2025
’Aita e ta’ata e pārahi ’āta’a
Novema 2025


14:3

’Aita e ta’ata e pārahi ’āta’a

E ora i te ’evanelia a Iesu Mesia, e fa’aineine ato’a ïa i te pārahira’a vata nō te tā’āto’ara’a i roto i tāna ’Ēkālesia i fa’aho’ihia mai.

I.

E 50 matahiti te maoro, ’ua tuatāpapa vau nō ni’a i te ta’ere, te ta’ere ato’a nō te ’evanelia. ’Ua ha’amata vau nā ni’a i te faraoa pa’apa’a tohu.

I Chinatown, i San Francisco, e fa’aoti te mau tāmā’ara’a fēti’i Gong ma te faraoa pa’apa’a tohu, mai te parau pa’ari ra « Ha’amata te tere tauatini maile ma te hō’ē noa ta’ahira’a ’āvae. »

Te parau tohu i roto i te hō’ē faraoa pa’apa’a tohu

I tō’u taure’are’ara’a, ’ua hāmani au i te faraoa pa’apa’a tohu. Ma te rimarima ’uo’uo, e tūfene ’e e tāpiri au i te mau faraoa pa’apa’a menemene ’e te ve’ave’a nō roto mai i te umu.

Te hāmanira’a i te mau faraoa pa’apa’a tohu
Te tūfenera’a i te faraoa pa’apa’a tohu

’Ua hitimahuta vau i te ’itera’a ē, i te mātāmua ’aita te faraoa pa’apa’a tohu i roto i te ta’ere tinitō. Nō te ’imi e aha mau te peu nō te faraoa pa’apa’a tohu i roto i te ta’ere tinitō, marite ’e ’europa, ’ua ’imi au i te mau faraoa pa’apa’a tohu i ni’a i te mau ra’ituāta’a rau—mai te ta’ata e fa’a’ohipa i te mau vaeha’a rau nō te ’ite mai i te vāhi tei reira te auahi. E hōro’a te mau fare tāmā’ara’a tinitō nō San Francisco, Los Angeles ’e New York i te faraoa pa’apa’a tohu, ’eiaha rā terā nō Beijing, Lonedona ’e Sydney. ’O te marite noa tē fa’ahanahana i te ’ōro’a rahi nō te faraoa pa’apa’a tohu. ’O te tinitō noa rā tē fa’atiani i te « faraoa pa’apa’a tohu marite mau. »

E hi’ora’a ’ārearea ’e te ’ōhie te faraoa pa’apa’a tohu. E ti’a ato’a rā i terā ’ohipa fa’aaura’a i te mau peu i roto i terā ’e terā ta’ere e fa’a’ite e aha te ta’ere nō te ’evanelia. ’E i teienei, tē ha’amatara nei te Fatu i te mau rāve’a au ’āpī nō te ’ite i te ta’ere nō te ’evanelia ’a tupu noa ai te ’ārētōria o te Buka a Moromona ’e te mau tohura’a a te parabole a te Faufa’a ’Āpī.

II.

Tē rātere haere nei te ta’ata i te mau vāhi ato’a. Tē fa’ata’a nei te Hau ’āmui ē e 281 mirioni ta’ata ’āreva nā te ara. E 128 ïa mirioni hau, ’ia fa’aauhia i te matahiti 1990, ’e ’ua hau i te tāta’itoru o te mau nūmera tohu nō te matahiti 1970. I te mau vāhi ato’a, e mau nūmera ’aita i ’itehia a’enei nō te feiā tei fa’afāriuhia i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. I te mau sābati ato’a, e mau melo ’e te mau hoa nō e 195 fenua ’āi’a ’e tuha’a fenua ’o tē putuputu nei i roto i nā ’āmuira’a a te ’Ēkālesia e 31 916. E 125 reo tā tātou e paraparau nei.

