ē vahine nō Sumena ē, Elisaia ’o te hō’ē ïa peropheta a te Atua, ’e ’ua rave ’oia [te vahine] ma te ’īritira’a i tōna fare nō te fa’ari’i iāna [Elisaia].

E nehenehe ato’a tātou e fa’ari’i i te hō’ē ’itera’a pāpū o te ta’ata iho nō te peropheta a te Atua i teie mahana ’e ’ia ’īriti i tō tātou māfatu ’e tō tātou ferurira’a—tō tātou fare—i te parau poro’i tā tō tātou Metua i te ao ra e vai ra nō tātou i teie mau mahana hope’a nei.

E te feiā ’āpī ē, tē ani manihini nei au ia ’outou ’ia ui ia ’outou iho i teie uira’a : « E ’itera’a pāpū ānei tō’u iho nō te peropheta ora a te Atua ? »

E ha’amata ana’e nā te ha’amatara’a.

E aha te hō’ē peropheta ? Te hō’ē peropheta ’o te hō’ē ïa ta’ata ’o tei pi’ihia e te Atua nō te paraparau nōna. Tē vai nei te mau peropheta i ni’a i te fenua i teie mahana, mai tei vai na i te tau tahito ra.

E mau hi’o ’e e mau heheu parau te mau peropheta. Te aura’a o te reira, e nehenehe rātou e hi’o i te mea tā vetahi e ’ore e nehenehe e hi’o, ’e e nehenehe rātou e tohu i te mau tupura’a ’ohipa i muri nei. E nehenehe ato’a rātou e fa’aineine ia tātou i te mau ’ati rahi. E fa’ari’i te mau peropheta i te mau fa’auera’a ’e te mau heheura’a nā roto mai i te Fatu. Tē parau nei te hīro’a fa’aro’o iva i te heheura’a tāmau i teie mau manaha hōpe’a nei. Tē nā ’ō ra te reira, « tē ti’aturi nei mātou i te mau mea ato’a i heheuhia mai e te Atua, te mau mea ato’a ’o tāna e heheu mai nei i teienei, ’e tē ti’aturi nei ho’i mātou ē, e heheu mai ā ’oia e rave rahi atu ā mau mea maita’i ’e te faufa’a rahi nō te Bāsileia o te Atua ».

’Ua parau Elder Gary E. Stevenson, « tē tāmau noa nei te Fatu i te heheu mai i tāna mau fa’auera’a ’e tōna hina’aro i tāna mau peropheta i teie mahana, nō te mea tē hina’aro nei ’oia e arata’i ia tātou i te ’oa’oa i roto i teie orara’a ’e i te hanahana tiretiera i roto i te orara’a a muri atu ».

E poro ato’a te mau peropheta i te ’evanelia ’e e mau ’orometua ’e e mau ti’ati’ave’a fa’auruhia nā te Atua, nō te mau ta’ata ato’a i te fenua nei.

E peropheta, e hi’o ’e e heheu parau te melo tāta’itahi o te Peresidenira’a Mātāmua ’e o te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo. Tē tāvinira’a ’ei ’āpo’ora’a i raro a’e i te arata’ira’a a te Fatu, e ha’amanara’a tō rātou ’ia poro ’e ’ia ’īriti parau i te ha’api’ira’a tumu ’e ’ia ha’amau i te fa’aturera’a nō tāna ’Ēkālesia. E pure ’e e fa’aoti rātou ma te au maita’i, nō te mau fa’aotira’a a teie pupu e ti’a ’ia riro ’ei hō’ē ā. E nā reira te Fatu i te ha’apāpū mai ia tātou ’o te reira tōna hina’aro.

E fa’a’ite pāpū te mau peropheta nō te Mesia—tōna vaira’a, tāna misiōni ’e tōna hanahana.

E tai’o ana’e tātou i te tahi mau ’itera’a pāpū o te mau peropheta nō te Buka a Moromona.

