« 11–17 nō Mē. ‘E ara ’oe i reira, ’o tē mōina Iehova ia ’oe’ : Deuteronomi 6–8 ; 15 ; 18; 29–30; 34 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito (2026)
« 11–17 nō Mē. ‘E ara ’oe i reira, ’o tē mōina Iehova ia ’oe’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026
Moses on Mount Nebo [Mose i ni’a i te mou’a Nebo], nā John Steel, © Providence Collection/licensed from goodsalt.com
11–17 nō Mē : « E ara ’oe i reira, ’o tē mōina Iehova ia ’oe »
Deuteronomi 6–8 ; 15 ; 18 ; 29–30 ; 34
’Ua ha’amata te tāvinira’a i te fenua nei a Mose i ni’a i te hō’ē mou’a, ’a paraparau mai ai te Atua iāna nā roto i te hō’ē pū ’aihere auahi (hi’o Exodo 3:1–10). ’E ’ua fa’aoti ato’a te reira i ni’a i te hō’ē mou’a, hau i te 40 matahiti i muri mai, i te hōro’ara’a te Atua iāna [Mose] te hō’ē hi’ora’a nō te fenua i parauhia, mai ni’a i te mou’a Nebo (hi’o Deuteronomi 34:1–4). ’Ua hōro’a Mose i tōna orara’a tā’āto’a nō te fa’aineine i te mau tamariʼi o ’Īserā’ela ’ia tomo atu i roto i teie fenua i parauhia, ’e tē hōro’a nei te buka a Deuteronomi tāna mau arata’ira’a, mau fa’aha’amana’ora’a, mau parau a’o ’e mau tāparura’a hōpe’a i te mau ’āti ’Īserā’ela. Tē fa’a’ite māramarama nei te tai’ora’a i tāna mau parau ē, te fā mau nō te tāvinira’a a Mose—te fa’aineinera’a ’o te tītauhia i te nūna’a—e ’ere te vai orara’a i roto te mēdēbara, te upo’oti’ara’a i ni’a i te mau ’enemi ’aore rā te patura’a i te hō’ē nūna’a. Nō ni’a rā i te ha’api’ira’a mai ’ia here i te Atua, ’ia ha’apa’o i tāna parau ’e ’ia vai parauti’a i mua iāna. ’O te fa’aineinera’a teie e tītauhia nō tātou pā’āto’a nō te tomo atu i roto i te fenua i parauhia o te ora mure ’ore. Nō reira, noa atu ’aita te ’āvae o Mose i ta’ahi atu i roto te « fenua e piha’a noa mai te ū ’e te meli » (Exodo 3:8), maoti tōna fa’aro’o ’e tōna ha’apa’o maita’i, ’ua tomo atu ’oia i roto i te fenua i parauhia ’o tā te Atua i fa’aineine nō te mau ta’ata ato’a e pe’e iāna.
Mau mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Deuteronomi 6:4–7 ; 8:2–5, 11–17 ; 29:18–20 ; 30:6–10, 14– 20
« E hinaʼaro atu ’oe i tō Atua ia Iehova, ma tō ʼāʼau atoʼa ».
Tē vai ra i roto i te ture a Mose e rave rahi ’ōro’a ’e mau ravera’a i rāpae. Mai tā ’outou e ’ite mai i roto i te parau a’o a Mose i roto te Deuteronomi, ’ua ha’ape’ape’a ato’a te Fatu i te huru ’ōroto o tōna nūna’a—i te huru pae vārua o tō rātou ’ā’au.
I roto i te mau ’īrava i raro nei, ’a ’imi i te ta’o ’ā’au, ’e ’a feruri e aha tā te reira e taipe nei. E nehenehe ’outou e feruri i teie mau ’īrava mai te hō’ē huru hi’opo’ara’a pae vārua o tō ’outou ’ā’au. E aha te parau fa’a’ite tā ’outou e hōro’a atu nō ’outou iho ? E aha te mau rapa’aura’a tā ’outou e hōro’a nō te ha’amaita’i i te ea pae vārua o tō ’outou ’ā’au ? ’A pāpa’i i tō ’outou mana’o :
-
Deuteronomi 6:4–7 :
-
Deuteronomi 8:2–5 :
-
Deuteronomi 8:11–17 :
-
Deuteronomi 29:18–20 :
-
Deuteronomi 30:6–10 :
-
Deuteronomi 30:14–20 :
Hō’ē rāve’a nō te fa’anaho i tō ’outou mau mana’o ’o te pāpa’i-hōho’a-ra’a ïa i te hō’ē māfatu, ’e e pāpa’i atu i te mau ’ohipa tā te Fatu i parau e ti’a ia ’outou ’ia vai i roto i tō ’outou ’ā’au. I muri iho e pāpa’i ’outou i rāpae’au te mau ’ohipa e ti’a ia ’outou ’ia vai i rāpae i tō ’outou ’ā’au.
Nāhea ’outou ’ia fa’a’ite i tō ’outou here i te Atua ma tō ’outou ’ā’au ato’a ? Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o « Here i te Atua, here i tō ta’ata tupu » i roto Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī : E arata’i nō te rave i te mau mā’itira’a, 10–12.
