’A rave i tā ’outou tuha’a ma tō ’outou ’ā’au ato’a
Ti’aturi i te Fa’aora nō te rave i tā ’outou tuha’a, ma te fa’a’oroma’i e te itoito ma tō ’outou ’ā’au ato’a.
I te matahiti i ma’iri a’enei i roto i te hō’ē tere i Europa, ’ua haere au e hi’o i tā’u vāhi ravera’a ’ohipa tahito, te taiete manureva prututia Lufthansa, i te taura’a manureva nō Francfort.
Nō te ha’api’i i tā rātou mau pairati, e fa’a’ohipa rātou e rave rahi rāve’a fa’arerera’a i te manureva ’aravihi roa ’o tē nehenehe e fa’a’ite fa’ahou fātata pau roa te mau huru rerera’a, te mea mātarohia ’e te mea rū. I roto i tō’u mau matahiti e rave rahi ’ei ra’atira manureva, ’ua tītauhia iā’u ’ia rave i te hō’ē hi’opo’ara’a i roto i te mātini fa’arerera’a i te manureva, i te mau ono ’āva’e ato’a nō te tāpe’a maīte i tā’u parau fa’ati’a nō te fa’ahoro i te manureva. Tē ha’amana’o maita’i nei au i taua mau taime hepohepo ra ’e te ahoaho pūai, ’e tae noa atu i te mana’o manuïa i muri a’e i e fa’aotira’a i te hi’opo’ara’a. E mea ’āpī au i te reira taime ’e e mea au nā’u te tītaura’a.
I roto i tō’u tere, ’ua ani mai te hō’ē o te mau fa’atere nō Lufthansa ē, e hina’aro ānei au e tāmata fa’ahou i te reira ’e e rere fa’ahou i ni’a i te mātini fa’arerera’a i te manureva 747.
Hou ’a nehenehe ai au e feruri maita’i i teie uira’a, ’ua fa’aro’o vau i te hō’ē reo, mai tō’u iho nei, ’o tē parau ra ē, « ’Oia mau, e hina’aro roa vau i te reira. »
I te taime iho ’a fa’ahiti ai au i te mau parau, ’ua tupu mai te mau mana’o mai te hō’ē miti fa’a’ī i roto i tō’u ferurira’a. E mea maoro ’aita vau i fa’atere fa’ahou i te hō’ē 747. I taua tau ra, e tāpena taure’are’a vau ’e te ti’aturi rahi. E ro’o maita’i ho’i tō’u i mua ia rātou ’ei ra’atira pairati. E ha’ama’au ānei au iā’u ’iho i mua i teie mau ta’ata ’aravihi ?
Terā rā ’ua taere roa nō te ’ōtohe, nō reira, ’ua pārahi au i ni’a i te pārahira’a o te tāpena, ’ua tu’u i tō’u nā rima i ni’a te mau rāve’a pairatira’a mātauhia ’e te herehia, ’e ’ua ’ite fa’ahou vau i te ’oa’oa i te taime ma’uera’a te manureva rahi i roto i te ra’i nīnamu.
’Ua au roa vau nō te mea e mea maita’i te tere, ’ua vai maita’i noa te manureva, ’e nā reira ato’a tō’u ro’o.
Noa atu rā i te reira, ’ua fa’aha’eha’a te ’ohipa i tupu iā’u. I to’ū ’āpīra’a, fātata te pairatira’a i te manureva i te riro ’ei nātura piti nō’u. I teienei rā, ’ua tītau te reira i tō’u vārua tā’āto’a nō te rave noa a’e i te mau mea ’ōhie.
E tītau te ti’ara’a pipi i te ha’apa’o maita’i
’Ua riro teie ’ohipa i roto i te rāve’a fa’arerera’a i te manureva ’ei fa’aha’amana’ora’a faufa’a roa ē, nō te fa’ari’i i te ’aravihi i roto i te mau mea ato’a, te rerera’a ānei, te hoera’a, te nirara’a i te ’ahu ’aore rā te ’ite tāmau, e tītauhia te araia’a iāna iho ’e te fa’a’ohipara’a tāmau.
E nehenehe e tītauhia ia ’outou e rave rahi matahiti nō te fa’ari’i i te hō’ē ’aravihi ’aore rā nō te fa’ahotu i te hō’ē tālēni. E nehenehe ’outou e rave pūai i te ’ohipa ’a riro mai ai te reira ’ei nātura piti nō ’outou. Terā rā, mai te peu e mana’o ’outou ē, te aura’a ra e nehenehe ’outou e fa’aea i te fa’a’ohipa ’e i te ha’api’i, e ’ere marū noa ’outou i te ’ite ’e te mau ’aravihi tei nōa’a ia ’outou ma te tauto’o rahi.
