Mai, pe’e mai
25–31 nō Mē. « ’Ua fa’atupu a’era Iehova i te fa’aora ia rātou » : Te Mau Tāvana 2–4 ; 6–8 ; 13–16


« 25–31 nō Mē. ‘’Ua fa’atupu a’era Iehova i te fa’aora ia rātou : Te Mau Tāvana 2–4 ; 6–8 ; 13–16 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 25–31 nō Mē. ‘’Ua fa’atupu a’era Iehova i te fa’aora ia rātou’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026

Debora te peropheta vahine

“I Will Surely Go with Thee”—Deborah the Prophetess [« E haere mau ā vau nā muri ia ’oe »—Debora te peropheta vahine], nā Des Leavitt

25–31 nō Mē : « ’Ua fa’atupu a’era Iehova i te fa’aora ia rātou »

Te Mau Tāvana 2–4 ; 6–8 ; 13–16

’Ua ’ite pā’āto’a tātou e aha te huru ’ia hara ana’e, ’ia ’ite i te māuiui nō te reira, ’e i muri iho ’ia tātarahapa ’e e fa’aoti i te taui i tō tātou mau haere’a. Pinepine roa rā i te mo’ehia ia tātou tā tātou fa’aotira’a nā mua atu, ’e ’ia tae ana’e mai te fa’ahemara’a e hema fa’ahou tātou i taua noa ā hara ra. Pinepine teie hōho’a i te ’itehia i roto i te buka a Te Mau Tāvana. Fa’auruhia e te mau ti’aturira’a ’e te mau peu ha’amorira’a a tō Kana’ana—’o tei fa’aotihia e tīahi ia rātou i rāpae i te fenua—’ua ’ōfati te mau ’āti ’Īserā’ela i tā rātou fafaura’a ’e te Fatu ’e ’ua fāriu ’ē i te ha’amori iāna. I te pae hope’a, ’ua ’ere rātou i tāna pārurura’a ’e ’ua topa atu i roto i te fa’atītīra’a. ’E teie rā, i te mau taime ato’a e tupu te reira, ’ua hōro’a te Fatu i tōna nūna’a nō te faufa’ara’a i te rāve’a nō te tātarahapa ’e ’ua tono mai i te hō’ē fa’aora, te hō’ē fa’atere nō te nu’u, tei pi’ihia te « tāvana ». E ’ere te tā’āto’ara’a o te mau tāvana i roto i te buka o Te Mau Tāvana i te mea parauti’a, vetahi rā i rotopū ia rātou ’ua fa’a’ite mai i te fa’aro’o rahi ma te fa’aorara’a i te mau tamari’i o ’Īserā’ela, ’e ma te fa’aho’ira’a mai ia rātou i roto i tō rātou aura’a nō te fafaura’a ’e te Fatu. Tē fa’aha’amana’o mai nei teie mau ’ā’amu ia tātou ē, noa atu te mau mea tei fa’aātea ia tātou ia Iesu Mesia, ’o ’oia te Tāra’ēhara o ’Īserā’ela ’e ’ua ineine noa ’oia nō te fa’aora ia tātou ’e nō te fa’ari’i poupou fa’ahou ia tātou, ’ia ho’i ana’e tātou iāna ra.

ītona ’imira’a māite

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Te Mau Tāvana 2:1–19 ; 3:5–12

E fa’a’ore te Fatu i tā’u mau hara i te mau taime ato’a e tātarahapa ai au.

E nehenehe te buka a Te Mau Tāvana e riro ’ei fa’aarara’a ’e ’ei fa’aitoitora’a. ’A ’imi mai i teie fa’aarara’a ’e teie fa’aitoitora’a ma te tai’o Te Mau Tāvana 2:1–19 ; 3:5–12. Nāhea i tō ’outou mana’o e tano ai teie fa’aarara’a ’e teie fa’aitoitora’a nō ’outou ?

’Ei hi’ora’a, mai te mea tē parau ra Te Mau Tāvana 2:19 nō ’outou ’e tō ’outou mau fa’ahemara’a, ’eiaha rā i tō te mau ’āti ’Īserā’ela i tahito ra, e aha ïa tā te reira e parau mai ? Mai te peu tē parau ra Te Mau Tāvana 3:9, nō te mea tā te Fatu i rave nō te fa’aora ia ’outou, e aha ïa tāna e parau mai ?

’A feruri i te tai’o i te uira’a ’e e pāhono i te ’api 9 o te Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī : E arata’i nō te rave i te mau mā’itira’a. I tō ’outou mana’o, nāhea te reira e tano ai i te ’ohipa i tupu nō te mau ’āti ’Īserā’ela i roto te buka a Te Mau Tāvana ? E aha tā te reira e ha’api’i nei ia ’outou nō ni’a ia Iesu Mesia ?

