Mai, pe’e mai
4–10 nō Mē. « ’Eiaha rā e fa’aru’e ia Iehova, ’eiaha ho’i e mata’u » : Nūmera 11–14 ; 20–24 ; 27


« 4–10 nō Mē. ‘’Eiaha rā e fa’aru’e ia Iehova, ’eiaha ho’i e mata’u’ : Nūmera 11–14 ; 20–24 ; 27 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 4–10 nō Mē. ‘’Eiaha rā e fa’aru’e ia Iehova, ’eiaha ho’i e mata’u’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026

hōho’a nō Wadi Rum

Te mēdēbara fātata te fenua toro nō Sinai

4–10 nō Mē : « ’Eiaha rā e fa’aru’e ia Iehova, ’eiaha ho’i e mata’u »

Nūmera 11–14 ; 20– 24 ; 27

Noa atu e haere ’āvae noa ’outou, e’ita e rae’ahia e 40 matahiti te maorora’a ’ia rātere nā te mēdēbara nō Sinai e tae atu ai i te fenua i parauhia i Kana’ana. ’O terā rā te maorora’a tei hina’arohia e te mau tamari’i o ’Īserā’ela—’eiaha nō te tāpo’i i te āteara’a o te fenua, nō te tāpo’i i te āteara’a pae vārua : te āteara’a i rotopū i tō rātou huru ta’ata ’e ’o vai tā rātou e nehenehe e riro mai ’ei nūna’a o te fafaura’a nā te Atua.

Tē fa’ata’a nei te buka o Nūmera i te tahi mau ’ohipa i tupu i roto i nā 40 matahiti, nā reira ato’a te mau ha’api’ira’a tei tītauhia i te mau tamari’i o ’Īserā’ela ’ia ha’api’i mai hou ’a tomo atu ai i roto i te fenua i parauhia. ’Ua ha’api’i mai rātou ’ia vai ha’apa’o maita’i i te parau a te mau tāvini a te Fatu (hi’o Nūmera 12). ’Ua ha’api’i mai rātou ’ia ti’aturi i te mana o te Fatu, noa atu te ’ānanahi e riro e mea pāpū ’ore (hi’o Nūmera 13–14). ’E ’ua ha’api’i mai rātou ē, e arata’i atu te ha’apa’o-’ore-ra’a i te tū’ino pae vārua, e nehenehe rā rātou e tātarahapa ’e e fāriu atu i te Fa’aora nō te fa’aorara’a (hi’o Nūmera 21:4–9).

’Ua riro tātou pā’āto’a mai te mau ’āti ’Īserā’ela i te tahi mau huru. ’Ua ’ite tātou mai te aha te huru ’ia vai i roto i te hō’ē mēdēbara pae vārua, ’e te mau ha’api’ira’a tā rātou i ha’api’i mai ’o te nehenehe e tauturu ia tātou ’ia fa’aineine nō te tomo atu i roto i tō tātou iho fenua i parauhia : te ora mure ’ore i pīha’i iho i tō tātou Metua i te ao ra.

ītona ’imira’a māite

Mau mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Nūmera 11:11–17, 24–29 ; 12

E roa’a te heheura’a i te tā’āto’ara’a, tē arata’i nei rā te Atua i tāna ’Ēkālēsia nā roto i tāna peropheta.

I roto te Nūmera 11:11–17, 24–29, ’a hi’o na i te fifi tā Mose i fa’aruru ’e te rāve’a tā te Atua i hōro’a mai. I tō ’outou mana’o e aha tā Mose e hina’aro nei e parau ’a nā ’ō ai ’oia ē, « ’ei peropheta ato’a tō Iehova ra ta’ata ē ’ati noa a’e » ? (’īrava 29). ’A feruri ai ’outou i teie uira’a, ’a ’imi i te mau pāhonora’a e vai ra i roto i te a’ora’a a te peresideni Russell M. Nelson « Heheura’a nō te ’Ēkālēsia, heheura’a nō tō tātou orara’a » (Liahona, Mē 2018, 93–96).

Teie rā, te paraura’a ē e nehenehe tātou pā’āto’a e fa’ari’i i te heheura’a, ’aita te reira i te aura’a ē, e nehenehe tātou pā’āto’a e arata’i i te mau ta’ata o te Atua mai tā Mose i rave. Tē fa’a’ite māramarama maita’i nei te ’ohipa i tupu i roto te Nūmera 12 i te reira. E aha te mau arara’a tā ’outou i ’ite mai i roto i teie pene ? ’Ia mana’o ’outou e aha tā te Fatu e hina’aro nei ’ia māramarama ’outou nō ni’a i te heheura’a o te ta’ata iho ’e i te pe’era’a i tāna peropheta ?

