« 27 nō Tiurai–2 nō ’Ātete. ’E ’ohipa rahi tā’u e rave nei’ : Ezera 1 ; 3–7 ; Nehemia 2 ; 4–6 ; 8 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« 27 nō Tiurai–2 nō ’Ātete. ‘E ’ohipa rahi tā’u e rave nei’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026
I Have a Great Work to Do [E ’ohipa rahi tā’u e rave nei], nā Tyson Snow
27 nō Tiurai–2 nō ’Ātete : « E ’ohipa rahi tā’u e rave nei »
Ezera 1 ; 3–7 ; Nehemia 2 ; 4–6 ; 8
E tītī te nūna’a ’āti Iuda i Babulonia e 70 matahiti ti’ahapa te maoro. ’Ua haruhia Ierusalema ’e te hiero, ’e e rave rahi o rātou tei ’ore i ha’amana’o fa’ahou i tā rātou parau fafau i ture a te Atua. ’Aita rā rātou i mo’ehia e te Atua. Inaha, ’ua parau ’Oia nā roto i tāna peropheta : « E ’ite atu ai au ia ’outou, e fa’atupu vau i ta’u parau maita’i ia ’outou i reira, i te arata’i-fa’ahou-ra’a mai ia ’outou i’ō nei » (Ieremia 29:10). ’Ia au i teie tohu, ’ua fa’aineine te Fatu i te hō’ē rāve’a nō tōna nūna’a ’ia ho’i fa’ahou—i Ierusalema, ’e te mea faufa’a roa atu, i roto i tā rātou mau fafaura’a. ’E ’ua mā’iti ’oia i te mau tāvini tei rave i « te hō’ē ’ohipa rahi » (Nehemia 6:3) : ’Ua hi’opo’a te tāvana rahi ra ’o Zerubabela i te patu-fa’ahou-ra’a-hia te fare o te Fatu. ’Ua tauturu Ezera, te hō’ē tahu’a pāpa’i parau, i te mau ta’ata ’ia fāriu i tō rātou ’ā’au i ni’a i te ture a te Fatu. ’E ’ua arata’i ’o Nehemia i te patu-fa’ahou-ra’a o te mau papa’i pāruru ’ati a’e ia Ierusalema. ’Ua fārerei rātou i te pāto’ira’a, ’ua fāna’o ato’a rā rātou i te mau tauturu mana’o-’ore-hia. E nehenehe te mau ’ohipa i tupu nō rātou e ha’amāramarama ’e e fa’auru ia tātou, inaha tē rave ato’a ra tātou nei i te hō’ē ’ohipa rahi. ’E mai tā rātou ato’a ra, ’ua tūea tā tātou ’ohipa i te parau nō te fare o te Fatu, i te ture a te Fatu ’e i te pārurura’a pae vārua tā tātou e ’ite nei i roto i te reira.
’Ei ha’apotora’a i te buka a Ezera ’e a Nehemia, ’a hi’o « Ezra » ’e « Nehemia » i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Ezera 1
Tē fa’auru nei te Fatu i te mau ta’ata ’ia fa’atupu i tāna mau ’ōpuara’a.
I muri iho i tō Peresia harura’a ia Babulonia, ’ua fa’auru te Fatu i te ari’i nō Peresia, ’o Kuro, ’ia tono i te hō’ē pupu ’āti Iuda i Ierusalema nō te patu fa’ahou i te hiero. ’A tai’o ai ’outou i te Ezera 1, ’a hi’o e aha tā Kuro i rave nō te turu i te mau ’āti Iuda i roto i teie ’ohipa faufa’a rahi. Nāhea ’outou i te ’ite i te ’ohipa a te Fatu nā roto i te mau ta’ata ’e te mau vahine ’ati a’e ia ’outou, mai te mau ta’ata ato’a e ’ere i te melo nō tāna ’Ēkālēsia ? E aha tā teie e fa’a’ite nei ia ’outou nō ni’a i te Fatu ’e i tāna ’ohipa ?
Hi’o ato’a Isaia 44:24–28.
Ezera 3:8–13 ; 6:16–22
Te fare o te Fatu e vāhi ïa nō te ’oa’oa.
I te harura’a tō Babulonia ia Ierusalema, ’ua ’eiā rātou i roto i te hiero ’e ’ua tūtu’i i te reira ē pau roa a’e (hi’o 2 Ari’i 25:1–10 ; 2 Paraleipomeno 36:17–19). E aha tō ’outou mana’o ’āhani ’o ’outou te hō’ē o te mau ’āti Iuda tei ’ite i te reira ? (Hi’o Salamo 137). ’A hi’o maita’i na i te mana’o e iho mai i roto i te ’āti Iuda tau ’ahurura’a matahiti i muri mai, i tō rātou fa’ati’ara’ahia ’ia ho’i e patu fa’ahou i te hiero (hi’o Ezera 3:8–13 ; 6:16–22). E riro te reira i te ha’aferuri ia ’outou iho nō ni’a i te Fatu ’e i tōna fare. Nō te aha e tumu te patura’a o te hō’ē hiero nō te fa’ahanahanara’a ?
