2025
Auahi. Mau tipi. ’Orira’a. ’E te ’evanelia.
Māti 2025


Auahi. Mau tipi. ’Orira’a. ’E te ’evanelia.

’A hi’o nāhea te ’ori tipi auahi nō Hāmoa e tū’ati ai i te ’evanelia a Iesu Mesia nō e hitu feiā ’āpī i Vaihī, Marite.

feiā ’āpī tamāroa e tāpe’a ra i te hō’ē rama

Mau hōho’a nā Leslie Nilsson ’e Marissa Couto

E ha’uti vetahi mau ta’ata i te piāna. E mea au nā vetahi ’ia tai’o i te mau buka. Vetahi e fa’a’eta’eta i te tino, e tu’e i te pōpō, ’aore rā e perē ’aiari’i. E ’ere i te mea mātarohia, ’e e mea fifi ri’i ato’a ’ia ti’aturi, e mea au nā te tahi mau ta’ata e ori ma te fa’a’ohu’ohu i te tipi e ’ama ra i te auahi.

Te ’ā’amu o te ’ori tipi auahi

E ravera’a ’āpī te ’ori tipi auahi, ’aore rā te ailao afi, nō te hō’ē ’ori tama’i ihotumu. E tārēni ta’a ’ē mau, e hōho’a anoihi ’e e fa’a’itera’a ’e, nō te rahira’a, e rāve’a nō te fa’atura i tā rātou ta’ere.

Teie te tātarara’a a nā feiā ’āpī e toru nō Vaihī, Marite :

Vivian, 18 matahiti : « Te ihotumu mau, e ’ohipa teie e ravehia e te mau ’aito ma te hō’ē noa tipi. I muri mai, ’ua tu’uhia mai te auahi ’e te fa’a’ohu’ohura’a. Mai te reira ato’a nō te fa’a’ohu’ohura’a i te rā’au, ’e te auahi noa i nā hope’a e piti ».

Tui, 12 matahiti : « E mea ve’ave’a roa te ’ori tipi auahi. E ti’a e fa’a’ohu’ohu rahi ato’a. E taora-ato’a-hia te tipi ’e e fa’aha’utihia te reira ’a ’ohu noa ai te tipi ».

Joseph, 18 matahiti : « ’Ia ha’uti ana’e te auahi, ’ia hio te mata’i, ’e ’ia haruru te mau pahu, mea māniania roa. Te parau mau rā, e au ra e taime muhu ’ore pae vārua te reira nō’u, nō te mea e aura’a rahi te reira nō’u. ’Ua riro te ’ori tipi auahi ’ei rāve’a nō’u nō te tū’ati atu i tō’u ’utuāfare ’e i tō’u hīro’a tumu ».

feiā ’āpī tamāroa e pūpuhi ra i te auahi
feiā ’āpī tamāroa e pārahi ra i mua i te hō’ē rama

Nō teie feiā ’āpī, e ’ere noa te ’ori tipi auahi i te hō’ē tārēni māere ’e te varavara. ’Ua ha’api’i ato’a te reira ia rātou e rave rahi ha’api’ira’a faufa’a rahi nō te orara’a, nō ni’a te fa’aea-fātata-ra’a i te Fatu ma te orara’a i te ’evanelia ’e te tauturura’a ia vetahi ’ē.

feiā ’āpī tamāroa ’e te hō’ē rama

Ti’aturi i te Fatu

Joseph A., 18 matahiti

’Ia ’ori tipi auahi ana’e ’oe, e nehenehe e rave rahi mau fifi e tupu mai. E nehenehe te mōrī ’ārahu e tahe nā te mau vāhi ato’a i ni’a i te ’ahu rima ’e e fa’ahe’ehe’e i te reira. E nehenehe ato’a te mata’i e taui i te mau mea ’e e ha’afifi nō te haru mai i te tipi. Te ti’aturira’a i te Fatu ma te ’orira’a ’ua riro ’ei tauturura’a rahi nō’u.

Hō’ē o tā’u mau pāpa’ira’a mo’a au roa a’e, ’o te Maseli 3:5 ïa, e parau nei nō ni’a i te ti’aturira’a i te Fatu ma tō ’oe ’ā’au ato’a. Tē mana’o nei au e mea faufa’a roa nō te mea i te taime o te heivara’a, e ’ite ’oe ē e mea faufa’a te ha’api’ipi’ira’a, ’ia ha’apotohia rā te ti’ara’a mau ’o ’oe iho ïa, te tipi auahi ’e tō ’oe Metua i te ao ra.

E mea au nā’u e pure i te Metua i te ao ra, « nā reira, ’ua fa’aineine au iā’u, i teienei, ’a arata’i na i tō’u nā rima ».

feiā ’āpī tamāroa e fa’a’ohu’ohu ra i te hō’ē rama

Hōro’a i te vāhi nō te Fatu

Gary K., 16 matahiti

E tītau te mau tata’ura’a o te tipi auahi e rave rahi fa’aineinera’a. E ha’api’ipi’i au i te mau mahana ato’a fātata e ono ’āva’e te maoro hou te tata’ura’a.

