Mai, pe’e mai
1–7 nō Tiunu. « Tē ’oa’oa nei ta’u ’ā’au ia Iehova » : Ruta ; 1 Samuela 1–7


« 1–7 nō Tiunu. ‘Tē ’oa’oa nei tā’u ’ā’au ia Iehova’ : Ruta 1 ; 1 Samuela 1–7 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 1–7 nō Tiunu. ‘Tē ’oa’oa nei tā’u ’ā’au ia Iehova’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026

Ruta ’e ’o Naomi e rātere ra

Whither Thou Goest [Te vāhi tā ’oe e haere], nā Sandy Freckleton Gagon

1–7 nō Tiunu : « Tē ’oa’oa nei ta’u ’ā’au ia Iehova »

Ruta ; 1 Samuela 1–7

I te tahi taime tē mana’o nei tātou ē, e ti’a i tō tātou orara’a ’ia pe’e i te hō’ē ’ē’a pāpū maita’i, mai te ha’amatara’a ē hope noa atu. Te āteara’a poto roa i rotopū e piti periota ’o te rēni ’āfaro ïa, ’ia parauhia. ’E teie rā, pinepine te orara’a i te ’ī i te mau fa’atāerera’a ’e te mau tīoira’a ’o te arata’i atu ia tātou i roto i te mau vāhi tīa’i-’ore-hia.

’Ua ta’a maita’i te reira ia Ruta ’e ia Hana. E ’ere Ruta i te ’āti ’Īserā’ela, ’ua fa’aipoipo rā ’oia i te hō’ē, ’e i te pohera’a tāna tāne, tītauhia iāna ’ia rave i te hō’ē fa’aotira’a. E ho’i ānei ’oia i tōna ’utuāfare ’e i tōna orara’a tahito i mātauhia, ’aore rā e fa’ari’i ānei ’oia i te fa’aro’o ’Īserā’ela ’e hō’ē fare ’āpī ’e tōna metua ho’ovai vahine ? (hi’o Ruta 1:4–18). Te ’ōpuara’a a Hana nō tōna orara’a ’o te fānaura’a ïa i te tamari’i, ’aita rā te reira i tupu ’e ’ua vaiiho te reira iāna i roto te « ’ino’ino roa tōna ’ā’au » (hi’o 1 Samuela 1:1–10). ’A tai’o ai ’outou nō ni’a ia Ruta ’e ia Hana, ’a feruri i te fa’aro’o tā rāua e ti’a ’ia fa’ari’i nō te rātere nā ni’a i tō rāua ’ē’a tīa’i-’ore-hia. I muri iho ’a feruri i tō ’outou iho tere. E mea ta’a ’ē te reira i tō Ruta ’e tō Hana—’e tō te tahi atu mau ta’ata. I te roara’a rā o te mau tāmatara’a ’e te mau hitimahutara’a e tīa’i mai ra ia ’outou i rotopū i teie taime ’e tō ’outou tāpaera’a mure ’ore, e nehenehe ’outou e ha’api’i mai ’ia parau mai ia Hana te huru : « Tē ’oa’oa nei ta’u ’ā’au ia Iehova » (1 Samuela 2:1).

ītona ’imira’a māite

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Ruta

E nehenehe Iesu Mesia e fa’ariro i te hō’ē ’ati rahi ’ei upo’oti’ara’a.

E mea fifi te orara’a nō te hō’ē vahine ’ivi noa atu te huru o te tau. I te pohera’a rā te tāne a Ruta, e mea fifi roa atu tōna huru orara’a. I roto i te ta’ere ’Īserā’ela i terā ra tau, te vahine ’aita tāna e tāne ’e e tamaiti, ’aita tōna e ti’ara’a mana nō te fatu i te hō’ē vāhi ’e e mea iti roa te rāve’a nō te ora maita’i. ’A tai’o ai ’outou i te ’ā’amu o Ruta, ’a hi’o maita’i e mea nāhea te Fatu i te fa’arirora’a i te ’ati rahi ’ei ha’amaita’ira’a rahi. E aha tā ’outou i ’ite mai nō ni’a ia Ruta ’o te nehenehe e tauturu iāna ? Nāhea Boaza i te fa’aorara’a ia Ruta i roto i tōna huru orara’a hepohepo ? (hi’o Ruta 4:4–10). Nāhea Ruta ’e ’o Boaza i te rirora’a mai ia Iesu Mesia te huru ?

