Mai, pe’e mai
Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : Te tai’ora’a i te pehepehe i roto i te Faufa’a Tahito


« Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : Te tai’ora’a i te pehepehe i roto i te Faufa’a Tahito », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« Te tai’ora’a i te pehepehe i roto i te Faufa’a Tahito », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026

ītona nō te mau mana’o

Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a

Te tai’ora’a i te pehepehe i roto i te Faufa’a Tahito

I roto i te mau buka o te Faufa’a Tahito mai te Genese ē tae atu i te Esetera, e ’ā’amu te rahira’a—e mau fa’ati’ara’a nō ni’a i te mau ’ohipa i tupu, ’ia au i te hō’ē hi’ora’a pae vārua. ’Ua hāmani Noa i te hō’ē pahī, ’ua fa’aora Mose ia ’Īserā’ela, ’ua pure Hana ’ia fānau ’oia i te hō’ē tamāroa ’e tē vai atu ra. Ha’amata nā ni’a ia Ioba, tē ’ite nei tātou i te hō’ē huru pāpa’ira’a ta’a ’ē. I roto i teie mau buka, ’ua fa’a’ohipa te mau tāparau o te Faufa’a Tahito i te reo pehepehe nō te fa’a’ite i te mau mana’o hōhonu ’aore rā i te mau tohura’a rarahi roa ’ei parau e’ita e mo’ehia.

’Ua ’ite a’ena tātou i te tahi mau hi’ora’a nō te reo pehepehe nā roto i te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito. ’E mai te buka a Ioba ē i muri mai, e ’ite tātou e mea rahi roa atu ā. Te mau buka a Ioba, Salamo ’e Maseli, fātata e mau buka pehepehe ana’e, mai te tahi ato’a mau tuha’a o te mau pāpa’ira’a tohu a Isaia, Ieremia ’e Amosa. Nō te mea ho’i ē e mea ta’a ’ē te tai’ora’a i te pehepehe i te tai’ora’a i te ’ā’amu, tītau-pinepine-hia te ravera’a ta’a ’ē nō te māramarama i te reira. Teie te tahi mau mana’o ’o tē nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia ’ite i te aura’a rahi atu ā i roto i te mau pehepehe o te Faufa’a Tahito.

Ha’amātau i te pehepehe Hebera

’A tahi, e mea tano ’ia ’ite ’outou ē, ’aita te pehepehe Hebera i roto i te Faufa’a Tahito i niuhia i ni’a i te ta’ira’a parau o te mau ta’o hope’a, mai te tahi atu mau pehepehe. E noa atu ā e ha’apa’ohia te pāta’uta’u, te ’āpapara’a ta’o ’e te tāvevora’a ta’ira’a reo i roto i te pehepehe Hebera, ’ua mo’e roa ïa i roto i te hurira’a parau. Te hō’ē rā peu ta’a ’ē tā ’outou e ’ite mai, ’o te tāpiti-haere-ra’a ïa te mau parau ’e te mau mana’o, tei pi’ihia i te tahi mau taime, te « tūrua [parallélisme]. » Teie te hō’ē hi’ora’a iti i roto i te Isaia :

’A ’ahu na i tō pūai, e Ziona ;

’A ’ahu na i tō ’ahu nehenehe, e Ierusalema. (Isaia 52:1)

E rave rahi rēni tūrua i roto i te Salamo 29—’ei hi’ora’a :

E pūai rahi tō te reo o Iehova ;

e mana rahi tō te reo o Iehova. (Salamo 29:4)

’E teie te tahi hi’ora’a, te ’itera’a ē e tūrua te rēni piti nō te rēni mātāmua, riro atu ra te pāpa’ira ’ei mea ’ohie ’ia hāro’aro’a :

I hōpoi atu ai ho’i au ia ’outou i te niho mā i tō ’outou mau ’oire ato’a ra,

’e te mā’a ’ore i tō ’outou mau vāhi ato’a ra. (’Āmosa 4:6)

I roto i teie nā hi’ora’a, ’ua fa’ahiti fa’ahou te ta’ata pehepehe i te hō’ē mana’o ma te ta’a ’ē iti ha’iha’i. E ha’apāpū teie anoha’a i te mana’o tei tāpiti-haere-hia ma te fa’a’ohipa i teie mau ta’a-’ē-ra’a nō te fa’a’ite hope i te huru, ’aore rā nō te tātara hope atu ā i tōna aura’a.

