’Aita e ta’ata e pārahi ’āta’a
E ora i te ’evanelia a Iesu Mesia, e fa’aineine ato’a ïa i te pārahira’a vata nō te tā’āto’ara’a i roto i tāna ’Ēkālesia i fa’aho’ihia mai.
I.
E 50 matahiti te maoro, ’ua tuatāpapa vau nō ni’a i te ta’ere, te ta’ere ato’a nō te ’evanelia. ’Ua ha’amata vau nā ni’a i te faraoa pa’apa’a tohu.
I Chinatown, i San Francisco, e fa’aoti te mau tāmā’ara’a fēti’i Gong ma te faraoa pa’apa’a tohu, mai te parau pa’ari ra « Ha’amata te tere tauatini maile ma te hō’ē noa ta’ahira’a ’āvae. »
I tō’u taure’are’ara’a, ’ua hāmani au i te faraoa pa’apa’a tohu. Ma te rimarima ’uo’uo, e tūfene ’e e tāpiri au i te mau faraoa pa’apa’a menemene ’e te ve’ave’a nō roto mai i te umu.
’Ua hitimahuta vau i te ’itera’a ē, i te mātāmua ’aita te faraoa pa’apa’a tohu i roto i te ta’ere tinitō. Nō te ’imi e aha mau te peu nō te faraoa pa’apa’a tohu i roto i te ta’ere tinitō, marite ’e ’europa, ’ua ’imi au i te mau faraoa pa’apa’a tohu i ni’a i te mau ra’ituāta’a rau—mai te ta’ata e fa’a’ohipa i te mau vaeha’a rau nō te ’ite mai i te vāhi tei reira te auahi. E hōro’a te mau fare tāmā’ara’a tinitō nō San Francisco, Los Angeles ’e New York i te faraoa pa’apa’a tohu, ’eiaha rā terā nō Beijing, Lonedona ’e Sydney. ’O te marite noa tē fa’ahanahana i te ’ōro’a rahi nō te faraoa pa’apa’a tohu. ’O te tinitō noa rā tē fa’atiani i te « faraoa pa’apa’a tohu marite mau. »
E hi’ora’a ’ārearea ’e te ’ōhie te faraoa pa’apa’a tohu. E ti’a ato’a rā i terā ’ohipa fa’aaura’a i te mau peu i roto i terā ’e terā ta’ere e fa’a’ite e aha te ta’ere nō te ’evanelia. ’E i teienei, tē ha’amatara nei te Fatu i te mau rāve’a au ’āpī nō te ’ite i te ta’ere nō te ’evanelia ’a tupu noa ai te ’ārētōria o te Buka a Moromona ’e te mau tohura’a a te parabole a te Faufa’a ’Āpī.
II.
Tē rātere haere nei te ta’ata i te mau vāhi ato’a. Tē fa’ata’a nei te Hau ’āmui ē e 281 mirioni ta’ata ’āreva nā te ara. E 128 ïa mirioni hau, ’ia fa’aauhia i te matahiti 1990, ’e ’ua hau i te tāta’itoru o te mau nūmera tohu nō te matahiti 1970. I te mau vāhi ato’a, e mau nūmera ’aita i ’itehia a’enei nō te feiā tei fa’afāriuhia i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. I te mau sābati ato’a, e mau melo ’e te mau hoa nō e 195 fenua ’āi’a ’e tuha’a fenua ’o tē putuputu nei i roto i nā ’āmuira’a a te ’Ēkālesia e 31 916. E 125 reo tā tātou e paraparau nei.
’Aita i maoro a’enei, ’ua ’ite mata vau i Arapānia, i Matetōnia Apato’erau, i Kosovo, i Herevetia ’e i Heremani, i te mau melo ’āpī e fa’atupu ra i te ’ārētōria a te Buka a Moromona nō te tumu ’ōlive. I roto i te Iakoba 5, tē ha’apūai nei te Fatu o te ’ō vine ’e tāna tāvini i te mau a’a o te tumu ’ōlive, nā reira ato’a tōna mau ’āma’a, ma te ha’aputuputu ’e ma te poi i terā nā te mau vāhi rau mai. I teie mahana tē putuputu nei te mau tamari’i a te Atua ’ei hō’ē i roto ia Iesu Mesia ; tē pūpū nei te Fatu i te hō’ē rāve’a ’ōhie fa’ahiahia nō te fa’arahi i te ’īra’a o te ’evanelia i fa’aho’ihia mai e orahia nei e tātou.