Te Mau Tāvana 4:1–15

ītona nō te séminaire
E nehenehe au e fa’auru ia vetahi ’ē ’ia roa’a te fa’aro’o i te Fatu.

I te tahi taime e nehenehe te fa’aro’o o te hō’ē ta’ata e fa’auru i te fa’aro’o o te tahi atu mau ta’ata. I roto Te Mau Tāvana 4, taua ta’ata ra ’o Debora ïa. ’A tai’o nō ni’a iāna i roto Te Mau Tāvana 4:1–15, ’e ’a hi’o nā i te fa’aurura’a tāna i fa’ari’i i ni’a i te ta’ata ’ati a’e iāna. Teie te tahi mau uira’a nō te tauturu ia ’outou ’ia feruri, e mea nāhea tōna ’itera’a e tano ai i tō ’outou orara’a :

  • Nāhea ’outou i te fa’ata’a i te huru orara’a o te mau ’āti ’Īserā’ela i taua taime ra ? (hi’o ’īrava 1–3). E aha te mau tū’atira’a tā ’outou e ’ite nei i teie mahana—i roto i te ta’ata iho ’e i te tōtaiete ?

  • E aha te mau parau ’aore rā te mau ’ohipa a Debora e fa’a’ite nei ia ’outou, tē vai ra tōna fa’aro’o i te Fatu ? Nāhea tōna fa’aro’o i te fa’aurura’a ia vetahi ’ē ? E aha tā ’outou e fa’ahiahia nei nō ni’a iāna ?

  • I tō ’outou mana’o e aha tā Debora e hina’aro e parau nā roto i tāna uira’a i te ’īrava 14: « E ’ere ’ua reva na Iehova nā mua ia ’oe na ? » Nāhea te Fatu ’ia « reva nā mua » ia ’outou ? (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:87–88).

nā vahine e hāhaere ra

’A feruri nā nāhea tō ’outou fa’aro’o ia Iesu Mesia e nehenehe ai e ha’amaita’i ia vetahi ’ē, mai te fa’aro’o o Debora i ha’amaita’i ia Baraka ’e te tahi mau ’āti ’Īserā’ela. Nō te tauturu ia ’outou ’ia feruri i te reira, e nehenehe ’outou e ’imi māite i te a’ora’a a Elder Neil L. Andersen « Tē paraparau nei tātou nō te Mesia » (Liahona, Novema 2020, 88–91). ’A ’imi mai i roto i te a’ora’a (1) te mau tumu nō te parau rahi atu ā nō te Fa’aora ’e (2) te mau rāve’a nō te rave i te reira.

I muri iho e nehenehe ’outou e hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau mea tā ’outou i ’ite nō ni’a ia Iesu Mesia—nā roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a, te mau parau a te mau peropheta ora ’e tō ’outou iho ’itera’a. ’O vai tei hina’aro e ’ite i te reira ? Nāhea ’outou ’ia fa’a’ite atu i te reira ?

Hi’o ato’a Mataio 5:14–16 ; 1 Petero 3:15 ; « Tē ’ite nei mātou i tō here », Te mau Hīmene, N°177.

Tītau i te mana’o Mai te mea e ’orometua ’outou—i te fare ’aore rā i te fare purera’a—« ’a hōro’a i te mau pīahi te rāve’a ’ia fa’a’ite mai i te tahi ’e te tahi, te mea tā rātou i ’apo mai nō ni’a i te Fa’aora ’e tāna ’evanelia. E tauturu te reira ia rātou ’ia tāpe’a noa i roto ia rātou te mau parau mau tei ha’api’ihia ia rātou ’e ’ia fa’a’ite atu i te reira » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora26). ’Ei hi’ora’a, ’ia ’imi ’āmui māite ana’e ’outou Te Mau Tāvana 4, e nehenehe ’outou e hōro’a i te pīahi tāta’itahi te hō’ē ’ohipa ta’a ’ē nō te ’imi mai i roto i te pene, i muri iho e ani ia rātou e fa’a’ite mai i te tahi ’e te tahi te mea tā rātou i ’ite mai.

Te Mau Tāvana 6–8

E nehenehe te Fatu e fa’atupu i te mau temeio ’ia ti’aturi ana’e au i tōna mau haere’a.

’A tai’o ai ’outou Te Mau Tāvana 6–8, ’a tāpa’o i te mau tupura’a ’a ani ai te Fatu ia Gideona ’ia ti’aturi i te hō’ē mea, e au ra e’ita e tupu mau. ’Ua ani a’ena ānei ’oia ia ’outou i te hō’ē mea mai te reira te huru ?