The temple of Zerubbabel [Te hiero nō Zerubabela] ; fa’ahōho’ara’a nā Sam Lawlor
Ezera 4–6 ; Nehemia 2 ; 4 ; 6
E ’ohipa tā te Atua i fa’ata’a nā’u e rave.
E mea varavara te ’ohipa a te Fatu tē ’ore e pāto’ihia. E parau mau te reira nō te mau tauto’ora’a i arata’ihia e Zerubabela ’e ’o Nehemia. Teie te hō’ē ravera’a ’ōhie ’o tē nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia ha’api’i mai nā roto i teie mau ’ā’amu, ’e ’ia feruri nāhea ’outou e rave ai i te ’ohipa a te Fatu noa atu te pāto’ira’a :
Te ’ohipa a te Atua nō Zerubabela (Ezera 4:3) :
Te ’ohipa a te Atua nō Nehemia (Nehemia 2:17–18) :
Te ’ohipa a te Atua nō’u :
Te pāto’ira’a i fa’aruruhia e Zerubabela (Ezera 4:4–24) :
Te pāto’ira’a i fa’aruruhia e Nehemia (Nehemia 2:19 ; 4:1–3, 7–8 ; 6:1–13) :
Te pāto’ira’a tā’u e fa’aruru nei :
Nāhea Zerubabela i te pāhonora’a (Ezera 5:1–2) :
Nāhea Nehemia i te pāhonora’a (Nehemia 2:20 ; 4:6, 9 ; 6:3–15) :
Nāhea vau e pāhono ai :
Nō te tahi tauturura’a nō te fa’aau i te ’ohipa i tupu nō Nehemia ’e tō ’outou orara’a, e nehenehe e tai’o i te a’ora’a a te peresideni Dieter F. Uchtdorf « E ’ohipa rahi tā tātou e rave nei ’e e’ita e nehenehe e pou i raro » (Liahona, Mē 2009, 59–62), nā tuha’a hope’a iho ā rā. ’A feruri ai ’outou i te ’ohipa tā te Atua i fa’aue ia ’outou, e nehenehe ’outou e tai’o i te « Parau tai’o a te Feiā ’Āpī Tamāhine » ’aore rā i te « Parau tai’o a te pupu autahu’ara’a Aarona » (Vaira’a buka ’evanelia). ’Aore rā e nehenehe e hi’o i te hō’ē hīmene mai te hīmene « E mau tuahine tātou nō Ziona » (Te mau hīmene, N°193) ’aore rā « E te mau tāvini o te Atua » (Te mau hīmene, N°195).
I tō ’outou mana’o, e aha te aura’a o te parau « ’ua tae ho’i te ’ā’au o te ta’ata i taua ’ohipa ra » i roto i te ’ohipa tāvinira’a a te Fa’aora ? (Nehemia 4:6). E aha te aura’a ’ia fa’ari’i i « te hāmani maita’i o te Atua [ia ’outou] » ’a rave ai ’outou i tāna ’ohipa ? (Nehemia 2:8 ; hi’o ato’a Nehemia 2:18 ; Ezera 7:6, 9, 27–28). ’Ua nāhea ’outou i te ’itera’a i tōna rima i roto i tā ’outou mau tauto’ora’a ’ia tāvini iāna ?
Nehemia 8
E ha’amaita’ihia vau ’ia ’imi au i te mau pāpa’ira’a mo’a.
Nō te mau u’i i fa’atītīhia, ’aita i roa’a rahi i te mau ’āti Iuda ’ia tai’o i « te buka ture a Mose » (Nehemia 8:1). I roto i te Nehemia 8, ’ua tai’o Ezera i te ture i te nūna’a. E aha tā ’outou e ’ite ra i roto i teie pene ’o tē fa’a’ite i te mana’o o Ezera ’e tōna mau ta’ata nō ni’a i te Atua ’e i tāna parau ? (hi’o iho ā rā i te mau ’īrava 1–12). E aha te mea i roto i tō ’outou orara’a e fa’a’ite nei i tō ’outou mana’o nō ni’a i te Atua ’e i tāna parau ?
Hi’o ato’a Te Mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālēsia : Ezra Taft Benson (2014), 125–36.
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
Ezera 3:8–13 ; 6:16–22
Te fare o te Fatu e vāhi ïa nō te ’oa’oa.
-
Nō te ha’api’i i tā ’outou mau tamari’i nō ni’a i te ’oa’oa tā te mau ’āti Iuda i fa’ari’i i te taime ’a patu-fa’ahou-hia ai tō rātou hiero, e nehenehe e fa’a’ite ia rātou i te hō’ē hōho’a mai teie i raro nei. ’A paraparau nō te aha teie mau ta’ata e ’oa’oa ai ’ia ti’a i roto i te fare o te Fatu. E nehenehe ato’a ’outou e parau i tā ’outou mau tamari’i nō te aha e vāhi ’oa’oa te hiero nō ’outou. Mea nāhea te hiero i te fa’atupura’a i roto ia ’outou i te mana’o fātata i tō tātou Metua i te ao ra ’e i te Fa’aora ?