Hi’o ato’a « Tō’u vārua : Tei te Fatu ’oe », Te mau Hīmene, N°61.

Ruta ; 1 Samuela 1

E nehenehe au e ti’aturi ē, e arata’i te Atua iā’u ’e e tauturu iā’u noa atu te huru o tō’u orara’a.

’Ua fa’aruru paha ’outou i te hō’ē ’erera’a rahi, mai ia Ruta ’e Naomi (hi’o Ruta 1:1–5). ’Aore rā paha mai ia Hana, tē hina’aro rahi nei ’outou i te mau ha’amaita’ira’a ’o tā ’outou i ’ore ā i fa’ari’i (hi’o 1 Samuela 1:1–10). Nāhea teie mau vahine i te fa’a’itera’a i tō rātou fa’aro’o i te Atua ? E aha tā ’outou i ha’api’i mai nā roto mai i tō rātou hi’ora’a ?

’Oia mau, te mau ta’ata ato’a ’o tē pure nei nō te fa’ari’i i te hō’ē tamari’i ’aita ïa i fa’ari’i te reira, ’e te feiā ato’a tei pohe te hoa fa’aipoipo ’aita ïa i fa’aipoipo fa’ahou. Te mau ta’ata ato’a rā tei fāriu atu i ni’a i te Fa’aora, ’ua fa’ari’i i tāna tauturu ’e i tāna arata’ira’a. ’A feruri nāhea ’outou i te « fa’aruru i raro a’e » i te Fatu (Ruta 2:12) i roto i tō ’outou mau taime fifi.

Hi’o ato’a Amy A. Wright, « E pārahi ma te hau i te reira mahana i roto i te Mesia », Liahona, Novema 2023, 9–11.

Hana ’e tāna tamari’i

For This Child I Prayed [Nō teie tamari’i au i pure ai], nā Elspeth Young

1 Samuela 2 ; 4–7

Nō te fa’ari’i i te tauturu a te Fatu, e ti’a iā’u e ti’aturi iāna ’e e ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a.

I te ’arora’a mai tō rātou mau ’enemi, ’ua mana’o pāpū te mau ’āti ’Īserā’ela ē nō te mea noa tē vai ra ia rātou te Sēkene e pāruruhia ïa rātou. ’A tai’o ai ’outou 1 Samuela 4–6, ’a feruri i te tumu ’aita te reira i tupu. (’A feruri ato’a i te mau ’ohipa parauti’a ’ore a te mau tamaiti a Elia, ’o tei tāvini ’ei tahu’a i roto i te sēkene, i roto 1 Samuela 2:12–25.) I tō ’outou mana’o, e aha tā te Fatu e tāmata nei i te ha’api’i i tōna mau ta’ata ? E aha tā ’outou i ha’api’i mai nā roto mai i te ’ohipa i tupu nō te mau Philiseti, i muri a’e i te harura’ahia te Sēkene ? (hi’o mau pene 5–6). E aha tā ’outou i ha’api’i mai nā roto mai i te mau tauto’ora’a a ’Īserā’ela, nō te fa’ari’i fa’ahou i te pārurura’a a te Fatu i roto 1 Samuela 7 ?

E fa’auruhia paha ’outou nā roto i te tai’ora’a i te pehepehe ’ārua a Hana i roto 1 Samuela 2:1–10. E aha tā ’outou i ’ite mai i roto i tāna mau parau ’o te nehenehe e tauturu i te mau tamaiti a Elia, ’e i te toe’a o te mau ’āti ’Īserā’ela ?

1 Samuela 3

ītona nō te séminaire
E nehenehe au e fa’aro’o ’e e ha’apa’o i te reo o te Fatu.

