2025
’E teienei tē ’ite nei au
Novema 2025


17:24

’E teienei tē ’ite nei au

Te hope’ara’a o te Buka a Moromona i roto i tō’u orara’a, e au i te semeio o te ravera’a i te huare ’e te repo i ni’a i te mata o te ta’ata matapō.

Ma te here ’ā’au tae, tē tāvevo nei tātou pā’āto’a i te fa’aturara’a tā te peresideni Oaks i hōro’a nō te fa’aru’era’a mai te peresideni Nelson. ’E ma te hō’ē ā fāito o te here ’e te aumihi, tē mana’o nei tātou i te mau tupura’a ’oto mau ’o tei tupu a’enei i Michigan ’e ’ati a’e te ao nei fātata i te mau mahana ato’a. Tē mana’o nei tātou i teie nei mau mea ma te here ’e te ti’aturira’a i roto i te Fatu ’o Iesu Mesia.

Tē fa’a’ite nei te pene iva nō Ioane i te taime ’a haere noa ai ’o Iesu ’e tāna mau pipi i pīha’i iho i te hō’ē ta’ata ’aiani, e mataru’i ho’i mai te fānaura’a mai ā. ’Ua ui mai nei te mau pipi ia Iesu e rave rahi uira’a fifi nō te pae fa’aro’o nō ni’a i te tupura’a ’e te tāmau-noa-ra’a i te fifi pae tino o teie ta’ata. ’Ua pāhono mai te Fatu nā roto i te ravera’a i te hō’ē ’ohipa ’ōhie roa ’e te māere. ’Ua tufa ’oia i te huare i raro i te repo ’e oi ihora i te ’araea. ’Ua parai atu ra i taua repo ra i te mata o te ta’ata, ma te fa’aue atu iāna ’ia horoi i te reira i te pape i Siloama. ’Ua fa’aro’o maita’i terā ta’ata mataru’i i tei parauhia iāna ’e tē fa’a’ite nei te mau pāpa’ira’a mo’a ē, « haere mai [nei] ma te ’ite ». ’Auē te faufa’a ē, o te mau mea e fa’a’ite pāpū, hau atu i te hina’aro ’aore rā te pāto’ira’a ē tae noa atu i te ’ino’ino nō te ’aro i te parau mau.

’E, nō tō rātou mata’u e fa’arahi fa’ahou ā teie semeio i tō Iesu ha’afifira’a i tō rātou mana mana’ohia, ’ua fa’aaro te mau ’enemi o te Fa’aora i te ta’ata tei ’ite i teienei ’e parau atu ra rātou ē, « ’ua ’ite… mātou ē, e ta’ata hara [’o Iesu]. » ’Ua fa’aro’o ’oia i tā rātou mau parau ’e parau mai ra ē, « ’Aore au i ’ite, e ta’ata hara ’oia, hō’ē roa a’u parau i ’ite, e mataru’i tō’u i mūta’a iho, ’e teienei tē ’ite nei au. »

Nā Iesu i hōro’a i te aura’a mātāmua nō teie tupura’a, ma te parau i tāna mau pipi ē, ’ua tupu te reira « ’ia ’itea te ’ohipa a te Atua ». ’A ha’amana’o na, ’ua fa’a’ohipahia e piti a’e taime te ta’o « parai » [nā roto i te reo marite, « anoint », ’oia ho’i te tāhinura’a] nō te ’ohipa tā te Fa’aora i rave i ni’a i te mata o te ta’ata mataru’i, ’o tē ti’a ato’a ’ia horoi i muri iho. Tē fa’a’ite nei teie fa’ata’ara’a, « ’ia ’itea te ’ohipa a te Atua », penei a’e e tāpa’o ïa nō te tupura’a o te hō’ē ’ōro’a.

Te tahi ato’a parau mau pāpū maita’i nō teie ’ā’amu, ’o te mau mauiha’a ïa tā te Poiete rahi nō te ra’i ’e te fenua e fa’a’ohipa nei nō te hōro’a i teie semeio : te tufara’a ’e te rima ’ī i te repo ! Tē fa’a’ite nei teie mau mea mana’o-’ore-hia ato’a ē, e ti’a i te Atua ’ia ha’amaita’i ia tātou nā roto i te mau rāve’a ato’a tāna e mā’iti. Mai ia Naamanai pāto’i i te ’ānāvai Ioridana ’aore rā te tahi o te mau tamari’i a ’Īserā’ela ’o tei pāto’i i te hi’o i te ’ōphī i ni’a i te rā’au, e mea ’ōhie nō tātou ’ia pāto’i i te tumu nō tō tātou fa’aorara’a nō te ha’iha’i ho’i o te mauiha’a e arata’i nei ia tātou i reira.