Hi’o ato’a M. Russell Ballard, « Tē rahi na tā ’outou hina’aro iā’u i teie ? », Liahona, Novema 2021, 51–53.
’A ’imi i tō ’outou iho mana’o pae vārua. Tē hōro’a nei te Mai, pe’e mai i te mau ’īrava ’e te mau parau tumu i reira e rōtahi atu ai i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’eiaha rā te reira e tā’ōti’a i tā ’outou ’imira’a māite. ’A tai’o ai ’outou te Deuteronomi, e ’ite mai paha ’outou i te hō’ē parau tumu ’o tei ’ore i ha’apāpūhia i’ō nei. ’A vaiiho i te Vārua ’ia arata’i ia ’outou i te mea tei tītauhia ia ’outou ’ia ’apo mai.
Deuteronomi 6:4–12, 20–25
« E ara ’oe i reira, ’o te mōina Iehova ia ’oe ».
Te rahira’a o te mau ’āti ’Īserā’ela ’o tei tomo atu i roto te fenua i parauhia, ’aita roa a’e rātou i ’ite mata i te mau ma’i i ’Aiphiti, ’aita ato’a i haere nā roto i te miti ’Ute’ute. ’Ua ’ite Mose ē, rātou—’e te mau u’i i muri mai—e tītauhia ia rātou ’ia ha’amana’o i te mau semeio a te Atua ’e te mau ture a te Atua nō te fa’aea noa ’ei nūna’a o te Atua.
E aha te parau a’o e ’itehia mai ia ’outou i roto te Deuteronomi 6:4–12, 20–25 ’o tē nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia ha’amana’o i te mau mea rārahi tā te Atua i rave nō ’outou ? E aha tei fa’auruhia ia ’outou ’ia rave, ’ia ti’a i te parau a te Atua ’ia vai noa i te mau mahana ato’a, i « roto i tō ’ā’au » ? (’īrava 6).
E nehenehe ato’a ’outou e ’imi māite i te a’ora’a a te taea’e Jan E. Newman « Te pārurura’a i te reo o te nūna’a o te fafaura’a i roto i te u’i ’āpī » (Liahona, Novema 2023, 36–38) ’e e feruri e nāhea ’outou ’ia hōro’a atu i tō ’outou fa’aro’o i te Mesia i te mau u’i i muri nei.
Hi’o ato’a Deuteronomi 11:18–21 ; Dale G. Renlund, « ’A feruri na i te hāmani maita’i ’e te rahi o te Atua », Liahona, Mē 2020, 41–44.
Deuteronomi 15:1–15
Te tauturura’a i te feiā i roto i te fifi e hina’arohia te mau rima hōro’a ’e te ’ā’au tae.
’Aita ā tātou i tāpae atu ra i te mahana ’ua « ’ore roa te feiā tao’a ’ore i ō [’outou] ra » (Deuteronomi 15:4) nō reira, te mau parau tumu nō te tauturura’a i te feiā veve i roto te Deuteronomi 15 tē vai mana noa ra ïa, noa atu ’ua taui te mau ravera’a ta’a ’ē. ’A hi’o na e aha tā te mau ’īrava 1–15 e ha’api’i nei, nō te aha tātou e tauturu ai i te ta’ata i roto i te fifi ’e mai te aha tō tātou huru nō te ravera’a i te reira.
E aha te aura’a « e ha’amahora hua rā ’oe i tō rima » i te feiā i roto i te fifi ? (mau ’īrava 8, 11). E aha tā ’outou i ha’api’i mai nā roto mai i te hi’ora’a o te Fatu i te tauturura’a i te ta’ata i roto i te fifi ? (hi’o ’īrava 15).
Hi’o ato’a « Have I Done Any Good? [Ai-je fais du bien en ce monde aujourd’hui] », Hymns, N 223.
Deuteronomi 18:15–19
’Ua riro Mose mai ia Iesu Mesia « te huru ».
’Ua fa’a’ite Petero, Nephi, Moroni ’e te Fa’aora iho i tō rātou mana’o nō ni’a i te parau tohu i roto te Deuteronomi 18:15–19 (hi’o Te ’Ohipa 3:20–23 ; 1 Nephi 22:20–21 ; Iosepha Semita—’Ā’amu 1:40 ; 3 Nephi 20:23). E aha tā teie mau ’īrava e ha’api’i mai nei ia ’outou nō ni’a i te Fa’aora ? ’A feruri i te mea tā ’outou i tai’o nō ni’a ia Mose i roto i te mau hepetoma i ma’iri a’e nei. Mai te aha Mose e riro ai mai ia Iesu Mesia « te huru » ?
’Ua parau Iesu Mesia i tōna nūna’a i Amerika tahito ra, « ’o vau teie tā Mose i parau na » (3 Nephi 20:23).
Deuteronomi 29:9 ; 30:15–20
Tē ani mai nei te Fatu iā’u ’ia mā’iti i rotopū i te maita’i ’e te ’ino.