I tō ’outou mana’o, e aha tā te Fatu e tāmata nei i te ha’api’i ia ’outou nā roto i teie parau pāpa’i ? Nāhea ’outou i te ’itera’a, ’ua fa’atupu te Fatu i tāna ’ohipa, ma te rāve’a e au ra e’ita e tupu mau ?

Te mau Tāvana 13–16

E ha’apūai te Atua iā’u ’ia vai ha’apa’o maita’i ana’e au i tā’u mau fafaura’a.

’Ua ’ere Samasona i tōna pūai pae tino ’e tōna pūai pae vārua, nō te mea ’ua ’ōfati ’oia i tāna mau fafaura’a ’e te Atua, nā reira ato’a terā tei fa’ata’a-ta’a-’ē-hia nō te mau Nazira (nō te ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau Nazira, hi’o Nūmera 6:1–6 ; Te Mau Tāvana 13:7). ’A tai’o ai ’outou nō Samasona i roto Te Mau Tāvana 13–16, ’a pāpa’i i te mau ’īrava e fa’a’ite ra tei pīha’i iho te Fatu ia Samasona, ’oia ato’a te mau ’īrava e fa’a’ite ra ē ’aita Samasona i fafau hope roa iāna i te Fatu.

E nehenehe ato’a ’outou e feruri i te mau fafaura’a tā ’outou i rave ’e te Fatu. Nāhea teie mau fafaura’a i te hōpoira’a mai i tōna mana i roto i tō ’outou orara’a ? E aha tā ’outou i ’apo mai nā roto mai i te ’itera’a o Samasona ’o tē fa’auru nei ia ’outou, ’ia vai ha’apa’o noa i tā ’outou mau fafaura’a ’e te Atua ?

’Ua ha’api’i te tuahine Ann M. Dibb : « E pūai rahi tō Samasona i tōna fānaura’ahia. ’Ua fafauhia i tōna metua vahine, ‘nāna e ha’amata i te fa’aora ia ’Īsera’ela i te rima o te Philiseti’ [Te Mau Tāvana 13:5]. ’Āre’a rā, i tō Samasona pa’arira’a, ’ua hi’o rahi ’oia i te mau fa’ahemara’a o teie nei ao ’eiaha rā i te arata’ira’a a te Atua. ’Ua rave ’oia i te mau mā’itira’a nō te mea ‘’ua au roa te reira [iāna]’[Te Mau Tāvana 14:3], ’eiaha rā nō te mea e mea parauti’a te reira mau mā’itira’a. Pinepine roa, te mau pāpa’ira’a mo’a i te fa’a’ohipa i te parau ‘haere atu ra ’oia i raro’ [Te Mau Tāvana 14:7] ’a fa’ati’a ai te reira i te mau tere, te mau ’ohipa ’e te mau mā’itira’a a Samasona. ’Āhani i te ti’ara’a mai ’e ’ia ’ana’ana mai nō te fa’atupu i tōna fāito pūai rahi, ’ua pau Samasona ’e tō te ao nei, ’ua ’ere i tōna mana i hōro’ahia mai e te Atua, ’e ’ua pohe i te hō’ē pohe ri’ari’a i tōna noa ’āpīra’a » (« ’A ti’a mai na i ni’a ’e ’a ’ana’ana mai na », Liahona, Mē 2012, 118).

Hi’o Dallin H. Oaks, « Te mau fafaura’a ’e te mau hōpoi’a », Liahona, Mē 2024, 93–96 ; Ulisses Soares, « Ti’aturira’a i te fafaura’a nā roto ia Iesu Mesia », Liahona, Mē 2024, 17–21.

ītona tuha’a nā te mau tamari’i

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Nō te mea teie sābati ’o te sābati mātāmua o te ’āva’e, e fa’aitoitohia te mau ’orometua ha’api’i o te Paraimere ’ia fa’a’ohipa te ’ohipara’a nō te ha’api’ira’a mai i roto te Parau hi’u B : Fa’aineinera’a i te mau tamari’i nō te hō’ē orara’a tā’āto’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a a te Atua ».

Te Mau Tavana 3:7–9, 12–15

’O Iesu Mesia tō’u Fa’aora.

  • Tē fa’ata’a nei Te Mau Tāvana 3 i te hō’ē hōho’a e ha’api’i nei nō ni’a i te mana o te Fa’aora nō te fa’aora ia tātou i te hara. Nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’ite mai teie hōho’a, e nehenehe ’outou e pāpa’i i teie mau pereota : « ’ua rave i te ’ino », « ’ua ti’aoro i te Fatu », ’e « ’ua fa’atupu mai i te hō’ē fa’aora ». I muri iho e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e ’imi mai teie mau pereota i roto Te Mau Tāvana 3:7–9 ’e Te Mau Tāvana 3:12–15. E aha tā tātou e ha’api’i mai nei nō ni’a i te Fatu nā roto mai i teie hōho’a ?