E nehenehe te reira e riro e mea fifi ato’a, nō te mea ’ua ’ī roa tā’u tābula ’ohipa. Terā rā, e fa’ata’a iho ā vau i te hō’ē vāhi nō te Fatu ma te haerera’a i te purera’a, te mau ’ātivite a te feiā ’āpī tamāroa ’e te séminaire, te tai’ora’a i tā’u mau pāpa’ira’a mo’a ’e te purera’a. ’Ia rave ana’e au i teie mau mea, e ’ite au i te hō’ē ta’a-’ē-ra’a i roto i te reira mahana. E tupu maita’i te mau mea atoʼa.

E putapū mau vau ē tei ’ō nei te Mesia nō’u. Mai te mea e ti’aturi ’oe i te Fatu ’e e tūtava ’oe i te tu’u iāna nā mua roa, e tauturu ’oia ia ’oe i roto i te mau mea ato’a e ti’a ia ’oe e rave.

feiā ’āpī tamāhine ’e e piti rama
feiā ’āpī tamāhine e fa’a’ohu’ohu ra i te hō’ē rama
feiā ’āpī tamāhine ’e te hō’ē rama

’Ia noa’a te ti’aturira’a ’e e fa’auru ia vetahi ’ē

Vivian K., 18 matahiti

’A pa’ari ai au, ’ua hi’o vau i tō’u mau metua tāne fēti’i ’e tō’u mau taea’e fēti’i ’ia ’ori tipi ’auahi. ’Ua mana’o vau e mea ’ārearea mau, ’aita rā vau i ’ite e nehenehe ānei au e rave i te reira. I te fare ha’api’ira’a tuarua, ’ua ha’amau vau ’ei ’ōpuara’a nā’u e ha’api’i mai nāhea ’ia rave i te reira. I muri a’e i tō’u ha’api’ira’a mai, ’ua ha’apāpū vau i tā’u fā : ’Ua hina’aro vau e tāta’u i roto i te hō’ē tata’ura’a ’ori tipi auahi.

’Ua tauturu te ori tipi auahi iā’u ’ia roa’a te ti’aturira’a iā’u iho. ’Ia ori ’oe, tē vai ra te tahi ravera’a e taora ’oe i te tipi i ni’a, e hi’o atu ’e i muri iho e haru mai i te reira. ’Ua mātau vau i te horo ’ē atu i te tipi i muri a’e ’a taorahia ai te reira i ni’a. ’Ua ha’api’i tō’u pāpā iā’u ē, e ti’a iā’u ’ia fa’aō atu i roto i te ravera’a ’e ’ia ti’aturi iā’u iho.

feiā ’āpī tamāhine ’e te hō’ē melo o te ’utuāfare

Fa’auruhia e te mau melo o tōna ’utuāfare, ’ua roa’a ia Vivian te ti’aturira’a nō te amo i te auahi.

I te roara’a o te tau, ’ua ha’amata vau i te ti’aturi hau atu ā iā’u iho i roto i te heivara’a ’e te tahi atu mau mea. E mea fa’ahiahia mau i teienei nō te mea i te tahi taime, e haere mai te mau tamāhine e fārerei iā’u i muri a’e i te heivara’a ’e e parau mai rātou iā’u, ’ua fa’auruhia rātou ’e tē hina’aro ato’a nei rātou e tāmata te ’ori tipi auahi. ’Ua ’oa’oa roa vau i te fa’aurura’a vau i te tahi atu mau ta’ata ’ia rave i te hō’ē mea tā rātou i mana’o e’ita tā rātou e nehenehe e rave.

feiā ’āpī tamāroa e haru ra i te rama

« E pāruru te pure iā’u ’e e tauturu iā’u ’ia ’ori maita’i », tē nā reira ra ’o Tui.

Upo’oti’a i ni’a te mata’u nā roto i te pure

Tui M., 12 matahiti

’Ia heiva ana’e au, ’aita vau e ’ite i te taiā. E ’ite au te taratara. ’Ua ha’api’i mai au ē ’ia hape noa atu vau, e nehenehe au e fa’ariro i te reira ’ei ’ohipa nehenehe. Fātata roa mai te pēnira’a. ’Ia rave ana’e te ta’ata pēni i te hō’ē hape, e nehenehe ’oia e fa’ariro te reira ’ei hō’ē ’ohipa ’āpī. I te tahi taime e topa tā’u tipi auahi, e rave fa’ahou mai rā vau te reira ’e e tāmau ā i te ori.