Rurura’a ’e te feiā mo’a nō ’Arapānia
Rurura’a ’e te feiā mo’a nō Matetōnia Apato’erau
Rurura’a ’e te feiā mo’a nō Kosovo
Rurura’a ’e te feiā mo’a nō Herevetia
Rurura’a ’e te feiā mo’a nō Heremani
Rurura’a ’e te feiā mo’a nō Heremani

’Aita i maoro a’enei, ’ua ’ite mata vau i Arapānia, i Matetōnia Apato’erau, i Kosovo, i Herevetia ’e i Heremani, i te mau melo ’āpī e fa’atupu ra i te ’ārētōria a te Buka a Moromona nō te tumu ’ōlive. I roto i te Iakoba 5, tē ha’apūai nei te Fatu o te ’ō vine ’e tāna tāvini i te mau a’a o te tumu ’ōlive, nā reira ato’a tōna mau ’āma’a, ma te ha’aputuputu ’e ma te poi i terā nā te mau vāhi rau mai. I teie mahana tē putuputu nei te mau tamari’i a te Atua ’ei hō’ē i roto ia Iesu Mesia ; tē pūpū nei te Fatu i te hō’ē rāve’a ’ōhie fa’ahiahia nō te fa’arahi i te ’īra’a o te ’evanelia i fa’aho’ihia mai e orahia nei e tātou.

Nō te fa’aineine ia tātou nō te bāsileia o te ao ra, tē fa’ati’a nei Iesu i te parabole nō te ’amura’a rahi ’e nō te ’ōro’a fa’aipoipo. I roto i teie nā parabole, e ’imi te mau manihini i tītauhia i te mau parau ’ōtohe. E parau ïa te fatu i tōna mau tāvini ’ia « haere i tenāna i te mau āroa ’e te mau ’ē’a piri i te ’oire nei » ’e i « i te mau ’ē’a rarahi ’e te mau pae ’āua ra » nō te « arata’i mai » i te ta’ata ri’i, ’e te anapero, ’e te piri’o’i, ’e te matapō. I te pae vārua, ’o tātou tāta’itahi ïa.

Tē parau nei te pāpa’ira’a mo’a :

« E anihia mai ho’i tō te mau nūna’a ato’a nei » i te « ’amura’a mā’a ahiahi nō te fare o te Fatu. »

« ’A fa’aineine ’outou i te ’ē’a o te Fatu […] ’ia tere atu tōna ra bāsileia i mua i ni’a i te fenua nei, ’ia ti’a i te mau ta’ata ’ia fāri’i i te reira, ’e ’ia vai ineine noa nō te mau mahana e tae mai ra. »

I teie mahana, te feiā tei anihia i te ’amura’a a te Fatu, nō te mau vāhi ato’a ïa ’e te mau ta’ere ato’a. Te feiā pa’ari ’e te feiā ’āpī, te feiā tao’a ’e te feiā veve, nō ’ō nei ’e nā te ara, e au tō tātou mau ’āmuira’a i tō tātou nei huira’atira.

’Ua ’ite te ’āpōsetolo rahi ra Petero i te ra’i i te veteara’ahia e « te hō’ē fa’ari’i rahi mai te ’ahu […] i tā’amuhia nā hiti e maha ato’a […] ’e te mau mea ato’a e maha ’āvae. » ’Ua ha’api’i Petero : « ’Ua ’ite mau atu ra vau e ’ore te Atua e ha’apa’o i te huru o te ta’ata […] ’O tei mata’u ra [i te Fatu], ’e ’o tei rave i te parauti’a […] ’o tē ’itehia mai ïa e ana. »

Te ta’ata maita’i nō Sāmāria

I roto i te parabole nō te ta’ata maita’i nō Samaria, tē ani mai nei Iesu ’ia haere mai i te tahi ’e te tahi, ’e iāna ato’a i tōna fare tīpaera’a—tāna ’Ēkālesia. E ani ’oia ia tātou ’ia riro ’ei veutupu maita’i. ’Ua parau fafau te ta’ata maita’i nō Samaria ē e ho’i mai ’oia nō te fa’autu’a i tei aupuru i te ta’ata i tāna fare tīpaera’a. E ora i te ’evanelia a Iesu Mesia, e fa’aineine ato’a ïa i te pārahira’a vata nō te tā’āto’ara’a i roto i tāna ’Ēkālesia i fa’aho’ihia mai.

