Mai, pe’e mai
20–26 nō Tiurai. « Tei ia ’oe ra tō mātou mata »: 2 Paraleipomeno 14–20 ; 26 ; 30


« 20–26 nō Tiurai. ‘Tei ia ’oe ra tō mātou mata’ : 2 Paraleipomeno 14–20 ; 26 ; 30 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 20–26 nō Tiurai. ‘Tei ia ’oe ra tō mātou mata’ », Mai, pe’e mai : 2026

Te ari’i Iehosaphata tē pure ra

King Jehoshaphat’s Prayer [Te pure a te ari’i Iehosaphata], nā Keeley Rae

20–26 nō Tiurai : « Tei ia ’oe ra tō mātou mata »

2 Paraleipomeno 14–20 ; 26 ; 30

’Ua ha’a’atihia te bāsileia o Iuda. Tē tae mai nei te mau nu’u fa’ehau o nā nūna’a ’enemi pūai e toru, i te hō’ē ā taime, ’e ’ua ineine nō te tama’i. I roto i teie taime ’ati rahi, ’ua fāriu Iehosaphata, te ari’i nō Iuda, i ni’a i te Ari’i nō te ra’i ’e nō te fenua. ’Ua ha’aputuputu Iehosaphata i tōna mau ta’ata i te hiero ’e ’ua pure atu ra. ’Ua fā’i ’oia i tō rātou paruparu ta’ata ’e ’ua tāparu atu nō te fa’aorara’a. ’Ei pāhonora’a, ’ua parau fafau te Fatu i tāna pārurura’a : « ’Eiaha e mata’u, ’eiaha e taiā » (2 Paraleipomeno 20:17).

’Aita paha e nu’u fa’ehau i mua i tō tātou ’ūputa e ha’amata’uta’u nei e ha’amou ia tātou, i te tahi rā taime, mai te huru ē ’ua hā’atihia tātou i te ’ati ’e te ’ino. Tō tātou ’ē’a nō te ora, hō’ē ā ïa i tā Iehosaphata i ’imi, ’e e nehenehe tā tātou pure mai teie ato’a : « Tō mātou Atua […] ’aita ho’i o mātou nei e pūai ’ia rave atu i teie nei feiā rahi e ti’i mai e rave ia mātou nei ; ’aita ho’i mātou i ’ite i te rāve’a ’ia rave : tei ia ’oe rā tō mātou mata » (2 Paraleipomeno 20:12).

I roto i te 2 Paraleipomeno 14–30, e tai’o ’oe nō ni’a ia Iehosaphata ’e te tahi atu mau ari’i nō Iuda. ’A feruri nāhea tō rātou mau tauira’a nō te fa’aro’o, te mau upo’oti’ara’a ’e te mau fifi e tano ai i tō ’oe iho orara’a.

Nō te hō’ē hi’ora’a rere ā manu nō te Buka a Ieremia, ’a hio « Paraleipomeno » i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.

ītona ’imira’a māite

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

2 Paraleipomeno 14–16

E hōpoi mai te ti’aturira’a i te Atua i te hau iā’u nei.

I te tau ’o Asa te ari’i nō Iuda, ’ua fa’aruru ’oia i te mau fifi e rave rahi—mai ia tātou ato’a i teie mahana. ’A tai’o ai ’oe nō ni’a i te fifi tāna i fa’aruru, ’a hi’o i hea ’oia i te tu’ura’a i tōna ti’aturira’a ’e nāhea te reira i te tauira’a i te roara’a o te tau.

Fa’ahorora’a

Te mau fifi tā Asa i fa’aruru

I hea Asa i te tu’ura’a i tōna ti’aturi

Fa’ahorora’a

2 Paraleipomeno 14:9–12

Fa’ahorora’a

2 Paraleipomeno 15:1–8

Fa’ahorora’a

2 Paraleipomeno 16:1–10

Nō te aha tātou e fa’aea ai i te ti’aturi i te Fatu i te tahi taime ? E aha atu ā ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei i roto i te orara’a o Asa ?

Hi’o ato’a D. Todd Christofferson, « Tō tātou tā’amura’a i te Atua », Liahona, Mē 2022, 78–80.

2 Paraleipomeno 18

E nehenehe au e turu i te parau mau noa atu e ’ere i te ohipa au-roa-hia e te ta’ata.