-
’A tai’o ai ’outou i te Ezera 3:10–13 ’e tā ’outou mau tamari’i, ’a tauturu ia rātou ’ia ’imi i te mau ta’o e fa’a’ite ra i te mana’o i tupu i roto i te mau ’āti Iuda ’a patu-fa’ahou-hia ai te hiero. ’Ia tae ’outou i te hope’a o te ’īrava 13, e nehenehe ’outou e tuō ’āmui ma te ’oa’oa. ’A tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia feruri i te mau tumu nō te ’oa’oara’a i te mau hiero ta te Fatu i horo’a mai. Nāhea tātou e fa’a’ite ai i taua ’oa’oara’a ra ?
-
E nehenehe e hīmene i te hō’ē hīmene nō ni’a i te hiero ’e tā ’outou mau tamari’i, mai te ’īrava piti o te hīmene « Dieu nous attend » (Vaira’a buka ’evanelia). I muri iho i te rēni tāta’itahi, ’a ani i te hō’ē tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mea tāna i au nō ni’a i te hiero. E nehenehe ato’a ’outou e hi’o i te mau hōho’a hiero ’a hīmene ai ’outou.
Nehemia 2:17–20 ; 6:1–9
E tauturu te Fatu iā’u ’ia rave i tāna « ’ohipa rahi. »
-
’A fa’ati’a i tā ’outou mau tamari’i i te ’ā’amu o Nehemia (hi’o Nehemia 2:17–20 ; 6:1–9 ; ’aore rā « Nehemia » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’aTahito, 173–74). ’Ia tai’o ’outou i te Nehemia 2:20, e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e « ti’a » ’e e rave mai te huru ē tē patu ra ’outou i te mau papa’i o Ierusalema. ’Aore rā e au paha tā ’outou mau tamari’i e fa’ati’a i te hō’ē patu i te tahi mau ta’aai ’aore rā i te tahi atu mau tao’a. ’A nā reira ai rātou, e nehenehe ’outou e tauturu ia rātou ’ia feruri i te mau mea faufa’a rahi tā tō tātou Metua i te ao ra e hina’aro ia tātou ’ia rave.
1:38Nehemiah
-
’Ia tai’o ’outou i te Nehemia 6:9, e ani i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’āfa’i i tō rātou rima i ni’a ’ia fa’aro’o ana’e ia ’outou ’ia parau « ’eta’eta atu ra rā ta’u rima. » ’A parau i te mau tamari’i nō ni’a i te hō’ē taime ’a ’ite ai ’outou i tō te Atua ha’apūaira’a i tō ’outou rima nō te rave i tāna ’ohipa.
Nehemia 8:1–12
E ha’amaita’ira’a te mau pāpa’ira’a mo’a.
-
’A tai’o pūai i te tahi mau pereota i roto i te Nehemia 8:2–3, 5–6, 8–9, 12 ’o tē fa’ata’a nei i te mea tā te nūna’a i rave ’a fa’aro’o ai rātou ia Ezera i te tai’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’A tai’o ai ’outou, e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e ha’uti ta’ata ora i teie mau pereota. I muri iho e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i tō ’outou mana’o ’ia tai’o ’aore rā ’ia fa’aro’o ana’e ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a.
-
’A tai’o ’āmui ai ’outou i te Nehemia 8:8, e nehenehe e ani i tā ’outou mau tamari’i e aha te mea e tauturu nei ia rātou ’ia māramarama i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’A fa’a’ite ia rātou nāhea ’ia fa’a’ohipa i te mau tauturu ’imira’a pāpa’ira’a mo’a mai te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a ’e Topics and Questions (Vaira’a buka ’evanelia). ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mea tā rātou i ’apo mai nō ni’a i te Fa’aora mai roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a.
’A ʼimi i te mau parau mau mure ’ore i roto i te mau pāpaʼiraʼa moʼa. « ’Ua ’ī te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau parau mau o te ’evanelia, i te tahi rā mau taime, e tītauhia te tauto’ora’a pāpū nō te ’imi i te reira. ’A [ha’api’i] ’āmui ai ’oe mai roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’a fa’aea ’e ’a ani i te feiā tā ’oe e ha’api’i ra e aha te mau parau mau o te ’evanelia tā rātou i ’ite. Tauturu ia rātou ’ia ’ite nāhea teie mau parau mau e tū’ati ai i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a te Metua i te ao ra. I te tahi taime e fa’ahitihia te mau parau mau mure ’ore i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e i te tahi taime e fa’ahōho’ahia te reira i roto i te mau ’ā’amu ’e te mau orara’a o te mau ta’ata tā tātou e tai’o nei. E tauturu ato’a te reira ’ia hi’opo’a ’āmui i te ’ā’amu nō te mau ’īrava tā ’oe e tai’o nei, ’oia ato’a te aura’a o te mau ’īrava e nāhea te reira e tano ai nō tātou i teie mahana. » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 22).
Nō te tahi atu ā mau mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.