Tē fa’aha’amana’o nei rā te Buka a Moromona ia tātou, e mea pāpū ‘e te faufa’a rahi te tahi mau mea ’e nā mua a’e i te fānaura’a o Iesu, ’ua tohuhia ē, « ’aita ’ōna huru, ’e te nehenehe, ’ia ha’apa’o atu tātou iāna, ’aita ho’i ’ōna e hōho’a, hina’aro atu ai tātou iāna ». E mea pinepine tā te Atua i tono mai i tāna poro’i hanahana nā roto i te hō’ē peresideni Sōtaiete Tauturu ’āpī ’e te ahoaho ’aore rā te hō’ē tamāroa ha’api’i-’ore-hia i roto i te hō’ē fa’a’apu nō New York ’aore rā te hō’ē misiōnare ’āpī roa ’aore rā te ’aiū i pārahi i te fātene.

E aha ïa mai te mea e tae mai te mau pāhonora’a i tā tātou mau pure nā roto i te mau rāve’a ha’iha’i, te mātaro-’ore-hia, ’e ’aore rā nā roto i te rāve’a fifi ? ’Ua hina’aro ānei tātou ’ia tāmata tāmau noa i te ora i roto i te ’evanelia a te Mesia noa atu te tufara’a ’e te ’araea e tītauhia ? E’ita paha tātou e māramarama ra i te mea e ravehia nei ’aore rā nō te aha ’ē, i tahi taime, e riro paha tātou mai te tuahine pa’ari tei parau mai, « E te Fatu, hōro’a mai pa’i i te ha’amaita’ira’a tei ’ore i hunahia » ?

’A feruri na i te fa’a’itera’a nō te tahi atu parau mau, i teie taime, nō ni’a ïa i te autahu’ara’a mo’a. I te ha’amaura’a o te ’Ēkālesia nō te ’āfara’a o te mau tau, tē tai’o nei tātou i roto ia Luka, « ’Ua ha’aputuputu mai ra Iesu i te mau pipi tino ’ahuru ma piti ra, ’ua tu’u atu ra i te pūai ’e te mana nō rātou », ’aita teie mau hōro’a i hōro’ahia mai nā ni’a i te fāito fa’ahiahia ’aore rā nā roto i te peu tumu ’aore rā te tuha’a matahiapo. ’Aita te reira e fa’atōro’ahia mai nā te tahi fare ha’api’ira’a ’e ’aore rā te tahi pū ha’api’ira’a ’evanelia. E fa’atōro’ahia te reira nā roto i te tu’ura’a rima a te hō’ē ta’ata tei fa’ari’i ato’a te mau rima ha’amanahia i ni’a iāna nā roto i te hō’ē ’āna’ira’a mutu ’ore ē tae roa atu i te puna o te mana hanahana, te Fatu ’o Iesu Mesia.

’Ei ’ēkālesia tei māramarama i te hōro’a nō te aroha, e ’ere ānei ïa te tahi fa’ahou fa’a’itera’a fa’ahiahia nō te parau mau o taua ’ēkālesia ra ’ia ’ite atu i teie mau ha’amaita’ira’a ’e te mau fafaura’a ’ia tae i tō tātou mau fēti’i pohe, ’o rātou o tō tātou mau ’utuāfare tei haere nā mua ia tātou ? E ti’a ānei ’ia fa’autu’ahia rātou nō te mea ’aita rātou i fa’ari’i i te ’evanelia nō te mea ’ua fānauhia rātou i te hō’ē tau ’e ’aore rā i te hō’ē vāhi ’aita te mau ’ōro’a ‘e te mau fafaura’a hanahana i matara ia rātou ? E mau fare mo’a tō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i reira te ’ohipa aroha ’e te fa’aora e ravehia ai i te mau mahana ’e i te mau pō ato’a nō teie feiā pohe nā roto i te monora’a, ē tae noa atu i te pūpūra’a i te mau rāve’a ’e te mau ’ōro’a nō te feiā ora ato’a. Iā’u i ’ite, ’aita teie fa’a’itera’a ta’a ’ē nō te here nui o te Atua nō te feiā ora ’e te feiā pohe e ’itehia i te tahi atu vāhi o te ao nei, maoti rā i roto i te hō’ē ’Ēkālesia ’o tē fa’a’ite nei i te parau mau nō ni’a i taua ’ohipa ra : Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ïa.