Te vārua nō te « pārahira’a i te fare tīpaera’a », ’oia ho’i ïa « ’aita e ta’ata e pārahi ’āta’a. » ’Ia haere mai ’oe i te purera’a ’e ’ua ’ite ’oe i tei vai ’āta’a, e fa’ari’i ānei ’oe e haere e aroha atu ’e e pārahi i pīha’i iho iāna ? ’Aita paha ’outou i mātau i terā peu. E mea ’ē paha tōna hōho’a ’aore rā tāna huru paraparaura’a i tā ’outou. E parau pa’i te tahi faraoa pa’apa’a tohu ē : « Ha’amata te tere nō te hoara’a ’evanelia ’e nō te here ma te parau fa’atau aroha mātāmua ’e ’aita e ta’ata e pārahi ’āta’a. »

« ’Aita e ta’ata e pārahi ’āta’a » te aura’a ato’a, ’aita e ta’ata e pārahi ’āta’a i te pae manava ’e i te pae vārua. ’Ua haere māua te hō’ē metua tāne ’ā’au ’oto e hāhaere i tāna tamaiti. Tau matahiti nā mua atu, ’ua ’oa’oa roa terā tamaiti i te rirora’a ’ei diakono. I terā taime ’ua ho’o roa mai tōna ’utuāfare i te tia’a ’āpī nōna.

I te fare purera’a rā, ’ua fa’ao’ō’o te mau diakono iāna. E mea ’āpī tōna tia’a, ’ua hope rā te tau nō terā hōho’a tia’a. Ma te ha’amā ’e te māuiui, ’ua parau teie diakono iti ē e’ita fa’ahou ’oia e haere i te purera’a. Tē ’oto noa nei ā tō’u ’ā’au nōna ’e nō tōna ’utuāfare.

I ni’a i te ’ē’a repo puehu nō Ieriko, tātou tāta’itahi tei fa’ao’ō’ohia, ’e ’ua ha’amā ’e ’ua māuiui, ’ua hi’o-’ē-ato’a-hia paha ’e ’ua hāmani-’ino-hia. ’E ma te fāito rau, ’ua tāu’a ’ore ato’a tātou, ’ua hi’o ’ore ’aore rā ’ua toro ’ore i te tari’a, ’e ’ua ’imi ato’a paha i te ha’amāuiui ia vetahi ’ē. ’O te tumu mau teie, tō tātou māuiuira’a ’e tā tātou ha’amāuiuira’a, i hōpoi ai Iesu Mesia ia tātou pā’āto’a i tāna fare tīpaera’a. I roto i tāna ’Ēkālesia ’e nā roto i tāna mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a, e haere tātou i te tahi ’e te tahi ’e ia Iesu Mesia. E here tātou ’e e herehia mai, e tāvini ’e e tāvinihia mai, e fa’a’ore i te hapa ’e e fa’a’orehia mai. E ha’amana’o na « ’aita e ’oto i te ao nei e’ita te ra’i e nehenehe e rapa’au » ; e māmā te hōpoi’a o te ao—e mea pāpū te ’oa’oa a tō tātou Fa’aora.

I roto i te 1 Nephi 19, tē tai’o nei tātou : « Tē ta’ata’ahi noa nei [rātou] i te Atua mau o ’Īserā’ela i tō rātou ’āvae […] e ha’avā rātou iāna ’ei mea faufa’a ’ore ; Nō reira, e tā’iri rātou iāna, ’e e fa’a’oroma’i ’oia ; ’e e tūpa’i rātou iāna, ’e e fa’a’oroma’i ’oia. ’Oia ïa, e tūtuha rātou i ni’a iho iāna, ’e e fa’a’oroma’i ’oia. »

Tē parau nei tō’u hoa ra te ’Orometua Terry Warner ē, te ha’avā, te tā’iri, te tūpa’i, te tūtuha, e ’ere ïa i te mau ’ohipa i tupu noa i roto i te orara’a tāhuti o te Mesia. Tā tātou huru ravera’a i te tahi ’e te tahi, i tei po’ia iho ā rā, tei po’ihā, tei vai ’āta’a, ’o tā tātou ïa ravera’a i ni’a iāna.