’Ua parau Abinadi :

« E haere mai te Atua iho i raro nei i rotopū i te mau tamari’i a te ta’ata nei, ’e e fa’aora ’oia i tōna ra mau ta’ata.

« ’E nō tōna pārahira’a i roto i te tino nei, e parauhia ai ’oia te Tamaiti a te Atua ».

’Ua fa’a’ite pāpū ato’a Samuela te ati Lamana ē ’o Iesu Mesia « te Tamaiti a te Atua, te Metua nō te ra’i ’e nō te fenua nei, ’o Tei Hāmani i te mau mea ato’a ra mai te mātāmua mai ā ».

’E ’ua parau te peropheta Moroni, « ’ua ’ite mata vau ia Iesu, ’e ’ua paraparau mai ’oia iā’u, te mata ’e te mata ».

I te taime ’a fārerei ai te Mesia i te mau ’āti Nephi, hō’ē o te mau ’ohipa mātāmua tāna i rave ’ua pi’i i nā ’ahuru ma piti ’āposetōlo. ’E ’ua parau ’oia i te nūna’a, « e ao tō ’outou mai te mea e ha’apa’o ’outou i te mau parau a teie nei tino hō’ē ’ahuru ’e ma piti ’o tā’u i mā’iti ».

I teienei e fa’ati’a mai na iā’u ’ia fa’a’ite atu i te tahi mau parau i te mau metua, ’aore rā i te tahi mau melo o te ’utuāfare ’o tē aupuru nei i te mau tamari’i. ’Ua ha’api’i te Fatu iho ia Adamu ’e ia Eva i te parau mau o te fa’anahora’a o te fa’aorara’a. ’E i muri iho ’ua parau ’oia ia rāua, « tē hōro’a atu nei au i te hō’ē fa’auera’a ia ’ōrua, ’ia ha’api’i atu i teie mau mea i tā ’ōrua mau tamari’i mā te tāpe’ape’a ’ore ».

E aha te aura’a ’ia ha’api’i ma te tāpe’ape’a ’ore ? ’O te ha’api’ira’a mai ïa i te mau parau mau o te ’evanelia, te roa’ara’a mai te hō’ē ’itera’a pāpū o te ta’ata iho, ’e te fa’a’itera’a i teie ’ite i tā tātou mau tamari’i. ’O te fa’atīanira’a i te mau taime ha’api’ira’a mana ’e te mana ’ore. ’O te orara’a mai tei au i teie ’itera’a ’e teie ’itera’a pāpū.

Tē fa’ata’a nei te Buka a Moromona i nā 2 060 fa’aehau ’āpī ’ei « mau ta’ata parau mau rātou ’e te ha’apa’o maita’i, ’e ’ua ha’api’ihia ho’i rātou ’ia ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua ’e ’ia haere ma te parauti’a i mua iāna ». ’Ua ha’apa’o maita’i teie mau taure’are’a ’āpī i te parau a Helamana, ’o tei riro ho’i tō rātou ta’ata fa’atere nu’u faehau ’e tō rātou ato’a peropheta, ’e ’ua ’ite rātou ē ’ua fa’a’ī tō rātou mau metua vahine i tō rātou ’ā’au i te parau mau ’e te fa’aro’o.

E te mau metua, i roto i teie ao tē vai nei e rave rahi reo ’e i te tahi taime e rave rahi pōiri, ’ua fa’aue mai te Atua iho ia tātou ’ia ’atu’atu i tā tātou mau tamari’i i roto i te māramarama ’e te parau mau. ’Ua hōro’a mai ’oia ia tātou i te hōpoi’a ’ia ha’api’i i tā tātou mau tamari’i i te mau parau mau fa’aora o te ’evanelia. Mai te peu e’ita tātou e nā reira, nā te ao nei e rave i te reira.

E te mau hoa ’āpī ē, e anira’a manihini tā’u nō ’outou : I teie mau mahana i muri nei, tē ani nei au ia ’outou ’ia tūturi, ’ia ’īriti i tō ’outou māfatu ’e ’ia pure ma te fa’aro’o i te Metua i te ao ra, i te anira’a iāna ’ia ha’apāpū mai ia ’outou ē, tāna peropheta ’e te mau ’āpōsetolo tei mā’ithia ’o rātou tōna reo i ni’a i te fenua nei i teie mahana.