I te tahi atu mau taime, e fa’a’ohipa nā pereota tūrua i te hō’ē fa’ahitira’a ’aifāito nō te fa’a’ite i te mau mana’o ’e’ē, mai te hi’ora’a i raro nei :

’O te parau marū ra tei fa’a’ore i te riri :

’āre’a te parau fa’ao’ō’o ra, ’o te riri ïa tē tupu. (Maseli 15:1)

’Aita teie huru tūrua e tupu mai terā noa. E mea ’ōpua-mau-hia rā e te mau tāparau. Nā te reira i tauturu ia rātou ’ia fa’a’ite i te mau mana’o pae vārua ’e i te mau parau mau ma te pūai ’e te i’ei’e. Nō reira ’ia ’ite ’outou i te tūrua i roto i te Faufa’a Tahito, ’ia feruri ’outou ia ’outou iho, nāhea te reira i te tauturu ia ’outou ’ia ta’a i te pāpa’i a te tāparau. ’Ei hi’ora’a, e aha tā Isaia i tāmata i te parau ’a fa’atū’ati ai ’oia i te « pūai » i te « ’ahu nehenehe », ’e ia « Ziona » ia « Ierusalema » ? (Isaia 52:1). E aha te mea e nehenehe e feruri nō ni’a i te « parau marū » mai te mea ’ua ’ite tātou ē ’o « te parau fa’ao’ō’o » tōna huritua ? (Maseli 15:1).

e tāparau nō te Faufa’a Tahito ma te tuira ’e te ’ōtaro parau

He Restoreth My Soul [E fa’aho’i ā ’oia i ta’u vārua], nā Walter Rane

Te pehepehe Hebera mai te hō’ē hoa ’āpī

Tē fa’aau nei te tahi mau ta’ata i te tai’ora’a pehepehe mai te hō’ē fārereira’a i te hō’ē ta’ata ’āpī. Nō reira, te tai’ora’a i te pehepehe o te Faufa’a Tahito, ’ua riro ïa mai te fārereira’a i te hō’ē ta’ata nō te hō’ē fenua ātea mai, ma te ta’ere ’e te reo ’e’ē—’e ’ua hau tōna matahiti i te piti tauatini. E parau mai paha ’oia i te mau mea tē ’ore e māramaramahia e tātou i te ha’amatara’a, e’ita rā e au ’ia parau ē ’aita tō te reira mau parau e faufa’a. Tītauhia rā ’ia fa’ata’a i te tahi taime nō te reira, ma te tāmata i te hi’o i te mau mea mai tāna e hi’o ra. E riro tātou i te ’ite i roto i tō tātou ’ā’au ē, tē hāro’aro’a maita’i nei tātou i te tahi ’e te tahi. ’E mai te mea tei roto ia tātou te fa’a’oroma’i ’e te aumihi, e riro mai teie ta’ata fārerei-’āpī-hia ’ei hoa rahi roa.