Nō te fa’aineine ia tātou nō te bāsileia o te ao ra, tē fa’ati’a nei Iesu i te parabole nō te ’amura’a rahi ’e nō te ’ōro’a fa’aipoipo. I roto i teie nā parabole, e ’imi te mau manihini i tītauhia i te mau parau ’ōtohe. E parau ïa te fatu i tōna mau tāvini ’ia « haere i tenāna i te mau āroa ’e te mau ’ē’a piri i te ’oire nei » ’e i « i te mau ’ē’a rarahi ’e te mau pae ’āua ra » nō te « arata’i mai » i te ta’ata ri’i, ’e te anapero, ’e te piri’o’i, ’e te matapō. I te pae vārua, ’o tātou tāta’itahi ïa.
Tē parau nei te pāpa’ira’a mo’a :
« E anihia mai ho’i tō te mau nūna’a ato’a nei » i te « ’amura’a mā’a ahiahi nō te fare o te Fatu. »
« ’A fa’aineine ’outou i te ’ē’a o te Fatu […] ’ia tere atu tōna ra bāsileia i mua i ni’a i te fenua nei, ’ia ti’a i te mau ta’ata ’ia fāri’i i te reira, ’e ’ia vai ineine noa nō te mau mahana e tae mai ra. »
I teie mahana, te feiā tei anihia i te ’amura’a a te Fatu, nō te mau vāhi ato’a ïa ’e te mau ta’ere ato’a. Te feiā pa’ari ’e te feiā ’āpī, te feiā tao’a ’e te feiā veve, nō ’ō nei ’e nā te ara, e au tō tātou mau ’āmuira’a i tō tātou nei huira’atira.
’Ua ’ite te ’āpōsetolo rahi ra Petero i te ra’i i te veteara’ahia e « te hō’ē fa’ari’i rahi mai te ’ahu […] i tā’amuhia nā hiti e maha ato’a […] ’e te mau mea ato’a e maha ’āvae. » ’Ua ha’api’i Petero : « ’Ua ’ite mau atu ra vau e ’ore te Atua e ha’apa’o i te huru o te ta’ata […] ’O tei mata’u ra [i te Fatu], ’e ’o tei rave i te parauti’a […] ’o tē ’itehia mai ïa e ana. »
I roto i te parabole nō te ta’ata maita’i nō Samaria, tē ani mai nei Iesu ’ia haere mai i te tahi ’e te tahi, ’e iāna ato’a i tōna fare tīpaera’a—tāna ’Ēkālesia. E ani ’oia ia tātou ’ia riro ’ei veutupu maita’i. ’Ua parau fafau te ta’ata maita’i nō Samaria ē e ho’i mai ’oia nō te fa’autu’a i tei aupuru i te ta’ata i tāna fare tīpaera’a. E ora i te ’evanelia a Iesu Mesia, e fa’aineine ato’a ïa i te pārahira’a vata nō te tā’āto’ara’a i roto i tāna ’Ēkālesia i fa’aho’ihia mai.