’Ua ha’api’i mai te vahine nō Sumena ia tātou ē, e nehenehe e roa’a ia tātou teie ’itera’a pāpū nā roto mai i te Vārua Maita’i. Tē parau fafau nei au ia ’outou ē, i te taime ’a ’ite ai tātou e mau ti’a fa’atāhinuhia rātou nā te Atua, e ’ōhie mai a’e tō tātou orara’a noa atu te mau tāfifira’a e tupu nei, nō te mea e ha’apa’o maita’i tātou i tō rātou reo ma te ti’aturi, te fa’aro’o ’e te tīa’ira’a. E mea faufa’a roa ’ia fa’aro’o ’e ’ia ha’apa’o maita’i i te reo o te peropheta, nō te tāpe’a mai i te mau mea maita’i e tae roa i te Tae-piti-ra’a mai o tō tātou Fa’aora.

Tē tupu rahi nei te ’ino o te ao nei, e mea pūai roa atu ā rā te ’Ēkālesia a Iesu Mesia ’e tōna bāsileia ’aita i ’itehia a’enei. ’Ua ’ahuhia Ziona i tōna mau ’ahu nehenehe, ’e e’ita roa te tērono o te Mesia e topa. Tē tīa’i nei te Fatu ia tātou ’ia pūai i roto i tō tātou ’itera’a pāpū, ’ia fa’a’īhia i te fa’aro’o ’e ’ia tātarahapa i te mau mahana ato’a. Tē ti’aturi nei tō tātou Fa’aora, ’o Iesu Mesia ia tātou tāta’itahi nō te rave tāmau ā i tāna ’ohipa.

I te hō’ē taime, ’ua parau te peropheta Iosepha Semita, « e au mau taea’e ē, e ’ere ānei i te mea ti’a ia tātou ’ia haere ā i roto i te hō’ē ’ohipa rahi roa mai teie te huru ? » Teie rā, ’ua fa’atae-ta’a-’ē-hia mai teie parau poro’i nō ’outou, te feiā ’āpī, tē hina’aro nei au e fa’a’ohipa i te ta’o feiā ’āpī nō te mono taea’e. ’Ua ineine ?

« E (te feiā ’āpī) ē, e ’ere ānei i te mea ti’a ia tātou ’ia haere ā i roto i te hō’ē ’ohipa rahi roa mai teie te huru ? ’A haere i mua ’e ’eiaha i muri. ’A rohi e (te feiā ’āpī) ; ’a haere ā, ’a haere ā ē tae noa atu i te taime e upo’oti’a ai ra ! ’Ia ’oa’oa tō ’outou ’ā’au, ’e ’ia ’oa’oa rahi roa ».

Tē māuruuru nei au nō te mau arata’ira’a ’e te mau tauto’ora’a itoito a te mau peropheta ora. Tē hōro’a nei au ia ’outou tō’u ’itera’a pāpū ma te tura rahi ē, ’ua pi’ihia rātou e te Atua ’’ia rave fa’aoti, ’ia ha’amau ’e ’ia arata’i i tōna bāsileia i ni’a i te fenua nei i teie mahana. ʼE e tāmau noa te reira i te nā reira. Nā te Fatu noa e mā’iti i tōna mau tāvini. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Te ’īritira’a nā roto i te reo pāniora o teie pereota, te aura’a « anira’a ma te onoono »

  2. Te mau Ari’i II 4:8.

  3. Te mau Ari’i ll 4:9 ; tu’uhia te ha’apāpūra’a.

  4. 2 Te mau ari’i 4:10.