I roto i tāna ’Ēkālesia tei fa’aho’ihia mai, tātou pā’āto’a te mea maita’i a’e ’aita ana’e e ta’ata e pārahi ’āta’a. ’Eiaha na tātou e fa’ari’i noa ’e e vaiiho noa. Mānava mau ana’e, e hi’o ia rātou, e aupuru, e here. ’Eiaha na te hoa tāta’itahi, te tuahine, te taea’e ’ia riro ’ei ta’ata rātere ’aore rā ’ei ta’ata ’ē, ’ei tama rā i te fare nei.

E vahine ’āta’a i te fare purera’a

I teie mahana, e rave rahi roa tē vai nei te mana’o mo’emo’e ’e te vai ’āta’a. E nehenehe te rāve’a tōtiare ’e te aratae rorouira (IA) e fa’ahia’ai ia tātou i te fātatara’a ta’ata nei ’e te fa’ati’a’iara’a ta’ata. Hina’aro tātou ’ia fa’aro’o i tō te tahi ’e tō te tahi reo. Hina’aro tātou i te tā’amura’a mau ’e te hāmani maita’i.

Te pārahira’a ’e te mau hoa i te fare pure

E rave rahi tumu e tupu ai te mana’o ’aita tō tātou pārahira’a i te ’ēkālesia nei—e hōho’a ïa nō te pārahi ’āta’a. E ha’ape’ape’a paha tātou i tō tātou ta’ira’a reo, tō tātou ’ahu ’e tō tātou vaira’a. Pēnei a’e ’o te mana’o tū’ati ’ore i te vāhi, te hau’a ’ava’ava, te hia’ai ’ia mā i te pae mōrare, te fifira’a i te tahi hoa ’e ’ua māuiui ’e ’ua ha’amā, te ha’ape’ape’ara’a i terā ’e terā ture a te ’Ēkālesia. E ta’ata ’ōtahi paha, ’ua ta’a i tōna hoa fa’aipoipo, e ’ivi. E mea māniania tā tātou tamari’i ; ’aita e tamari’i. ’Aita i tāvini i te hō’ē misiōni ’aore rā ’ua ho’i ’oi’oi mai i te fare. Hope ’ore te tāpura.

Tē ani mai nei te Mosia 18:21 ’ia ha’une i tō tātou ’ā’au i roto i te tāhō’ēra’a ’e te here. Tē ani nei au ia tātou ’ia fa’aiti iho i te ha’ape’ape’a, i te ha’avā, i te fa’ahepo ia vetahi ’ē—’e ’ia tītauhia ana’e, ’ia fa’aiti iho i te rave ’eta’eta ia tātou iho. E’ita e oti e ha’amau ia Ziona i roto i te hō’ē noa mahana. Nā te « aroha » tāta’itahi rā, te peu fa’ari’i tāta’itahi e ha’afātata mai ia Ziona. Tu’u ana’e i te ti’aturi i te Fatu ’e mā’iti ana’e ma te ’oa’oa i te ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a ato’a.

III.

I te pae nō te ha’api’ira’a tumu, i roto i te ’utuāfare nō te fa’aro’o ’e nō te auhoara’a a te feiā mo’a, ’aita e ta’ata e pārahi ’āta’a maoti te tā’amura’a fafaura’a i roto ia Iesu Mesia.