Te vārua nō te « pārahira’a i te fare tīpaera’a », ’oia ho’i ïa « ’aita e ta’ata e pārahi ’āta’a. » ’Ia haere mai ’oe i te purera’a ’e ’ua ’ite ’oe i tei vai ’āta’a, e fa’ari’i ānei ’oe e haere e aroha atu ’e e pārahi i pīha’i iho iāna ? ’Aita paha ’outou i mātau i terā peu. E mea ’ē paha tōna hōho’a ’aore rā tāna huru paraparaura’a i tā ’outou. E parau pa’i te tahi faraoa pa’apa’a tohu ē : « Ha’amata te tere nō te hoara’a ’evanelia ’e nō te here ma te parau fa’atau aroha mātāmua ’e ’aita e ta’ata e pārahi ’āta’a. »
« ’Aita e ta’ata e pārahi ’āta’a » te aura’a ato’a, ’aita e ta’ata e pārahi ’āta’a i te pae manava ’e i te pae vārua. ’Ua haere māua te hō’ē metua tāne ’ā’au ’oto e hāhaere i tāna tamaiti. Tau matahiti nā mua atu, ’ua ’oa’oa roa terā tamaiti i te rirora’a ’ei diakono. I terā taime ’ua ho’o roa mai tōna ’utuāfare i te tia’a ’āpī nōna.
I te fare purera’a rā, ’ua fa’ao’ō’o te mau diakono iāna. E mea ’āpī tōna tia’a, ’ua hope rā te tau nō terā hōho’a tia’a. Ma te ha’amā ’e te māuiui, ’ua parau teie diakono iti ē e’ita fa’ahou ’oia e haere i te purera’a. Tē ’oto noa nei ā tō’u ’ā’au nōna ’e nō tōna ’utuāfare.
I ni’a i te ’ē’a repo puehu nō Ieriko, tātou tāta’itahi tei fa’ao’ō’ohia, ’e ’ua ha’amā ’e ’ua māuiui, ’ua hi’o-’ē-ato’a-hia paha ’e ’ua hāmani-’ino-hia. ’E ma te fāito rau, ’ua tāu’a ’ore ato’a tātou, ’ua hi’o ’ore ’aore rā ’ua toro ’ore i te tari’a, ’e ’ua ’imi ato’a paha i te ha’amāuiui ia vetahi ’ē. ’O te tumu mau teie, tō tātou māuiuira’a ’e tā tātou ha’amāuiuira’a, i hōpoi ai Iesu Mesia ia tātou pā’āto’a i tāna fare tīpaera’a. I roto i tāna ’Ēkālesia ’e nā roto i tāna mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a, e haere tātou i te tahi ’e te tahi ’e ia Iesu Mesia. E here tātou ’e e herehia mai, e tāvini ’e e tāvinihia mai, e fa’a’ore i te hapa ’e e fa’a’orehia mai. E ha’amana’o na « ’aita e ’oto i te ao nei e’ita te ra’i e nehenehe e rapa’au » ; e māmā te hōpoi’a o te ao—e mea pāpū te ’oa’oa a tō tātou Fa’aora.
I roto i te 1 Nephi 19, tē tai’o nei tātou : « Tē ta’ata’ahi noa nei [rātou] i te Atua mau o ’Īserā’ela i tō rātou ’āvae […] e ha’avā rātou iāna ’ei mea faufa’a ’ore ; Nō reira, e tā’iri rātou iāna, ’e e fa’a’oroma’i ’oia ; ’e e tūpa’i rātou iāna, ’e e fa’a’oroma’i ’oia. ’Oia ïa, e tūtuha rātou i ni’a iho iāna, ’e e fa’a’oroma’i ’oia. »
Tē parau nei tō’u hoa ra te ’Orometua Terry Warner ē, te ha’avā, te tā’iri, te tūpa’i, te tūtuha, e ’ere ïa i te mau ’ohipa i tupu noa i roto i te orara’a tāhuti o te Mesia. Tā tātou huru ravera’a i te tahi ’e te tahi, i tei po’ia iho ā rā, tei po’ihā, tei vai ’āta’a, ’o tā tātou ïa ravera’a i ni’a iāna.
I roto i tāna ’Ēkālesia tei fa’aho’ihia mai, tātou pā’āto’a te mea maita’i a’e ’aita ana’e e ta’ata e pārahi ’āta’a. ’Eiaha na tātou e fa’ari’i noa ’e e vaiiho noa. Mānava mau ana’e, e hi’o ia rātou, e aupuru, e here. ’Eiaha na te hoa tāta’itahi, te tuahine, te taea’e ’ia riro ’ei ta’ata rātere ’aore rā ’ei ta’ata ’ē, ’ei tama rā i te fare nei.