I te tahi taime, e nehenehe ’outou e putapū mai ia Samuela ’o tei fa’aro’o i te reo o te Fatu, ’aita rā i hi’o’atā i te reira. Mai ia tātou pā’āto’a, ’ua tītauhia ia Samuela ’ia ha’api’i mai i te hi’o’atā i te reo o te Fatu. ’A ’imi māite ai ’outou te 1 Samuela 3, e aha tā ’outou i ’apo mai nā roto mai i teie tamaiti ’āpī, nō ni’a i te fa’aro’ora’a ’e te ha’apa’ora’a i te reo o te Fatu ? E nehenehe ato’a ’outou e mā’imi mai teie mau pāpa’ira’a mo’a tei ’āmuihia mai, ’e e hāmani i te hō’ē tāpura arata’i nō te tauturu i te hō’ē ta’ata ’ia hi’o’atā i te reo o te Fatu : Te mau Ari’i 1 19:11–12 ; Luka 24:15–32 ; 3 Nephi 11:3–7 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:22–23 ; 8:2–3 ; 9:7–9.

I te tahi atu taime e mana’o paha ’outou ē, ’ua tāpirihia te mau ’ūputa o te ra’i ’e ’aita te Atua e hina’aro e paraparau ia ’outou. ’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson, « ’E hina’aro mau ānei te Atua e paraparau ia ’outou ? « ’Ē ! ». (« Heheura’a nō te ’Ēkālēsia, heheura’a nō tō tātou orara’a », Liahona, Mē 2018, 93–96). ’A ’imi māite ai ’outou i te poro’i a te peresideni Nelson, e aha tā ’outou i ’ite mai ’o tē fa’auru ia ’outou ’ia fa’aro’o ’e ’ia ha’apa’o i te reo o te Fatu ? E aha tā te peresideni Nelson e ani nei ia ’outou ’ia rave, ’e e aha te mau ha’amaita’ira’a tāna i fafau mai ? E nehenehe ato’a ’outou e ’ite mai i te mau anira’a manihini ’e te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia nō ni’a i te heheura’a i roto « Haere nā roto i te māramarama o te Atua » (Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī : E arata’i nō te rave i te mau mā’itira’a, 16–20). ’A feruri i te mā’iti i te hō’ē ’ohipa ’o tā ’outou e nehenehe e rave nō te « fa’arahi i tō ’outou ’aravihi pae vārua nō te fa’ari’i i te heheura’a ».

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nō teie ’āva’e.

ītona tuha’a nā te mau tamari’i

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Ruta

E nehenehe au e fa’a’ite i te here ’e te hāmani maita’i i te feiā ’āti a’e iā’u.

  • ’A fa’a’ite ai ’outou i tā ’outou mau tamari’i i te ’ā’amu o Ruta (e nehenehe tā ’outou e fa’a’ohipa « Ruta ’e Naomi » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 100–103), ’a ani ia rātou ’ia ’āfa’i i tō rātou rima i ni’a i te mau taime ato’a, e fa’aro’o rātou i te hō’ē ’ohipa nō te hāmani maita’i i roto i te ’ā’amu. E nehenehe ato’a rātou e fa’a’ite mai i te mea tā rātou e putapū ’ia hāmani maita’i ana’e vetahi ’ē ia rātou, ’aore rā ’ia hāmani maita’i ana’e rātou ia vetahi ’ē. E mea nāhea tō te Fa’aora hāmani-maita’i-ra’a ia tātou ? Nāhea tātou ’ia pe’e i tōna hi’ora’a ? (hi’o « Nā’u e ha’amata », Mau hīmene nā te mau tamari’i, 83).

    2:0

    Ruth and Naomi

Ruta ; 1 Samuela 1

E nehenehe e roa’a iā’u te fa’aro’o i te Fatu.

  • E nehenehe te mau ’ā’amu o Ruta ’e o Hana e fa’auru i tā ’outou mau tamari’i ’ia vai ha’apa’o maita’i noa i roto i te mau taime fifi. ’A feruri i te tauturu ia rātou ’ia hāmani i te hō’ē tāpura ’ōhie ’e te mau upo’o parau Tāmatara’a, ’Ohipa, Ha’amaita’ira’a. I muri iho e nehenehe ’outou e tai’o ’āmui te Ruta 1:3–5, 8, 16 ; 2:1–3, 8–12 ; 4:13–17 ; 1 Samuela 1:1–18 ’e ’a pāpa’i i raro a’e i te mau upo’o parau i te mau mea tā rātou i ’ite mai i roto i teie mau ’īrava. Nāhea tō Ruta ’e tō Hana fa’a’itera’a i tō rāua fa’aro’o i te Fatu ? I muri iho e nehenehe ’outou ’aore rā tā ’outou mau tamari’i e fa’a’ite mai i te mau hi’ora’a, e mea nāhea tō te Fatu ha’amaita’ira’a ia ’outou i roto i te mau taime fifi.