I ha’api’i te peropheta Iosepha Semita : « ’Ua vaiihohia mai te reira ia tātou nō te ’ite, nō te rave ’e nō te tauturu i te fa’ahaere i mua i te hanahana nō te mau mahana hope’a nei, ‘te tau tu’ura’a nō te ’īra’a o te mau tau’ […] i reira te feiā mo’a a te Atua e ha’aputuputuhia ai ’ei hō’ē nō roto mai i te mau fenua, te mau ’ōpū, te mau nūna’a. »

« ’Aore ho’i [te Atua] e rave i te hō’ē a’e ’ohipa, maori rā nō te maita’i o te ao nei […] ’ia ti’a iāna ’ia ’ume mai i te mau ta’ata ato’a iāna ra […]

« ’Ua ani ’oia ia rātou ato’a ’ia haere mai iāna ra ’e ’ia fāri’i i tōna maita’i […] hō’ē ana’e rātou ato’a i mua i te Atua. »

E tītau te fa’afāriura’a ia Iesu Mesia i te fa’aru’era’a i te ta’ata nātura ’e te ta’ere a tō te ao nei. Mai tā te peresideni Dallin H. Oaks e ha’api’i nei, e tītauhia ’ia fa’aru’e i te mau peu ato’a ’e te mau ta’ere e pāto’i i te mau fa’auera’a a te Atua ’e i te rirora’a ’ei feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei. Tē fa’ata’a nei ’oia : « Tē vai nei te ta’ere hō’ē roa nō te ’evanelia, e pu’e faufa’a ’e te tītaura’a ’e te peu mātauhia i te mau melo ato’a o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. » Tei roto i te ta’ere o te ’evanelia te vi’ivi’i ’ore, te haerera’a tāhepetoma i te purera’a, te ’orera’a e rave i te ’ava, i te ’ava’ava, i te tī ’e i te taofe. Tei roto te ha’avare ’ore ’e te huru parauti’a ; te māramaramara’a ē e nu’u tātou i mua, ’eiaha rā i ni’a ’e i raro, i roto i te mau ti’ara’a a te ’Ēkālesia.

Tē ’apo nei au mai roto mai i te mau melo ha’apa’o maita’i ’e te mau hoa i te mau fenua ato’a ’e i te mau ta’ere ato’a. Te mau pāpa’ira’a mo’a e ’imihia nā roto i te mau reo ’e te mau ta’ere rau, e fa’ahōhonu ïa i te māramaramara’a o te ’evanelia. E fa’ahōhonu te mau fa’a’itera’a ta’a ’ē o te hīro’a o te Mesia i tō’u here ’e tō’u māramaramara’a i tō’u Fa’aora. Te tā’āto’ara’a tē ha’amaita’ihia ’ia ha’amau tātou i tō tātou hīro’a ta’ere mai tā te peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i, e tamari’i nā te Atua, e tamari’i nō te fafaura’a, e tamari’i nā Iesu Mesia.

Nō tātou te hau a Iesu Mesia, nō tātou tāta’itahi. ’Aita i maoro a’enei, ’ua ui mai te hō’ē taure’are’a tamāroa ē : « E Elder Gong, e nehenehe ā ïa tā’u e haere i te ra’i ? » Tē uiui ra tōna mana’o, e nehenehe ānei e fa’a’orehia tāna hara. ’Ua ui atu vau i tōna i’oa, ’ua fa’aro’o māite atu, ’ua tītau atu ’ia paraparau i tōna ’episekōpo, ’ua tauahi iāna. ’Ua haere atu ’oia ma te tīa’ira’a ia Iesu Mesia.

’Ua fa’ahiti au i te parau nō terā taure’are’a tamāroa i te tahi atu taime. Ē i muri a’e, ’ua fa’ari’i au i te hō’ē rata, ’aita e i’oa, e ha’amata mai teie : « Elder Gong, e iva tamari’i tā māua tā’u vahine… ’e ’ua tāvini māua e piti misiōni. » « E au noa ana ē, e’ita vau e fa’ati’ahia i roto i te bāsileia tiretiera… ’ua ’ino roa pa’i tā’u mau hara i tō’u ’āpīra’a ! »

Tē parau fa’ahou nei te rata : « Elder Gong, i tō ’oe fa’ahitira’a i te parau nō terā taure’are’a tamāroa tei fa’ari’i i te tīa’ira’a nō te fa’aorera’a hara, ’ua ’ī roa vau i te ’oa’oa, i ta’a a’era vau ē, pēnei a’e e [fa’a’orehia mai tā’u]. » Fa’ahope te rata : « Tē huru au ri’i nei au iā’u i teienei ! »