  5. Hi’o Amosa 3:7.

  6. « I raro a’e i te arata’ira’a a te Fatu, e peresideni [te peresideni o te ’Ēkālesia] i ni’a i te ’Ēkālesia ’e ’o ’oia ana’e te ta’ata i ni’a i te fenua nei, tei ha’amanahia nō te fa’a’ohipa i te mau tāviri ato’a […] E mana tōna nō te fa’ari’i i te heheura’a ’e nō te fa’a’ite i te hina’aro o te Atua nō te ’Ēkālesia tā’āto’a », (Buka arata’i rahi :Tāvini i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, 5.1.1.1, Vaira’a buka ’evanelia).

  7. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:38.

  8. Gary E. Stevenson, « Te ’evanelia a Iesu Mesia : E ta’ira’a fa’aitoito », Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī, Tiurai 2025, 5.

  9. Hi’o Mataio 28:19–20 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 21:1, 4–5 ; 107:35.

  10. « Tē mau nei te ’āpōsetolo tāta’itahi i te mau tāviri ato’a o te bāsileia ’e e fa’a’ohipa i te reira mau tāviri, i raro a’e i te arata’ira’a a te peresideni o te ’Ēkālesia » (Buka arata’i rahi, 5.1.1.1)

  11. Hi’o Buka arata’i rahi, 5.1.1.1.

  12. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 107:27–31.

  13. « E mau ’ite ta’a ’ē nā ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo nō te i’oa o Iesu Mesia […] E fa’a’ite pāpū rātou i tō te ao ato’a nei i tōna hanahana ’e te pāpūra’a mau o tōna ti’afa’ahoura’a […] » (Buka arata’i rahi, 5.1.1.1).

  14. Mosia 15:1–2.

  15. Helamana 14:12.

  16. Etera 12:39.

  17. Ma te parau nō te Buka a Moromona, ’ua ha’api’i te peropheta Iosepha Semita : « Tē parau ato’a nei teie buka ē ’ua fā mai tō tātou Fa’aora i ni’a i teie fenua i muri a’e i tōna ti’afa’ahoura’a, ē ’ua tanu ’oia i te ’evanelia i roto i tōna ’īra’a, tōna faufa’a, tōna mana ’e tāna ha’amaita’ira’a ; ē e mau ’āpōsetolo, e mau peropheta, e mau ’orometua, e mau ha’api’i ’e e mau ha’api’i ’evanelia tō rātou ; hō’ē ā nahonahora’a, hō’ē ā autahu’ara’a, hō’ē ā mau ’ōro’a, mau hōro’a, mau mana ’e mau ha’amata’ira’a, mai terā i ni’a i te fenua hitia o te rā » (History, 1838–1856, volume C-1 [2 November 1838–31 July 1842], 1282, josephsmithpapers.org).

  18. 3 Nephi 12:1 ; tu’uhia te ha’apāpūra’a.

  19. Mose 6:58 ; tu’uhia te ha’apāpūra’a.

  20. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 68:25–28.

  21. « E mea ti’a ia tātou ’ia fa’a’ohipa i te mau rāve’a ato’a nō te fa’a’ite i te mau tamari’i i te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia. E mea faufa’a roa taua mau taime ha’api’ira’a ra, ’e e mea iti roa ho’i te reira ’ia fa’aauhia i te tauto’ora’a tāmau a te mau pūai pāto’i. Nō te hora tāta’itahi e ravehia nō te nīni’i i te ha’api’ira’a tumu i roto i te orara’a o te hō’ē tamari’i, e rave rahi hānere ïa hora pāto’ira’a tei ’ī i te mau parau poro’i ’e te mau hōho’a o tē ’aro ’aore rā o tē tau’a ’ore i taua mau parau mau fa’aora ra.