1 Samuela 1:1–18

E fa’aro’o ’e e pāhono mai te Metua i te ao ra i tā’u mau pure.

  • Nō te ha’api’i mai nō ni’a ia Hana, e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e tai’o te 1 Samuela 1:1–18 ’aore rā, « Hana » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito (104–5) ’aore rā e māta’ita’i « Hannah’s Faith [Te fa’aro’o o Hana] » (video, Vaira’a buka ’evanelia). E mea ’ārearea paha ’ia tāora i te hō’ē pōpō i te hō’ē tamari’i ra ’e e ani iāna ’ia fa’ati’a mai i te hō’ē tuha’a o te ’ā’amu, hou ’a tāora atu ai i te pōpō i te tahi atu ta’ata. E aha tā tātou i ’apo mai nō ni’a i te pure nā roto mai i te hi’ora’a o Hana ?

    1:15

    Hannah

    3:9

    Hannah's Faith

Samuela ’e ’o Eli

Samuel Tells Eli the Truth [Samuela e parau nei ia Elia i te parau mau], nā Robert T. Barrett.

1 Samuela 3:1–10

E nehenehe au e fa’aro’o ’e e ha’apa’o i te reo o te Fatu.

  • Penei a’e e nehenehe te hō’ē ha’uti ti’ara’a ’ōhie e tauturu i tā ’outou mau tamari’i, ’ia ha’api’i mai nā roto mai i te ’ohipa i tupu nō Samuela ’e te heheura’a. E nehenehe te hō’ē tamari’i e ha’uti te ti’ara’a o Samuela, ’e te tahi atu e ha’uti te ti’ara’a o Elia, ’a tai’o ai ’outou te 1 Samuela 3:1–10 (hi’o ato’a « Samuela te peropheta » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 106–9, ’aore rā te video « Samuela ’e Elia », Vaira’a buka ’evanelia). E aha tā tātou e ha’api’i mai nā roto mai ia Samuela e nāhea ’ia fa’aro’o i te reo o te Fatu ? Nāhea tātou ’ia fa’a’ite ē, ’ua hina’aro mau tātou e fa’aro’o ’ia paraparau ana’e mai te Fatu ia tātou ?

    2:10

    Samuel the Prophet

    1:58

    Samuel and Eli

  • ’A ui i tā ’outou mau tamari’i, nāhea rātou i te fa’ata’a i te hō’ē ta’ata e mea nāhea te Fatu ’ia paraparau mai ia rātou. E nehenehe ’outou e tauturu ia rātou ’ia ’imi mai i te mau pāhonora’a i roto Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:22–23 ; 8:2–3 ; 9:7–9.

Tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ha’api’i mai i te hi’o’atā i te Vārua. E ’ere i te mea ’ōhie ’ia ’ite i te ta’a-’ē-ra’a i rotopū i tō tātou iho mau nīno’a mana’o ’e te Vārua Maita’i. Tē fa’aruru nei te mau ta’ata ato’a i te reira fifi i terā taime ’e terā taime. ’A rave mai i te mau rāve’a ato’a nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i, ’ia hi’o’atā ’ia putapū ana’e rātou i te fa’aurura’a a te Vārua. ’Ei hi’ora’a, ’a tai’o ai ’outou te 1 Samuela 3:1–10 ’e te mau ’īrava i hōro’ahia mai i roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a, e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te mau ’itera’a i reira te Fatu ’a ha’api’i ai ia ’outou i roto i tō ’outou ferurira’a ’e tō ’outou ’ā’au.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

’Ua ti’a mai Samuela nā ni’a mai i tōna ro’i

Boy Samuel Called by the Lord [Te tamaiti Samuela tei pi’ihia e te Fatu], nā Harry Anderson

’api fa’a’ana’anataera’a nā te Paraimere : E fa’aro’o ’e e pāhono mai te Metua i te ao ra i tā’u mau pure