E hōhonu atu ā te tā’amura’a fafaura’a ’a haere mai ai tātou i te tahi ’e te tahi e ’i te Fatu i tāna fare tīpaera’a. E ha’amaita’i te Fatu ia tātou pā’āto’a ’aita ana’e e ta’ata e pārahi ’āta’a. ’E hape noa atu. Pēnei a’e terā ta’ata tā tātou e pārahi ra i pīha’i iho, e riro mai i tō tātou hoa rahi nō te faraoa pa’apa’a tohu. ’Ia hi’o mai tātou ’e ’ia fa’ata’a ho’i i te pārahira’a vata nōna ’e nō te tahi ’e te tahi i te ’amura’a mā’a a te ’Ārenio, ’o tā’u ïa pure ha’eha’a, i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o « Fortune Cookies Didn’t Come from China », Royal Examiner, Dec 26, 2021, royalexaminer.com/fortune-cookies-didnt-come-from-china ; « National Fortune Cookie Day », Days of the Year, daysoftheyear.com/days/fortune-cookie-day.

  2. E nehenehe ato’a te ’ohipa nō te tāpa’ora’a vāhi i te pae nō te ta’ere e tauturu ia tātou ’ia fa’ata’a e aha tē hi’ohia ’ei ta’ere nō te ’evanelia, ’ei ta’ere nō te fenua ’āi’a ’e tei ta’ere nō te tau ’āpī ’e te nūna’a rau.

  3. International Organization for Migration, World Migration Report 2024, 21, publications.iom.int/books/world-migration-report-2024. « I te matahiti 2022, e 117 mirioni ta’ata tei fa’anu’uhia nā te ao, ’e e 71,2 mirioni tei fa’anu’uhia i tō rātou noa vāhi » (World Migration Report 2024, xii).

  4. Hi’o Iakoba 5.

  5. I roto i te mau reo ato’a ’e te mau ta’ere, e mau parau ’e e mau ta’o e fa’ata’a nei i te mana’o marū o te ’ā’au. E ’ā’ano atu ā te ’īra’a nō te orara’a i tāna ’evanelia i fa’aho’ihia mai ’ia ha’api’i tātou mai roto mai i te tahi ’e te tahi. ’Aita i maoro a’enei, ’ua fa’a’ite mai nā tuahine Annalie (nō Munich mai) ’e Suzy Myers, ’o Elder Erich ’e te tuahine Christiane Kopischke, ’e Elder Jörg ’e te tuahine Julia Klebingat i te mau parau purutia ta’a ’ē e paraparau i te ’ā’au. Te mau mana’o tā teie mau parau e fa’ata’a nei, ’ua hau atu ïa i te parau au noa. ’Ua hau atu i te mea matarohia ’e i te hōpoi’a. E parau teie mau mana’o nō te ’ā’au, nō te mau tā’amura’a māhanahana ’e te piri, nō te ’oa’oa pae vārua i tō tātou nei vairua hanahana. E mau parau purutia ta’a ’ē teie mai Gemütlichkeit ’e gemütlich, Heimat, Heimweh, Geborgenheit, Zuflucht, Herzensangelegenheit, Herzensmensch, ’e Schummerstunde (e ta’o varavara ’e te nehenehe ’ia fa’aro’o nō te pae apato’erau mai).

  6. Luka 14:21, 23. Mai te reira ato’a, i roto i te parabole nō te ’ōro’a fa’aipoipo, i te ’orera’a te mau manihini tītauhia i tae mai, ’ua parau te ari’i i tōna mau tāvini ’ia haere e putuputu mai i « te feiā ato’a [e] ’itea atu ia [rātou] ra » i ni’a i « te mau ’ē’a rarahi ra » (Mataio 22:9).

  7. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 58:9 ; hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 58:6–8, 10–12.

  8. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 65:3, 5 ; hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 33:17.