    « E uiui paha te tahi pae o ’outou ē, e mea maita’i a’e paha ’ia ha’afātata i tā ’outou mau tamari ia ’outou ma te ha’uti, ’aore rā e feruri paha ’outou ē te ha’amata ra paha te tamari’i i te ta’ahoa i tā ’outou mau ha’api’ira’a. Teie rā te uira’a e ti’a ’ia uihia, ‘Nō te poto o te taime ’e nō te varavara o te taime tano, e aha te mau parau o te ha’api’ira’a tumu tā’u e nehenehe e fa’a’ite o tē ha’apūai ia rātou i mua i te mau tāmatara’a i ni‘a i tō rātou fa’aro’o o tei pāpū roa e tae mai ihoa ?’ E riro paha te mau parau tā ’outou e parau i teie nei mahana e mau parau tā rātou e ha’amana’o, fātata ho’i teie mahana i te mo’e ’ē atu » (Henry B. Eyring, « E mea ’ōhie roa te ha’api’ira’a tumu a Iesu Mesia », Liahona, Novema 2024, 97).

  22. E mea faufa’a te feiā ’āpī tāta’itahi ! (hi’o Alama 57:6, 20).

  23. Alama 53:21 ; tu’uhia te ha’apāpūra’.

  24. Hi’o Alama 56:44–48 ; 57:21.

  25. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 93:40

  26. Tē vai ato’a ra te hi’ora’a o nā metua o Enosa, ’o tei aupuru iāna « i roto i te pa’ari ’e te a’o a te Fatu » (Enosa1:1) ’e ’ua ha’api’i iāna nō ni’a « i te ora mure ’ore ’e te ’oa’oa ho’i o te feiā mo’a » (Enosa 1:3). ’Ua ’ite maita’i Enosa i te huru o te Atua (hi’o Enosa 1: 6, 15, 17).

  27. (Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 21:1–2, 4–6. « Tē parau onoono nei te ao nei ē, te mana, te mau tao’a rahi, te ro’o ’e te mau ’āreareara’a o te tino, e hōro’a mai te reira i te ’oa’oa, e’ita roa atu ïa ! E’ita tā te reira e nehenehe ! Tā te reira e hōro’a mai, ’o te hō’ē ïa ’ohipa mono faufa’a ’ore nō ‘te huru ha’amaita’ihia ’e te ’oa’oa o te feiā e ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua’ [Mosia 2:41].

    « Te parau mau maori rā, e mea rohirohi a’e ’ia ’imi i te ’oa’oa i te vāhi e’ita roa atu e ’itehia ! Terā rā, mai te mea ē, e nati ’outou ia ’outou i ni’a ia Iesu Mesia, ’e e rave i te ’ohipa pae vārua i tītauhia nō te upo’oti’a i ni’a i te ao nei, tōna ’e tōna ana’e te mana nō te fa’ateitei ia ’outou i ni’a a’e i te ’umera’a a teie nei ao.

    « I teienei, nāhea te upo’oti’ara’a i ni’a i te ao nei i te ha’amaita’i i tō tātou orara’a ? E mea māramarama roa te pāhonora’a : te tomora’a i roto i te hō’ē autā’atira’a nō te fafaura’a ’e te Atua, ’e tā’amu te reira ia tātou i ni’a iāna ’a fa’ariro ai i te mau mea ato’a nō ni’a i te orara’a ’ei mea ’ōhie a’e. ’Eiaha na e hape mai : ’aita vau i parau ē, te ravera’a i te mau fafaura’a e fa’a’ohie te reira i te orara’a. E tīa’i rā i te pāto’ira’a, nō te mea ’aita te ’enemi e hina’aro ’ia ’itehia ia ’outou te mana o Iesu Mesia. Terā rā, mai te mea e nati ’outou ia ’outou i ni’a i te Fa’aora, te aura’a e roa’a ia ’outou tōnapūai ’e tōna mana tāra’ehara » (Russell M. Nelson, « Upo’oti’a i ni’a i te ao nei ’e ’ia noa’a te ora », Liahona, Novema 2022, 97).

  28. Hi’o Etera 8:26 ; Moroni 7:19–25.

  29. Hi’o Isaia 52:1.

  30. Hi’o Salamo 125:1 ; Isaia 28:16.

  31. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 128:22 ; tu’uhia te ha’apāpūra’a.

  32. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:30.

  33. Hi’o Te mau hīro’a fa’aro’o 1:5.