I teie mahana, e rave rahi roa tē vai nei te mana’o mo’emo’e ’e te vai ’āta’a. E nehenehe te rāve’a tōtiare ’e te aratae rorouira (IA) e fa’ahia’ai ia tātou i te fātatara’a ta’ata nei ’e te fa’ati’a’iara’a ta’ata. Hina’aro tātou ’ia fa’aro’o i tō te tahi ’e tō te tahi reo. Hina’aro tātou i te tā’amura’a mau ’e te hāmani maita’i.
E rave rahi tumu e tupu ai te mana’o ’aita tō tātou pārahira’a i te ’ēkālesia nei—e hōho’a ïa nō te pārahi ’āta’a. E ha’ape’ape’a paha tātou i tō tātou ta’ira’a reo, tō tātou ’ahu ’e tō tātou vaira’a. Pēnei a’e ’o te mana’o tū’ati ’ore i te vāhi, te hau’a ’ava’ava, te hia’ai ’ia mā i te pae mōrare, te fifira’a i te tahi hoa ’e ’ua māuiui ’e ’ua ha’amā, te ha’ape’ape’ara’a i terā ’e terā ture a te ’Ēkālesia. E ta’ata ’ōtahi paha, ’ua ta’a i tōna hoa fa’aipoipo, e ’ivi. E mea māniania tā tātou tamari’i ; ’aita e tamari’i. ’Aita i tāvini i te hō’ē misiōni ’aore rā ’ua ho’i ’oi’oi mai i te fare. Hope ’ore te tāpura.
Tē ani mai nei te Mosia 18:21 ’ia ha’une i tō tātou ’ā’au i roto i te tāhō’ēra’a ’e te here. Tē ani nei au ia tātou ’ia fa’aiti iho i te ha’ape’ape’a, i te ha’avā, i te fa’ahepo ia vetahi ’ē—’e ’ia tītauhia ana’e, ’ia fa’aiti iho i te rave ’eta’eta ia tātou iho. E’ita e oti e ha’amau ia Ziona i roto i te hō’ē noa mahana. Nā te « aroha » tāta’itahi rā, te peu fa’ari’i tāta’itahi e ha’afātata mai ia Ziona. Tu’u ana’e i te ti’aturi i te Fatu ’e mā’iti ana’e ma te ’oa’oa i te ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a ato’a.
III.
I te pae nō te ha’api’ira’a tumu, i roto i te ’utuāfare nō te fa’aro’o ’e nō te auhoara’a a te feiā mo’a, ’aita e ta’ata e pārahi ’āta’a maoti te tā’amura’a fafaura’a i roto ia Iesu Mesia.
I ha’api’i te peropheta Iosepha Semita : « ’Ua vaiihohia mai te reira ia tātou nō te ’ite, nō te rave ’e nō te tauturu i te fa’ahaere i mua i te hanahana nō te mau mahana hope’a nei, ‘te tau tu’ura’a nō te ’īra’a o te mau tau’ […] i reira te feiā mo’a a te Atua e ha’aputuputuhia ai ’ei hō’ē nō roto mai i te mau fenua, te mau ’ōpū, te mau nūna’a. »
« ’Aore ho’i [te Atua] e rave i te hō’ē a’e ’ohipa, maori rā nō te maita’i o te ao nei […] ’ia ti’a iāna ’ia ’ume mai i te mau ta’ata ato’a iāna ra […]
« ’Ua ani ’oia ia rātou ato’a ’ia haere mai iāna ra ’e ’ia fāri’i i tōna maita’i […] hō’ē ana’e rātou ato’a i mua i te Atua. »
E tītau te fa’afāriura’a ia Iesu Mesia i te fa’aru’era’a i te ta’ata nātura ’e te ta’ere a tō te ao nei. Mai tā te peresideni Dallin H. Oaks e ha’api’i nei, e tītauhia ’ia fa’aru’e i te mau peu ato’a ’e te mau ta’ere e pāto’i i te mau fa’auera’a a te Atua ’e i te rirora’a ’ei feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei. Tē fa’ata’a nei ’oia : « Tē vai nei te ta’ere hō’ē roa nō te ’evanelia, e pu’e faufa’a ’e te tītaura’a ’e te peu mātauhia i te mau melo ato’a o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. » Tei roto i te ta’ere o te ’evanelia te vi’ivi’i ’ore, te haerera’a tāhepetoma i te purera’a, te ’orera’a e rave i te ’ava, i te ’ava’ava, i te tī ’e i te taofe. Tei roto te ha’avare ’ore ’e te huru parauti’a ; te māramaramara’a ē e nu’u tātou i mua, ’eiaha rā i ni’a ’e i raro, i roto i te mau ti’ara’a a te ’Ēkālesia.