  9. Te ’Ohipa 10:11–12, 34–35 ; hi’o ato’a Te ’Ohipa 10:9–10, 13–18, 24–33, 44–48 ; 11:1–18 ; 15:6–11.

  10. Te hi’ora’a nō tātou e haere ’āmui nei i te tahi ’e te tahi ’e iāna ra i tāna fare tīpaera’a, ’ua fa’a’itehia ïa i roto i te 3 Nephi 18:32. « ’Aita e ta’ata e pārahi ’āta’a » i tō tātou mau vāhi ha’amorira’a, ’e pēnei a’e ’o tā tātou aupurura’a māhanahana tāmau i te tahi ’e te tahi, te rāve’a tātou ’e rātou e « ho’i mai [ai e] tātarahapa, ’e ’o te haere mai [iāna] ma te ’ā’au hina’aro mau, ’e [nāna] e fa’aora ia rātou, ’e ’ua riro [tātou] ’ei rāve’a nō te hōpoi atu i te fa’aorara’a ia rātou. »

  11. Tē fa’aha’amana’o nei Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 104:15, 17 : « [Nā te Fatu] te mau mea ato’a » ’e « ’ua ’ī roa te fenua nei, ’e ’ua nava’i ’e ’ua toe mai ho’i. » Nō reira, e tītaura’a nā te feiā veve ’e te feiā tao’a rahi tāta’itahi ’ia tauturu i te tā’āto’ara’a ’ia tae i te fa’ateiteira’a ’e ’ia fa’aha’aha’a. ’Oia ato’a, ’ua ui te ari’i Beniamina : « E ’ere ānei tātou pā’āto’a i te feiā tāparu ? » Nō reira tei te feiā tao’a rahi ’e te feiā veve tāta’itahi te fa’ahepora’a ’ia ineine ’ia « ’ōpere atu i te tao’a tā ’outou i fāri’i nā te tahi ’e te tahi. » (Mosia 4:19, 21 ; hi’o ato’a Mosia 4:25–27).

  12. I roto i te hīmene « Come, Ye Disconsolate [’A haere mai, ’outou te feiā ’oto] » (Te mau hīmene, N°55), tē pāpa’i nei Thomas Moore : « Haere mai i te pārahira’a aroha, ma te tūturi ’e te paieti. Hōpoi mai i tō ’outou ’ā’au puta : ’a parau i tō ’oe hepohepo. « ’Aita tō te fenua e ’oto tā te ra’i e ’ore e tāmarū. »

  13. 1 Nephi 19:7, 9. I roto i te a’ora’a i ni’a i te Mou’a, tē parau nei te Fatu : « ’O tei moto mai i tō papari’a na, e fāriu ato’a atu i te tahi ; ’e ’o tei rave mai i tō ’ahu pū na, ’eiaha ato’a e tāpe’a i tō perēue » (Luka 6:29).

  14. Hi’o Mataio 25:35–40.

  15. « E ’ere fa’ahou i te ta’ata ’ē, e ’ere i te manihini, mai te tama rā i te fare. » (« My Shepherd Will Supply My Need », Hymns—For Home and Church, Gospel Library).

  16. ’Ua hau atu te ’evanelia a Iesu Mesia i te hō’ē tau ’e te hō’ē ta’ere. E ’itera’a pāpū fa’ahiahia nō’u i te mea ē tē ha’api’i nei te Buka a Moromona i te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia ’ia au i te heiparau nō te hō’ē ta’ere tahito i Amerika.

  17. Mai tei ha’api’ihia e te peropheta Iosepha Semita ’e tōna nā tauturu i roto i te Peresidenira’a Mātāmua, i roto i Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita (2007), 582 ; hi’o ato’a Ephesia 1:10.

    I teie mahana, tē ora nei te mau melo o te ’Ēkālesia i roto i te orara’a rau mau i te pae poritita, tōtiare ’e nō te fa’arava’ira’a faufa’a. ’Ua rau mau ato’a te fāito ’e te rahira’a feiā fa’atere i roto i tā tātou mau pāroita ’e mau ’āma’a. E nehenehe te parau tumu nō « Te au-maita’i-ra’a ’e te fa’atanora’a » e tauturu i te ha’apūai i te ’utuāfare ’e i tāna ’Ēkālesia i fa’aho’ihia mai, mai te au i te ’evanelia, i te vāhi tātou e ora nei (hi’o Handbook 2: Administering the Church [2010], 17.0).