Hi’o ato’a 1 Nephi 10:17 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 28:1–7 ; Dallin H. Oaks, « E piti rēni nō te ’āparaura’a », Liahona, Novema 2010, 83–86.

’A tūtonu i ni’a i te mau mea faufa’a roa a’e. Tē ’ite nei vetahi mau ta’ata i te tāhitira’ahia e te mau anira’a o te tai’ora’a tāhepetoma i te Mai, pe’e mai. ’A hi’o fa’ahou ai ’outou i te mau rēni rārahi, ’a pe’e i te Vārua. ’A feruri i tō ’outou iho mau hina’aro ’e tō te mau ta’ata tā ’outou e ha’api’i nei. Penei a’e e mea maita’i a’e ’ia hāro’aro’a ’e ’ia fa’a’ohipa māite i te hō’ē parau tumu i roto hō’ē hepetoma, i te tai’ora’a e rave rahi pene ma te rāve’a tā’iri pa’a.

Nūmera 12:3

« E māmahu rahi tō taua ta’ata ra tō Mose ».

’Ua māere te tahi mau ta’ata i te ’itera’a ē ’o Mose, te ti’a fa’atere pūai ’o tei ti’a atu i mua ia Pharao ’e ’ua fa’atupu i te mau temeio māere ma te mana o te Fatu, e ta’ata « māmahu rahi » ato’a (Nūmera 12:3). E aha te aura’a māmahu rahi ? ’A feruri i te ’imi māite i te tātarara’a a Elder David A. Bednar i roto « O te ha’eha’a ’e te marū [māmahu] o te ’ā’au » (Liahona, Mē 2018, 30–33) ’aore rā, « Marū [māmahu] » i roto te Arata’i nō te pāpa’ira’a mo’a (Vaira’a buka ’evanelia).

E aha tā ’outou i ha’api’i mai nā roto mai i te mau hi’ora’a nō te māmahu o Mose i roto te Exodo 18:13–25 ; Nūmera 11:26–29 ; Nūmera 12 ; Hebera 11:24–27 ; ’e Mose 1:10–11 ? E nehenehe ato’a ’outou e feruri, nāhea tō te Fa’aora fa’a’itera’a i te marū [māmahu] (hi’o Mataio 11:29 ; 27:11–14 ; Luka 22:41–42 ; Ioane 13:4–5). E aha tā teie mau hi’ora’a e ha’api’i nei ia ’outou ?

Nūmera 13–14

Ma tō’u fa’aro’o i te Fatu, e nehenehe au e ti’aturi i te ananahi.

’A tai’o ai ’outou te Nūmera 13–14, ’a tāmata i te tu’u ia ’outou i te pārahira’a o te mau ’āti ’Īserā’ela. I tō ’outou mana’o, nō te aha rātou i hina’aro ai e « ho’i… i Aiphiti » ? (Nūmera 14:3). Nāhea ’outou i te fa’ata’a mai i te tahi atu « vārua » tō Kaleba ? (Nūmera 14:24). E aha tā ’outou e fa’ahiahia nei nō te fa’aro’o o Kaleba ’e ’o Iosua, ’e nāhea ’outou i te fa’a’ohipa i tō rāua hi’ora’a i roto i te mau tupura’a ’ohipa ’o tā ’outou e fa’aruru nei ?

Mose ’e vetahi mau mata huna ’āti ’Īserā’ela

’Ahuru ’o te mau mata huna ’āti ’Īserā’ela tei mata’u ; Iosua ’e ’o Kaleba e fa’aro’o tō rāua. Joshua and Caleb: Obedient Spies [Iosua ’e ’o Kaleba : mau mata huna ha’apa’o maita’i], nā Douglas Klauba. © Lifeway Collection/licensed from goodsalt.com

Nūmera 21:4–9

ītona nō te séminaire
Mai te mea e hi’o vau ia Iesu Mesia ma te fa’aro’o, e nehenehe ’oia e fa’aora iā’u i te pae vārua.