E tano te reira nō te mau ’aravihi mai te ha’api’ira’a i te hō’ē reo, te ha’utira’a i te hō’ē mauha’a ’upa’upa, ’e te fa’ahorora’a i te hō’ē manureva. E au ato’a te reira nō te rirora’a ’ei pipi nā te Mesia.
Nō te ha’apoto noa, e tītau te rirora’a ’ei pipi i te araira’a iāna iho.
E ’ere te reira i te ’ohipa noa, ’e e’ita te reira e tupu noa mai.
’Ua riro te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’ei ō, terā rā, ’ua riro te fa’ari’ira’a i te reira ’ei mā’itira’a ’ite-maita’i-hia ’o tē tītau i te hōro’ara’a i te tā’āto’ara’a o tō tātou « pūai, te ferurira’a, ’e te itoito ». E peu matauhia te reira i te mau mahana atoa. I te mau hora ato’a. E tītau te reira i te ha’api’ira’a tāmau ’e te hō’ē fafaura’a pāpū. E pūai a’e tō tātou fa’aro’o, ’o tō tātou ïa ha’apa’o maita’i i te Fa’aora, ’a fa’aruru ai tātou i te mau tāmatara’a ’e te mau fifi o te orara’a tāhuti. E vai maita’i noa te reira nō te mea tē fa’a’amu noa ra tātou i te reira, tē fa’a’ohipa tāmau nei tātou i te reira, ’e e’ita roa atu tātou e fa’aru’e.
I te tahi pae, ’ia ’ore tātou e fa’a’ohipa i te fa’aro’o ’e tōna mana nō te fa’a’ite, e iti mai ïa tō tātou ’ite nō ni’a i te mau mea mo’a ho’i nō tātou, e fa’aiti mai te mau mea tā tātou i ’ite i te mātāmua ē, e parau mau te reira.
Te mau fa’ahemara’a ’o tei fa’ao’re i tā tātou hi’ora’a i terā rā tau, tē ha’amata nei ïa i te riro e mea iti te ’ino e e mea ’ana’anatae a’e i tā tātou hi’ora’a.
E nehenehe te auahi o te ’itera’a pāpū i nanahi ra e tāmāhanahana ia tātou nō te hō’ē tau. Tītauhia ’ia fa’a’amu tāmau noa i te reira ’ia ti’a i te reira ’ia tāmau noa i te ’ama pūai.
I roto i te Faufa’a ’Āpī, ’ua ha’api’i te Fa’aora i te hō’ē parabole nō ni’a i te hō’ē fatu tei hōro’a i te hō’ē ti’aturira’a mo’a i tāna mau tāvini tāta’itahi, hō’ē tino moni tei pi’ihia te mau tālēni. Te mau tāvini tei fa’a’ohipa maita’i i tā rātou mau tālēni, ’ua fa’arahihia ïa te reira. Te tāvini tei tanu i tāna tālēni, ’ua mo’e ïa te reira.
Te ha’api’ira’a ? Tē hōro’a mai nei te Atua ia tātou i te mau ō nō te ’ite, nō te ’aravihi, nō te rāve’a, ’e tē hina’aro nei ’oia ’ia fa’a’ohipa tātou ’e ’ia fa’arahi i te reira ’ia ha’amaita’i te reira ia tātou ’e ’ia ha’amaita’i i te tahi atu mau tamari’i tāna. E’ita te reira e tupu mai te peu ē, e tu’u tātou i taua mau ō ra i ni’a i te hō’ē pa’epa’e mai te hō’ē ’āu’a o tā tātou e māta’ita’i i terā ’e terā taime. E hotu ’e e rahi atu tā tātou mau ō mai te mea e fa’a’ohipa tātou i te reira.
’Ua fa’ari’i ’outou i te mau ō.
E parau mai paha ’outou ē, « E te taea’e Uchtdorf, ’aita tā’u hō’ē a’e ō, ’aore rā hō’ē a’e tālēni, ’aita roa atu hō’ē a’e o te reira e faufa’a rahi. » Penei a’e tē hi’o ra ’outou i te mau ō fa’ahiahia ’e te nehenehe a vetahi ’ē, ’e ’ua feruri ’outou e mea iti roa ’outou ’ia fa’aauhia ia rātou. E feruri paha ’outou ē, i roto i te orara’a hou te tāhuti nei, i te mahana rahi nō te mau ō ’e te mau tālēni, e au ra ē, e mea iti roa tā ’outou i fa’ari’i, ’ia fa’aauhia iho ā rā i te rahira’a i fa’ari’ihia e vetahi ’ē.
’Auē ïa tō’u hina’aro ’ia tauahi ia ’outou ’e ’ia tauturu ia ’outou ’ia hāro’aro’a i teie parau mau rahi : E ta’ata ’outou nō te māramarama tei ha’amaita’ihia, te tamari’i vārua a te hō’ē Atua mure ’ore ! ’E tē vai ra i roto ia ’outou te tahi ’aravihi e’ita e roa’a ia ’outou ’ia feruri.