’Ua tauturu rahi te fa’aitoitora’a iā’u iho ’ia upo’oti’a i ni’a i tō’u mau mata’u. ’Āhiri i te mana’ora’a mai teie te huru, « ’e ’ia hape ana’e au ? » E tāmata vau ’ia roa’a te mau mana’o mai teie, « ’e mai te mea e rave au i te maita’i ! »

’Ua riro ato’a ’ei peu mātarohia e au ’ia parau i te hō’ē pure iti i te mau taime ato’a, nā mua a’e i te hō’ē heiva nō te tipi auahi. E pāruru te pure iā’u ’e e tauturu iā’u ’ia ’ori maita’i. ’Ia pure ana’e au, e ti’aturi au e rave au i te maita’i.

feiā ’āpī tamāroa e pure ra ’e te melo o te ’utuāfare

Manasseh T., 12 matahiti

Hou vau ’a heiva ai i te tipi auahi, e taiā ri’i au. I te mau taime ato’a hou vau ’a haere ai, e pure au. I te mau taime ato’a hou vau ’a haere ai e pure au, ’e e ’ite au te māhanahana ’e ’aita vau e mata’u. ’Ia ’ori ana’e au, e au ra iā’u tē ti’a ra te hō’ē ta’ata i pīha’i iho iā’u.

E tauturu mau te pure iā’u ’eiaha vau ’ia ’ite te hepohepo. I muri a’e te purera’a, e ’ite mai au ē tē ’ārearea noa ra vau !

feiā ’āpī tamāroa ’e te hō’ē rama

Fa’a’ite i te hō’ē poro’i o te here

Kawiki A., 15 matahiti

I te pu’e tau māhanahana i ma’iri a’e nei, ’ua heiva mātou i te tipi auahi i Roumania ’e o Bulugaria. ’Ua ha’api’i tāmau noa mai tō’u pāpā ia mātou i te hīmene « Nō te aroha » (Te mau Hīmene, N 179) nā roto i te reo o te mau fenua tā mātou e haere atu. E rave mātou nō te hīmene ’āmui atu i te reira ’ei ’utuāfare i muri a’e i tā mātou heivara’a.

Tē mana’o nei au e mea faufa’a te poro’i nō te here i te fare, nō te mea tē fa’aha’amana’o mai nei te reira ia mātou ’ia noa’a te here i te mau vāhi ato’a tā mātou e haere. E au ra iā’u tē fa’aitoito ra vau ia vetahi ’ē ’e e fa’a’oa’oa ra ia rātou. ’E noa atu i te tahi taime ’aita rātou e paraparau nei i tō’u reo, ’ua ’ite au ē ’ua putapū rātou i te ’evanelia tei fa’a’itehia nā roto i tō mātou mau tārēni.

feiā ’āpī tamāroa e fa’a’ohu’ohu ra i te hō’ē rama

Nainoa A., 13 matahiti

E mea faufa’a te poro’i nō te here i te fare nō te mea ’aita ana’e te ta’ata i ’ite ē tē vai ra te here ’ati a’e ia rātou, e nehenehe rātou e vai ’oto noa. ’Ia vai ana’e te here i tō’u ’utuāfare, e fa’ari’i au i te hau ’e te māniania ’ore.

feiā ’āpī tamāroa

Fa’a’itera’a i te māramarama nā roto i te mau tārēni

’Ua riro te ’ori tipi auahi ’ei hō’ē rāve’a nō teie feiā ’āpī ’ia fa’a’ana’ana i tō rātou māramarama ’e ’ia fa’a’ite i tō rātou mau tārēni ia vetahi ’ē. « E nehenehe au e heiva ’e e fa’a’ite i tō’u mau tārēni nā te ao ato’a nei ’e tō’u ’utuāfare. E fa’a’oa’oa te reira iā’u ’ia ’ite ē, mai te peu e fa’a’ite ’oe i tō ’oe mau tārēni, e fa’ateitei ’oe ia vetahi ’ē », tē parau ra Nainoa.

Tē parau nei te tu’āna ’o Nainoa, ’o Kawiki ē, tē fa’aha’amana’o mai nei te ’ori tipi auahi iāna ē, nāhea te māramarama ’ia upo’oti’a i ni’a i te pōuri. Nōna, te fa’a’itera’a i tōna mau tārēni mai te fa’a’itera’a ïa i tōna māramarama ia vetahi ’ē.

Tē parau ra Joseph ē ’ia ’ana’ana ana’e tātou, tē ’ana’ana nei tātou nō te Metua i te ao ra. « ’Ia fa’a’ite ana’e tātou i te mea tā tātou e vai ra, ’aita tātou e ha’amaita’i noa nei ia tātou iho, ’aore rā e ha’amaita’i nei i te feiā tā tātou e fa’a’ite ra i tō tātou mau tārēni, tē ’ārue ato’a nei rā tātou i tō tātou Metua i te ao ra ».

Tē parau ra Vivian ē, e fa’a’ite tāmau noa tōna pāpā rū’au i te pāpa’ira’a mo’a Mataio 5:16, e parau nei nō ni’a ’ia ’ana’ana noa tō tātou māramarama i mua i te aro o te ta’ata nei. « Tē mana’o nei au e pāpa’ira’a mo’a maita’i roa teie nō te mea ’aita e tītauhia ’ia maita’i roa i roto i te ’ori tipi auahi nō te fa’a’ite i te ’evanelia. E nehenehe ’oe e maita’i roa i roto i te tahi atu mau ’ohipa ’e e fa’a’ohipa i tō ’oe mau tārēni nō te fa’a’ite i te ’evanelia mai te reira te huru ».