’Ua ’ite maita’i te mau peropheta o te Buka a Moromona i te ’ā’amu i roto te Nūmera 21:4–9 ’e ’ua māramarama i tōna aura’a pae vārua. ’A tai’o i tā rātou mau ha’api’ira’a nō ni’a i teie ’ā’amu i roto te 1 Nephi 17:40–41 ; Alama 33:18–22 ; ’e Helamana 8:13–15. Teie te tahi mau uira’a nō te feruri ’a nā reira ai ’outou :

  • E aha tā te ’ōfī veo e nehenehe e fa’ahōho’a ?

  • E aha tā te mau hōhoni a te ’ōfī e nehenehe e fa’ahōho’a ?

  • E ti’a i te mau ’āti ’Īserā’ela ’ia « [hi’o] i taua ’ōfī veo ra » (Nūmera 21:9) ’ia fa’aorahia rātou. I tō ’outou mana’o, nō te aha vetahi mau ta’ata i pāto’i ai i te hi’o atu ? ’Ua tupu a’ena ānei te tahi ’ohipa mai teie te huru ia ’outou ?

  • E aha te mea tei fa’auruhia ia ’outou e rave nō te « hi’o atu i te Tamaiti a te Atua ra ma te fa’aro’o » ’e ’ia fa’aorahia ? (Helamana 8:15).

E nehenehe te tai’ora’a i teie mau ’īrava e fa’aha’amana’o ia ’outou i te tahi atu mau taime i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, i reira ’ua tītauhia te mau ta’ata ’ia tāpe’a rōtahi noa i ni’a i te Mesia. ’Ei hi’ora’a, ’a fa’aau te parau poro’i o te Nūmera 21:4–9 ’e te Mataio 14:25–31 ’e te 1 Nephi 8:24–28 (hi’o ato’a i te mau hōho’a i te hope’a o teie arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma). E aha te mea e fa’aātea ’ē nei ia tātou i te Mesia ? Nāhea ’oia i te ha’amaita’i i te mau ta’ata e vai tūtonu nei i ni’a iāna ?

Hi’o ato’a « E Iesu, ’ia feruri au » (Te mau Hīmene, N°71).

Nūmera 22–24

E nehenehe au e pe’e i te hina’aro o te Atua, noa atu e tāmata vetahi ’ē i te ’ume iā’u ’eiaha e nā reira.

I tō Balaka, te ari’i nō Moabi fa’aro’ora’a ē, tē piri mai ra te mau ’āti ’Īserā’ela, ’ua pi’i ’oia ia Balaama, hō’ē ta’ata tu’iro’o nō te parau i te mau ha’amaita’ira’a ’e te mau ’anatemara’a. ’Ua hina’aro Balaka ’ia tuhi ’oia i te mai ’āti ’Īserā’ela. ’A hi’o maita’i mea nāhea Balaka i te tāmatara’a e ’ume ia Balaama (hi’o Nūmera 22:5–7, 15–17), ’e ’a feruri i te mau tāmatara’a ’o tā ’outou e fa’aruru nō te pāto’i i te hina’aro o te Atua. E aha te mea tā ’outou e fa’ahiahia nei i roto i te pāhonora’a a Balaama i roto te Nūmera 22:18, 38 ; 23:8, 12, 26 ; 24:13 ? Te vāhi ’oto rā i te hope’a, ’ua fati Balaama i raro a’e i te ’umera’a ’e ’ua ha’avare ia ’Īserā’ela (hi’o Nūmera 31:16 ; Iuda 1:11). ’A feruri nāhea ’outou e nehenehe ai e vai ha’apa’o noa i te Fatu noa atu te ’umera’a a vetahi ’ē.

ītona tuha’a nā te mau tamari’i

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Nūmera 11:4–10

E nehenehe au e māuruuru nō te mau mea tā te Atua i hō mai iā’u.

  • E ani i tā ’outou mau tamari’i, tē ha’amana’o ra ānei rātou i te tahi mau temeio ’o tā te Fatu i fa’atupu nō te tauturu i te mau ’ati ’Īserā’ela (hi’o « Te mau ’ati ’o ’Aiphiti » ’e « Te Pāsa » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 67–74). I muri iho, e nehenehe ’outou e ha’apoto nō rātou te Nūmera 11:4–10, ma te ha’apāpū ē ’ua mo’ehia i te mau ’āti ’Īserā’ela tō rātou mau ha’amaita’ira’a ’e ’ua amuamu ho’i. E aha te mau ha’amaita’ira’a e mo’ehia ia tātou i te tahi mau taime ?