E riro ’ei mea fa’ahiahia ’ia fa’aau i te mau parau a Mose i roto te Deuteronomi 29:9 ; 30:15–20 ’e te tahi mau ha’api’ira’a hope’a a Lehi i tōna ’utuāfare i roto te 2 Nephi 2:26–29 ; 4:4. E mea nāhea tō Lehi fa’ananeara’a i te mea tā Mose i ha’api’i ? E aha tā ’outou i ’ite mai i roto i teie mau ’īrava ’o te fa’auru ia ’outou ’ia « mā’iti i te ora » ? (Deuteronomi 30:19).
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
Deuteronomi 6:5
E nehenehe au e here i te Atua mā tō’u ’ā’au ato’a.
-
Nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia māramarama te Deuteronomi 6:5, e nehenehe ’outou e pāpa’i hōho’a i te hō’ē māfatu, te ’atira’a o te hō’ē tino ’e hō’ē rima pūai. E nehenehe tā ’outou mau tamari’i e tohu te rima i ni’a i te mau hōho’a, ’a tai’o ai ’outou i te mau ta’o « ’ā’au », « vārua » ’e « pūai » i roto i teie ’īrava. Nāhea tātou ’ia fa’a’ite i te Fatu ē, ’ua here tātou iāna ma tō tātou ’ā’au, tō tātou vārua ’e tō tātou pūai ato’a ?
Deuteronomi 6:6–15
E nehenehe au e tāpe’a i te parau a te Atua i roto i tō’u ’ā’au.
-
Tai’o ’e tā ’outou mau tamari’i i te parau a’o a te Fatu i te mau ’āti ’Īserā’ela, ’ia tu’u i te mau ’īrava o te pāpa’ira’a moa i te vāhi i reira rātou e ’ite ai te reira i te mau mahana ato’a (hi’o Deuteronomi 6:6–9). E nehenehe te reira e fa’auru ia ’outou ’e i tā ’outou mau tamari’i, ’ia feruri i te mau rāve’a nō te ha’apāpū ē, e’ita ’outou e « mōina ia Iehova » (’īrava 12), ’e ’ia ha’amana’o i te mea tāna i rave nō ’outou.
-
E nehenehe ’outou e ha’apāpū ē, ’ua tauturu te Deuteronomi 6:13, 16 ’e te 8:3 i te Fa’aora i te hō’ē taime faufa’a roa o tōna orara’a. Nō te hi’o mea nāhea, ’a tai’o ’āmui te Mataio 4:1–10. I muri iho e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te tahi ’e te tahi, te tahi mau ’īrava o te pāpa’ira’a mo’a ’o tei tauturu ia ’outou i te mau taime i hina’arohia.
Deuteronomi 18:15–18
Tē ha’api’i nei te mau peropheta ia tātou nō ni’a ia Iesu Mesia.
-
’A tai’o ’āmui ai ’outou te Deuteronomi 18:18, ’a tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia hāro’aro’a ē, te peropheta mai ia Mose i roto i teie ’īrava ’o Iesu Mesia ïa. Penei a’e e nehenehe ’outou e hi’o i te mau hōho’a nō te mau ’ohipa tā Mose i rave ’e te mau ’ohipa tā Iesu Mesia i rave, ’e e vaiiho i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’atū’ati i te reira (hi’o Buka hōho’a ’evanelia, N°15, 16, 38, 39). E aha tā tō tātou peropheta i teie mahana i ha’api’i ia tātou nō ni’a i te Fa’aora ?
Deuteronomi 29:12–13 ; 30:8–10
Maoti tā’u mau fafaura’a, e tuha’a vau nō te nūna’a o te Atua.
-
E hōro’a mai te ’āparaura’a te Deuteronomi 29:12–13 i te hō’ē rāve’a nō ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i, ’ia tāu’aparau nō ni’a i te mau fafaura’a tā rātou e rave atu ’aore rā i rave e te Metua i te ao ra. E aha te aura’a ’ia riro ’ei nūna’a nō te Atua ? Nāhea tā tātou mau fafaura’a i te fa’ariro ia tātou ’ei nūna’a nō te Atua ? (hi’o ’īrava 13 ; hi’o ato’a Mosia 18:8–10).
-
Mai te mea e hina’aro tā ’outou mau tamari’i i te tauturu nō te māramarama e aha te hō’ē fafaura’a, ’a parau ia rātou ’ia ’ite mai i te hō’ē tātarara’a o te « Fafaura’a » i roto te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a (Vaira’a buka ’evanelia). E aha te mau fafaura’a tā te Atua ’e te mau ’āti ’Īserā’ela i rave i mua i te tahi ’e te tahi i roto te Deuteronomi 30:8–10? E aha te mau fafaura’a tā tātou i rave i mua i te Atua ? (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:37, 77). Nāhea teie mau fafaura’a e nati ai ia tātou iāna ? ’A feruri i te hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te mau fafaura’a, mai te « Ti’ara’a i ni’a i te mau parau fafau » (Vaira’a buka ’evanelia).
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.