  18. 2 Nephi 26:24, 33, reta tei fa’ahuru-’ē-hia ; hi’o ato’a 2 Nephi 29 ; Alama 29:8. Tē parau fafau nei Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 90:11 « e fa’aro’o te mau ta’ata ato’a i te ’īra’a nō te ’evanelia nā roto i tōna iho reo. » Tē tupu nei teie parau fafau ’a hōpoi ’āmui ai tātou i te mau reo nūna’a ’e i te reo nō te ta’ere o te ’evanelia i tō tātou nei mau fare ’e i te ’Ēkālesia.

  19. Hi’o Dallin H. Oaks, « Repentance and Change », Liahona, Novema 2003, 37–40.

  20. Dallin H. Oaks, « Repentance and Change », 39.

  21. Hi’o Dallin H. Oaks, « Repentance and Change », 38–39.

  22. Hi’o Hīro’a fa’aro’o 1:13. ’A firi haere ai te mau ’āma’a ’e te mau a’a ’ei hō’ē i roto ia Iesu Mesia, e ’ite rahi atu ā tātou i te mea « maita’i, ’e te fa’ahiahia, ’e te ro’o maita’i, ’e tē poupouhia ra. » E ’ite tātou i te mātāmua i te hope’a ’e i te hope’a i te mātāmua. Tē ’oa’oa nei tātou ’ia ha’api’i te feiā ’apo ’e ’ia ’apo te feiā ha’api’i. E māramarama te tā’āto’ara’a, ’ua fa’aitoitohia ’e tē ’oa’oa ’āmui nei (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 50:22).

  23. Hi’o Russell M. Nelson, « Choices for Eternity » (purera’a ’ati a’e te ao nei nā te feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi, 15 nō Mē, 2022), Vaira’a buka ’evanelia.

  24. ’Ua fa’ati’a ’o Jedediah M. Grant, tei tāvini i roto i te Peresidenira’a Mātāmua nā muri ia Brigham Young, i te hō’ē ’ōrama nō te ao vārua tei roto te mau tiare nehenehe huru rau ’o tē ’ūa’a ’āmui, pēnei a’e mai te tahi fa’ahōho’ara’a nō te tāhō’ē ’e te nehenehe i roto i te ta’a-’ē-ra’a. « ’Ua ’ite au i te mau ’āua maitata’i i ni’a i teie paraneta, ’aita rā vau i ’ite a’enei i te hō’ē mea mai e au i terā i reira », ’ua parau ’oia. « ’Ua ’ite au i te mau tiare ’ua rau te huru, ’e tē vai ra e pae ’ahuru ’aore rā e hānere tiare ’ū ta’a ’ē e tupu ra i ni’a i te hō’ē noa ’āma’a tiare. » ’Ua ’ite ’oia i « te nehenehe ’e te hanahana o te ao vārua i reira te mau vārua parauti’a i ha’aputuputu-’āmui-hia » (« Remarks, at the Funeral of President Jedediah M. Grant, by President Heber C. Kimball », Deseret News, Dec. 10, 1856, 317).

    ’Ua pāpa’i ato’a te peresideni David O. McKay i te hō’ē ta’oto, ’aore rā te hō’ē ’ōrama nō te ’oire mure ’ore a te Atua, i reira ’oia i te ’itera’a i te mau tumu rā’au, te mau mā’a hotu, te mau rā’au ri’i ’e te mau tiare tei ’ūa’a maita’i. « E au ra ’ua ’ite au te tupu-rupe-rupe-ra’a te mau vāhi ato’a o te mau tumu rā’au ’e te mā’a hotu monamona, te mau rā’au tupu ’e te mau rau’ere nehenehe mau, ’e te mau tiare ’ūa’a maita’i » (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : David O. McKay [2003], 1).