Tō’u fa’ari’ira’a mātāmua i te parau mau tei hōro’a mai iā’u i te ’ite ’e te ora, ’aita ïa te reira i tae mai nā roto i te fa’atāhinura’a i te ’araea ’aore rā i te pape nō Siloama. ’Aita, te mauiha’a nō te parau mau tei ’āfa’i mai i tō’u fa’aorara’a nō ’ō mai i te Fatu ra, ’ua tae mai ïa nā roto i te mau ’api i roto i te hō’ē buka, ’oia mau, te Buka a Moromona : Te tahi fa’ahou ’ite nō Iesu Mesia ! ’Ua ’arohia ’e ’ua tinaihia te mau parau nō ni’a i teie buka e te tahi mau ta’ata ti’aturi ’ore, e mea pinepine e au te ’iriā i tō te feiā tei parau i te ta’ata tei fa’aorahia ē, e’ita tāna e nehenehe e fa’ari’i i te mea tāna i ’ite ē, ’ua ite ’oia i te reira.

’Ua hurihia mai i ni’a iā’u ē, te mau rāve’a i tae mai ai teie buka, e mea none ïa, e mea ti’aturi-ore-hia, e mea ha’amā, ē tae noa atu i te fa’ainaina Atua. ’E, e reo ’eta’eta te reira nō roto mai i te ta’ata ’o tē parau mai ’ua mātau i te mau rāve’a i tae mai ai te buka, noa atu te fa’ata’ara’a noa tei hōro’ahia nō ni’a i taua mau rāve’a ra, ’oia ho’i, ’ua ’īritihia te reira « nā roto i te hōro’a ’e te mana o te Atua ». Te reira mau. ’O te reira ana‘e. Noa atu rā, te hope’ara’a o te Buka a Moromona i roto i tō’u orara’a, e au i te semeio o te ravera’a i te huare ’e te repo i ni’a i te mata o te ta’ata matapō. Nō’u, ’ua riro te reira ’ei ’āuri tāpe’ara’a e pāruru i tō’u vaerua, ’ei māramarama hanahana ’e te putapū nō te heheura’a, ’ei ha’amāramaramara’a i te ’ē’a tā’u e haere ’ia tae ana’e te mau ata pōiri. ’E ’oia mau ’ua tae te reira, ’e e tae fa’ahou te reira.

’E nō te hi’ora’a tā te reira i hōro’a mai nō ni’a i te here o tō’u Fa’aora nō te mau ta’ata ato’a ’e tōna mana fa’aora, tē fa’a’ite atu nei au i tō’u ’itera’a, ’e e mea ti’a te reira, mai tā te nā metua ’o tei parau ē e tītauhia ’ia fa’aro’ohia tā rāua tamāroa nō te mea, « ’ua pa’ari ’oia ». ’O vau ato’a. ’Ua nava’i tōna pa’ari ’ia fa’aro’o-maita’i-hia tāna parau, mai tā rāua i fa’aha’amana’o. ’O vau ato’a. I roto e piti ’āva’e, e tupu ïa te 85ra’a o tō’u mahana fānaura’a. ’Ua tere au i te hiti o te pohera’a ’e ’ua ho’i au. ’Ua ori haere au nā muri i te mau ari’i ’e te mau peropheta, nā muri i te mau peresideni ’e te mau ’āpōsetolo. Te mea maita’i roa a’e, i te tahi mau taime ’ua putapū roa vau i te Vārua Mo’a o te Atua. Tē ti’aturi nei au ē e au noa pa’i tō’u ’itera’a i te feruri’ira’a.

I teienei, au mau taea’e ’e au mau tuahine, ’ua noa’a iā’u tō’u ti’aturi-mau-ra’a ma tō’u vaerua tā’āto’a ē e fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mau te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te ’Ēkālesia nō te Faufa’a ’Āpī—’e te tahi atu ā mau mea—nō te mea ’aita vau i nehenehe e huna i te mau mea e fa’a’ite pāpū i taua fa’aho’i-fa’ahoura’a. Mai taua mau ’ohipa mātāmua mai ā, tē mana’o nei au ē, ’ua fa’ari’i au i te hō’ē tauasini—’ahuru tauasini ?—mau fa’a’itera’a hau atu ei fa’a’itera’a ē, e parau mau te mea tā’u i parau i teie mahana. Nō reira, tē ’oa’oa nei au i teienei i te ’āmui atu i tō’u hoa i roto i te mau āroa nō Ierusalema i reira vau e hīmene ai ma tō’u reo mārū :

’Auē te ta’i marū o te aroha

Tei fa’aora i te hō’ē ta’ata ’ati rahi mai ia’u nei !

I mo’e na vau, ’itehia mai rā i teienei ;

I matapo na vau, i teienei rā tē ’ite nei au.

I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.