Tē ’apo nei au mai roto mai i te mau melo ha’apa’o maita’i ’e te mau hoa i te mau fenua ato’a ’e i te mau ta’ere ato’a. Te mau pāpa’ira’a mo’a e ’imihia nā roto i te mau reo ’e te mau ta’ere rau, e fa’ahōhonu ïa i te māramaramara’a o te ’evanelia. E fa’ahōhonu te mau fa’a’itera’a ta’a ’ē o te hīro’a o te Mesia i tō’u here ’e tō’u māramaramara’a i tō’u Fa’aora. Te tā’āto’ara’a tē ha’amaita’ihia ’ia ha’amau tātou i tō tātou hīro’a ta’ere mai tā te peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i, e tamari’i nā te Atua, e tamari’i nō te fafaura’a, e tamari’i nā Iesu Mesia.
Nō tātou te hau a Iesu Mesia, nō tātou tāta’itahi. ’Aita i maoro a’enei, ’ua ui mai te hō’ē taure’are’a tamāroa ē : « E Elder Gong, e nehenehe ā ïa tā’u e haere i te ra’i ? » Tē uiui ra tōna mana’o, e nehenehe ānei e fa’a’orehia tāna hara. ’Ua ui atu vau i tōna i’oa, ’ua fa’aro’o māite atu, ’ua tītau atu ’ia paraparau i tōna ’episekōpo, ’ua tauahi iāna. ’Ua haere atu ’oia ma te tīa’ira’a ia Iesu Mesia.
’Ua fa’ahiti au i te parau nō terā taure’are’a tamāroa i te tahi atu taime. Ē i muri a’e, ’ua fa’ari’i au i te hō’ē rata, ’aita e i’oa, e ha’amata mai teie : « Elder Gong, e iva tamari’i tā māua tā’u vahine… ’e ’ua tāvini māua e piti misiōni. » « E au noa ana ē, e’ita vau e fa’ati’ahia i roto i te bāsileia tiretiera… ’ua ’ino roa pa’i tā’u mau hara i tō’u ’āpīra’a ! »
Tē parau fa’ahou nei te rata : « Elder Gong, i tō ’oe fa’ahitira’a i te parau nō terā taure’are’a tamāroa tei fa’ari’i i te tīa’ira’a nō te fa’aorera’a hara, ’ua ’ī roa vau i te ’oa’oa, i ta’a a’era vau ē, pēnei a’e e [fa’a’orehia mai tā’u]. » Fa’ahope te rata : « Tē huru au ri’i nei au iā’u i teienei ! »
E hōhonu atu ā te tā’amura’a fafaura’a ’a haere mai ai tātou i te tahi ’e te tahi e ’i te Fatu i tāna fare tīpaera’a. E ha’amaita’i te Fatu ia tātou pā’āto’a ’aita ana’e e ta’ata e pārahi ’āta’a. ’E hape noa atu. Pēnei a’e terā ta’ata tā tātou e pārahi ra i pīha’i iho, e riro mai i tō tātou hoa rahi nō te faraoa pa’apa’a tohu. ’Ia hi’o mai tātou ’e ’ia fa’ata’a ho’i i te pārahira’a vata nōna ’e nō te tahi ’e te tahi i te ’amura’a mā’a a te ’Ārenio, ’o tā’u ïa pure ha’eha’a, i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.