Mai tā te feiā pāpa’i pehe i pāpa’i, tē haere mai nei ’outou i te fenua nei « ma te ’ahuhia i te hanahana » !
E mea hanahana tō ’outou ’ā’amu tumu, ’e tae noa atu i tō ’outou hope’ara’a. ’Ua fa’aru’e ’outou i te ra’i nō te haere mai i ’ō nei, ’aita rā te ra’i i fa’aru’e ia ’outou !
E ’ere roa atu ’outou i te mea mātauhia.
’Ua fa’ari’i ’outou i te mau ō !
I roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, tē tai‘o nei tātou :
« E rave rahi ho’i te mau hōro’a, ’e ’ua hōro’ahia mai te hō’ē hōro’a i te ta’ata tāta’itahi ato’a e te Vārua o te Atua ra.
« ’Ua hōro’ahia te hō’ē i te tahi, ’e ’ua hōro’ahia te tahi ’ē ia vetahi ra, ’ia maita’i te mau ta’ata ato’a nā roto i te reira ».
’Ua tāpurahia te tahi o tā ’outou mau ō i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. E rave rahi ’aita.
Mai tā te peropheta Moroni i parau, « ’Eiaha e fa’aru’e i te mau hōro’ara’a a te Atua, e rave rahi ho’i te reira ; ’e nō ’ō mai te reira i te Atua hō’ē ā .» E nehenehe rātou e fa’a’ite mai ia rātou iho nā roto i te « mau rāve’a huru rau […] hō’ē rā Atua ’o tē ’ohipa i te mau mea ato’a i roto i te mau mea ato’a.».
E parau mau paha e ’ere tā tātou mau ō i te pae vārua i te mea nehenehe i te mau taime ato’a, e ’ere rā te reira i te aura’a ē, e mea iti a’e tō rātou faufa’a. E fa’a’ite atu vau ia ’outou i te tahi mau ō pae vārua ’o tā’u i ’ite i roto i te mau melo nā te ao nei. ’A feruri na ē, ’ua ha’amaita’ihia ānei ’outou i te hō’ē ’aore rā, e rave rahi atu ā mau ō, mai :
-
Te fa’a’itera’a i te aroha.
-
Te ’itera’a i te mau ta’ata e ha’apa’o-’ore-hia ra.
-
Te ’imira’a i te mau tumu nō te ’oa’oa.
-
Te rirora’a ’ei ta’ata fa’atupu i te hau.
-
Te ’itera’a i te mau semeio na’ina’i.
-
Te hōro’ara’a i te mau ha’apōpoura’a mau.
-
Te fa’a’orera’a i te hara.
-
Te tātarahapara’a.
-
Te fa’a’oroma’ira’a.
-
Te fa’ata’ara’a i te mau mea ma te ’ōhie.
-
Te tū’atira’a ’e te mau tamari’i.
-
Te pāturura’a i te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia.
-
Te tauturura’a ia vetahi ’ē ’ia ’ite ē, tei roto ato’a rātou.
E’ita paha teie mau ō e ’itehia e ’outou i roto i te mau ha’utira’a tālēni a te pāroita. Mea maita’i rā ē, e ti’a ia ’outou ’ia ’ite ē, e faufa’a rahi tō te reira nō te ’ohipa a te Fatu, ’e e mea nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia ha’aputapū, ’ia ha’amaita’i, ’aore rā, ’ia fa’aora i te hō’ē o te mau tamari’i a te Atua nā roto i tā ’outou mau ō. ’A ha’amana’o ē : « Nā roto i te mau mea iti ’e te pāpū e fa’atupuhia ai te mau mea rarahi ».
Nō reira, e rave ana’e tātou tāta’itahi i tā tātou tuha’a iti.
’A rave i tā ’outou tuha’a iti
E au mau taea’e ’e e au mau tiahine here, ’e te mau hoa here, tē pure nei au ’ia tauturu te Vārua ia ’outou ’ia ’ite i te mau ō ’e te mau tālēni tā te Atua i hōro’a mai ia ’outou. I muri iho, mai te mau tāvini ha’apa’o maita’i i roto i te parabole a te Fatu, e fa’ahotu ’e e fa’arahi tātou i te reira.
E tae mai te mahana e ti’a ai tātou i mua i tō tātou Metua aroha i te Ao ra nō te hōro’a i te parau fa’a’ite nō tā tātou ti’a’aura’a. E hina’aro ’oia ’ia ’ite e aha tā tātou i rave nō te mau ō tāna i hōro’a mai ia tātou, tā tātou iho ā rā fa’a’ohipara’a i te reira nō te ha’amaita’i i tāna mau tamari’i. ’Ua ’ite te Atua ē, ’o vai mau tātou, ’e ’o vai tātou i ’ōpuahia ’ia riro mai, ’e nō reira, e mea teitei tāna mau mea e tīa’i mai ra ia tātou.