  • Nō te ha’apāpū ē ’o Iesu Mesia tō tātou Fa’aora, e nehenehe ’outou e ha’aputu mai e rave rahi hōho’a nō te mau ta’ata, ’a tu’u ato’a atu te hōho’a o Iesu Mesia, ’e ’a huri te reira ma te hōho’a i raro. ’A vaiiho i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’ahuri i te mau hōho’a te tahi i muri mai i te tahi. ’Ia ’ite-ana’e-hia mai ia rātou te hōho’a o Iesu, ’a hīmene i te hō’ē hīmene nōna, mai « ’Ua tono mai i tāna Tamaiti » (Mau hīmene nā te mau tamari’i, 20–21), ’e ’a fa’ati’a i tā ’outou mau tamari’i mea nāhea ’oia i te fa’aorara’a ia ’outou.

Te Mau Tāvana 4:1–15

E nehenehe au e fa’auru ia vetahi ’ia vai noa te fa’aro’o i te Fatu.

  • E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa « Debora te peropheta vahine » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 92–95, nō te fa’ati’a i tā ’outou mau tamari’i te ’ā’amu i roto Te Mau Tāvana 4. ’A fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i te mea tā ’outou e fa’ahiahia nei nō ni’a ia Debora. Nāhea tōna fa’aro’o i te Fatu i te ha’amaita’ira’a i te mau ta’ata ’ati a’e iāna ? E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te tauturu ia vetahi ’ē ’ia rahi atu ā te fa’aro’o ia Iesu Mesia ?

    2:9

    Deborah the Prophetess

Te Mau Tavana 7:1–21

E nehenehe te Fatu e fa’a’ohipa i te mau mea ha’iha’i nō te rave i te ’ohipa rarahi.

  • ’A fa’a’ohipa Te Mau Tāvana 7:4–7, te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma, ’aore rā « Te nu’u a Gideona » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 96–99, nō te ha’api’i i tā ’outou mau tamari’i e mea nāhea te Fatu i te fa’a’itira’a mai i te nu’u o ’Īserā’ela. Nō te aha te Fatu i hina’aro ai ’ia iti roa mai te nu’u a Gideona ? (hi’o Te Mau Tāvana 7:2).

    2:37

    The Army of Gideon

  • E nehenehe tā ’outou mau tamari’i e pāpa’i hōho’a hō’ē ’o’e, hō’ē pāruru ’ōuma, hō’ē pū, hō’ē lamepa ’e hō’ē fāri’i ’araea ’e ’a parau nō ni’a i teie mau tao’a tā rātou e hina’aro i roto i te hō’ē ’arora’a. I muri iho, ’ia tai’o rātou Te Mau Tāvana 7:16 nō te ’apo mai e aha tā te Fatu i parau i te nu’u o Gideona ’ia fa’a’ohipa. ’A tai’o ai ’outou nō ni’a i te ’arora’a i roto Te Mau Tāvana 7:19–21, ’ia fa’a’ite mai te tahi ’e te tahi e aha tā ’outou i ha’api’i mai nō ni’a i te Fatu nō roto mai i teie ’ā’amu.

Samasona e vāvahi ra i te mau pou o te hiero

Samson Puts Down the Pillars [Samasona e vāvahi ra i te mau pou], nā James Tissot ’e vetahi ’ē

Te Mau Tāvana 13:5

Te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a e hōro’a mai iā’u te pūai.

  • ’Ua hōro’a te mau fafaura’a a Samasona ’e te Fatu i te pūai pae tino ia Samasona, mai tā tātou ato’a mau fafaura’a e hōro’a mai ia tātou te pūai pae vārua. E au paha tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’a’eta’eta i tō rātou tino ’e ’ia ’āparau e mea nāhea teie mau fa’a’eta’etara’a e tauturu ai i te ha’apūai i tō tātou tino. Nāhea te ha’apa’ora’a i tā tātou mau fafaura’a i te ha’apūai i tō tātou vārua ? (hi’o Mosia 18:8–10 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:77, 79).

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

te mau fa’ehau nō te nu’u a Gideona e fa’ata’i ra i tā rātou pū

Gideon’s Army [te nu’a a Gideona], nā Daniel A. Lewis

’api fa’aanaanataera’a nā te Paraimere : E nehenehe te Fatu e fa’a’ohipa i te mau mea ha’iha’i nō te rave i te ’ohipa rahi