  • ’A hīmene ’aore rā ’a fa’aro’o i te hō’ē hīmene nō ni’a i te ha’amāuruurura’a « Tai’o mai na i tō mau maita’i » (Te mau Hīmene, N°141), e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e pāpa’i i te mau hōho’a nō te mau ha’amaita’ira’a tā te Fatu i hōro’a nō rātou.

Nūmera 12

Tē hina’aro nei te Fatu ’ia pe’e au i tāna peropheta.

  • Nō te fa’a’ite te Nūmera 12, e nehenehe ’outou e parau i tā ’outou mau tamari’i ē, ’aita te Fatu i ’oa’oa ia Aarona ’e ia Miriama, te taea’e ’e te tuahine o Mose. ’A ani ia rātou ’ia tai’o te Nūmera 12:1–8 nō te ’ite mai e aha tumu. ’A feruri i te fa’a’ohipa te Buka hōho’a ’evanelia nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i, ’ia ’ire mai i te mau hi’ora’a o te mau ta’ata i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’o tei fa’atura i te peropheta a te Fatu ’e ’ua ha’amaita’ihia. Nāhea tātou i te ha’amaita’ihia ’ia pe’e ana’e tātou i te peropheta a te Fatu ?

Nūmera 21:6–9

E nehenehe au e hi’o ti’a atu ia Iesu Mesia.

  • E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa te « Mose ’e te ’ōfī veo » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 83–84, nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ha’api’i mai e aha tei tupu i roto te Nūmera 21:6–9. Nāhea te ’ōfī veo e riro ai mai ia Iesu Mesia te huru ? (hi’o Ioane 3:14–15). E au paha tā ’outou mau tamari’i e hāmani i te hō’ē ’ōfī ’api parau ’e e pāpa’i i ni’a iho te tahi mau ’ohipa ’ōhie tā rātou ’o tā rātou e nehenehe e rave nō te « hi’o i te Tamaiti a te Atua ma te fa’aro’o » (Helamana 8:15).

    1:2

    Moses and the Brass Serpent

  • E nehenehe te tamari’i pa’ari a’e e mā’iti i te hō’ē o te mau pāpa’ira’a mo’a i muri nei, ’e e fa’a’ite e aha tā te reira e hōro’a mai i tō rātou hāro’aro’ara’a i te ’ā’amu : 1 Nephi 17:41 ; Alama 33:18–20 ; Helamana 8:13–15 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:36.

te ’ōfī veo

Bronze Serpent [’Ōfī veo], nā Brent Evans

Nūmera 22–24

E nehenehe au e pe’e i te hina’aro o te Atua, noa atu tē tāmata nei vetahi i te ’ume iā’u ’eiaha e nā reira.

  • Ha’apoto i te Nūmera 22:1–18 nō tā ’outou mau tamari’i, ma te ha’apāpū e mea nāhea tō Balaama pāto’ira’a ’ia ’anatema i te nūna’a o te Atua, noa atu ’ua pūpū Balaka, te ari’i nō Moabi, i te hanahana ’e te tao’a rahi nāna. I muri iho ’a tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’imi i roto i te mau ’īrava i muri nei te mau pereota, tā rātou e mana’o ra ē, tē fa’a’ite ra te reira i te hina’aro mau o Balaama ’ia pe’e i te Atua : Nūmera 22:18 ; 23:26 ; 24:13. Penei a’e e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e mā’iti i te hō’ē pereota tā rātou i au, ’e e pāpa’i i te reira i ni’a i te hō’ē tāreta nō te tauturu ia rātou ’ia ha’amana’o i te ha’apa’o i te parau a te Fatu.

Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

hōho’a fatuhia e fa’a’ite ra ia Iesu i ni’a i te sātauro, te ’ōfī veo, Iesu e tauturu ra ia Petero ’ia haere nā ni’a i te pape ’e te ’ōrama a Lehi

Pae ’aui i ni’a : The Crucifixion of Christ [Te fa’asātaurora’a o te Mesia]. Pae ’atau i ni’a : Moses and the Brass Serpent [Mose ’e te ’ōfī veo], nā Judith Mehr. Pae ’aui i raro : Finisher of Faith [Te ta’ata fa’aoti o te fa’aro’o], nā Kelsy ’e Jesse Lightweave. Pae ’atau i raro : Lehi’s Dream [Te moemoeā o Lehi], nā Jerry Thompson

’api fa’a’ana’anataera’a nā te Paraimere : E nehenehe au e hi’o ia Iesu Mesia