’Aita rā ’oia e tīa’i nei ’ia rave tātou i te tahi mau ’ohipa tu’iro’o ’e te ta’a ’ē ’ia tae atu i reira. I roto i te ao tāna i hāmani, e tupu marū noa te tupura’a ma te fa’a’oroma’i i roto i te ao tāna i hāmani, ma te tāmau ato’a rā ’e te fa’aea ’ore.
’Ua rave a’ena ’o Iesu Mesia i te reira ’ohipa ’ohipa tu’iro’o i tōna upo’oti’ara’a i ni’a i te pohe ’e i te hara.
Tā tātou tuha’a, ’o te pe’era’a ïa i te Mesia. Tā tātou tuha’a, ’o te fāriu-’ē-ra’a ïa i te hara, e fāriu atu i ni’a i te Fa’aora, ’e ’ia haere nā ni’a i tōna ’ē’a, hō’ē ta’ahira’a i te taime hō’ē. ’A rave ai tātou i te reira ma te itoito ’e te ha’apa’o maita’i, e ’īriti ’ē tātou i te pae hope’a i te mau fifi o tō tātou mau hapehape, ’e e ha’amaita’i marū noa tātou ia tātou e tae roa atu i te mahana e maita’i roa ai tātou i roto iāna.
E nehenehe e fāna’o i te mau ha’amaita’ira’a. E vai noa te mau fafaura’a. E matara rahi te ’ūputa. Nā tātou e mā’iti ’ia tomo i roto ’e ’ia ha’amata.
E mea ha’iha’i paha te ha’amatara’a. ’Aita rā e pe’ape’a.
Mai te mea e mea paruparu tō ’outou fa’aro’o, ’a ha’amata nā roto i te hō’ē tīa’ira’a i roto ia Iesu Mesia e tōna mana nō te tāmā ’e nō ha’amo’a.
Tē tītau nei tō tātou Metua ia tātou ’ia fa’aruru i teie tāmatara’a nō te fa’aro’o ’e te ti’araa pipi ’eiaha mai te feiā māta’ita’i noa, ’ei feia fa’aro’o rā ma te māfatu tā’āto’a, ’o tei fa’aru’e ia Babulonia ’e ’o tē ha’amau i tō rātou māfatu, tō rātou ferurira’a, ’e tō rātou mau ta’ahira’a ’āvae nō Ziona.
’Ua ’ite tātou ē, e’ita tātou e nehenehe e riro ’ei feiā tiretiera nā roto ana’e i tā tātou mau tūtavara’a. E nehenehe rā te reira e fa’ariro ia tātou ’ei feiā ha’apa’o maita’i e ’ei ta’ata fafau ia Iesu Mesia, ’e e nehenehe tāna e fa’ariro ia tātou ’ei feiā tiretiera.
Nō tō tātou Fa’aora here, ’aita ïa e ’ohipa i reira tātou e pau ai. E ha’apāpūhia tō tātou rē mai te mea e tu’u tātou i tō tātou ti’aturira’a ’e tō tātou fa’aro’o iāna. Tē fafau nei ’oia ia tātou ’ia fa’ari’i i tōna puai, tōna mana, ’e tōna aroha rahi. E ha’afātata atu ā tātou i taua mahana rahi e te ti’a roa ra e ora ai tātou i pīha’i iho iāna ’e te feiā tei herehia e tātou i roto i te hanahana mure ’ore.
’Ia tae i reira, e ti’a ia tātou ’ia rave i tā tātou tuha’a i teie mahana ’e i te mau mahana ato’a. Tē māuruuru nei mātou nō te mau ta’ahira’a ’āvae tā matou i rave inanahi, ’aita rā mātou e fa’aea i reira. ’Ua ite mātou e mea roa ā te ’ē’a ’ia haere, ’e e’ita mātou e vaiiho i te reira ’ia ha’ape’ape’a ia mātou.
’O te reira te iho o tō tātou huru ’ei feiā ’ape’e i te Mesia.
Tē fa’aitoito nei au ’e tē ha’amaita’i nei au i te mau melo ato’a o te ’Ēkālesia ’ia ti’aturi i te Fa’aora nō te rave i tā ’outou tuha’a ma te fa’a’oroma’i ’e te itoito ma tō ’outou ’ā’au ato’a, ’ia ’ī ho’i tō ’outou ’oa’oa ’e i te hō’ē mahana, ’ia fa’ari’i ’outou i te mau mea ato’a a te Metua. Tē fa’a’ite pāpū nei au i te reira i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.