Nō reira, ’ia tai’o ’outou i te hō’ē ’īrava i roto i te Isaia, ’a fa’ariro i te reira ’ei ha’amātaura’a i te hō’ē ta’ata ’āpī tei fārereihia. ’A ui ia ’outou iho : « E aha te mana’o rahi i iho mai i roto iā’u ? » E aha tā teie mau ’īrava i fa’atupu i roto ia ’outou—noa atu ā ’aita ’outou i hāro’aro’a i te mau ta’o ato’a ? I muri iho, ’a tai’o fa’ahou, e rave rahi a’e taime mai te mea e nehenehe. E nehenehe e tai’o pūai i te reira ; e ta’ata tei ’ite i te tahi atu ā aura’a ’a nā reira ai rātou. E hi’o na i te mau ta’o ta’a ’ē tā Isaia i fa’a’ohipa, te mau ta’o iho ā rā e pēni i te tahi hōho’a i roto i tō ’outou ferurira’a. E aha tā teie mau hōho’a e fa’atupu nei i roto ia ’outou ? E aha tā te reira e fa’a’ite nei nō ni’a i te mau mana’o o Isaia ? Rahi noa atu ’outou i te tai’ora’a i te mau parau a te mau tāparau o te Faufa’a Tahito, rahi noa ato’a ’outou i te ’itera’a ē, e mea mā’iti-mau-hia te mau ta’o ’e te mau anoha’a nō te fa’a’ite i te hō’ē poro’i pae vārua hōhonu.

nā vahine e tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a

E nehenehe te mau pehepehe ’ia riro mai ’ei hoa fa’ahiahia roa nō te mea e tauturu mai te reira ’ia hāro’aro’a i tō tātou mau mana’o ’e i te mau ’ohipa e tupu i ni’a ia tātou. E faufa’a ta’a ’ē tō te mau pehepehe o te Faufa’a Tahito, nō te mea tē tauturu nei te reira ia tātou ’ia hāro’aro’a i tō tātou mau mana’o faufa’a roa a’e ’e i te mau ’ohipa faufa’a roa a’e e tupu i ni’a ia tātou—’o tē tā’amu ia tātou i te Atua.

’A tai’o ai ’outou i te mau pehepehe o te Faufa’a Tahito, ’a ha’amana’o ē, e mea faufa’a a’e te ’imira’a pāpa’ira’a mo’a ’o tē arata’i ia tātou ia Iesu Mesia ra. ’A hi’o i te mau taipe, te mau hōho’a ’e te mau parau mau e patu i tō ’outou fa’aro’o iāna. ’A fa’aro’o i te mau muhumuhu a te Vārua Maita’i ’a tai’o ai ’outou i te reira.

E tuāparau pa’ari

Te hō’ē huru pehepehe o te Faufa’a Tahito, ’o te mea ïa tā te mau ’aivāna’a e parau nei « te tuāparau pa’ari ». Tei roto te Ioba, te Maseli ’e te Koheleta i te reira huru pehepehe. ’A fa’ahiti ai te Salamo i te mana’o nō te ’āruera’a, nō te hevara’a ’e nō te ha’amorira’a, tē fa’arōtahi nei te tuāparau pa’ari i ni’a i te mau parau marau ’ore ’e te mau tumu parau fīrotofo hōhonu. ’Ei hi’ora’a, nō te buka a Ioba, e tātara hu’ahu’a te reira i te parauti’a o te Atua ’e i te mau tumu te ta’ata e mamae ai. Tē hōro’a nei te Maseli i te a’o e mea nāhea i te ora maita’i, mai te mau parau pa’ari i ha’aputuhia ’e i fa’ataehia mai e te mau u’i nā mua atu. ’E tē uiui haere nei te Koheleta i te tumu nō te orara’a iho—’ia huru ma’ue ’e te huirere te mau mea ato’a, i hea tātou e ’ite ai i te aura’a mau ? E nehenehe ’outou e hi’o i te tuāparau pa’ari mai te hō’ē ’āparaura’a pāpū ’e te tahi fa’aa’o arata’i ’o tē hina’aro e fa’a’ite mai i te tahi mau mana’o nō ni’a i te Atua ’e te ao tāna i hāmani—’e pēnei a’e nō te tauturu ia ’outou ’ia hāro’aro’a maita’i ri’i a’e i teienei.