E mea huru teimaha paha nō Mikaia ’ia tohu i te manuiara’a o nā ari’i Iehosaphata ’e Ahaba i roto i tā rātou tama’i ’e tō Arama [Suria]. ’A ’imi i te fa’a’itera’a nō taua huru teimaha ra i roto i te 2 Paraleipomeno 18:1–12. E aha te fa’a’itera’a tā ’oe e ’ite ra nō te itoito ’e te huru parau ti’a i roto i te mau ’īrava 13–27 ? (’A hi’o maita’i ē i roto i te ’īrava 14, tē hōro’a nei ’o Mikaia i te hō’ē pāhonora’a ha’ama’au ; tei roto i te ’īrava 16 te pāhonora’a mau.) Tē nāhea ra te mau parau a Mikaia i te tupu i roto i te mau ’īrava 28–34 ?

E aha te mau taime e fa’aruru ai ’oe i te vaira’a huru teimaha mai ia Mikaia ? E aha te mea e fa’aitoito nei ia ’oe ’ia ti’a nō te Fatu ’e nō tāna mau ha’api’ira’a ?

hōho’a fenua nō Iuda

I te tau o te ari’i Iehosaphata, e toru nūna’a tei ’aro ia Ierusalema.

2 Paraleipomeno 20:1–25

ītona nō te séminaire
I te mau taime fifi, e nehenehe tā’u e fāriu i ni’a i te Atua ’e i tāna mau peropheta.

’A tai’o ai ’oe i te 2 Paraleipomeno 20:1–12, ’a ’imi i te mea tā te ari’i Iehosaphata i rave ’a haere mai ai te mau nūna’a e rave rahi nō te ’aro ia Iuda. Nāhea ’oe e fa’a’ohipa ai i tāna i rave, i roto i te mau vaira’a fifi tā ’oe e fa’aruru nei ?

E ’itehia te pāhonora’a a te Fatu i te pure a Iehosaphata i roto i te mau ’īrava 14–17. E aha te mau pereota tā ’oe e ’ite ra i reira ’o tē nehenehe e tāmāhanahana ia ’oe ’aore rā i te hō’ē ta’ata tā ’oe i mātau, i roto i te mau taime fifi ?

I te mahana nō muri iho, ’ua haere atu te mau ta’ata nō Ierusalema i mua i te nu’u e ’aro mai ra ia rātou. ’Ia tai’o ’oe i te 2 Paraleipomeno 20:20, ’a hi’o i te poro’i a Iehosaphata i te mau ta’ata nō Ierusalema. ’Ua nāhea tāna mau parau i te tupura’a ? (hi’o mau ’īrava 22–23). ’Ua nāhea te Atua i te ha’amaita’ira’a ia ’oe nō te ti’aturira’a iāna ’e nō te pe’era’a i tāna mau peropheta ?

’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson : « Tā’u i ’ite, ’oia ho’i, i te taime ra iho ā e fa’aea ’outou i te tu’u i te tāpa’o ui i muri i te mau fa’ahitira’a a te peropheta, e tu’u rā i te tāpa’o hitirere, ’e ’ua rave ’outou i te reira, e mani’i noa mai ïa te mau ha’amaita’ira’a. ’Aita vau i ui aenei ē : ‘E aha te taime e parau mai te peropheta i ni’a i tōna ti’ara’a peropheta, ’e e aha te taime ’aita ?’ Tā’u noa e hi’o, ’oia ho’i, ‘Nāhea vau e nehenehe ai e riro rahi atu ā mai iāna ?’ » (i roto Lane Johnson, « Russell M. Nelson: A Study in Obedience », Ensign, ’Ātete 1982, 24).

Hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 21:4–6 ; « A Secure Anchor [E tūtau pāpū] » (video), Gospel Library ; « Rave i te mau mā’itira’a fa’auruhia », Nō te pūai o te feiā ’āpī : E arata’i nō te rave i te mau mā’itira’a (2022), 4–5.

3:37

A Secure Anchor

Hi’o mai i te mau fa’ahitira’a ’ōhie nō te parau mau. ’Ua ha’api’i Elder Neal A. Maxwell : « Tē pūpū nei te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau taiamani e rave rahi nō te ha’api’ira’a tumu. ’E ’ia ha’uti te māramarama o te Vārua i ni’a i tō rātou mau ’ōrapa rau, e ’anapa mai te reira ma te aura’a tiretiera nō te tūrama i te ’ē’a e pe’e » (« According to the Desire of [Our] Hearts », Ensign, Novema 1996, 21). ’A tai’o ai ’oe i te mau pāpa’ira’a mo’a, e nehenehe e rave i te taime nō te hi’o mai, nō te tāpa’o ’e nō te feruri i te mau poro’i poto, e poro’i mana rahi rā. E ’itehia te tahi mau hi’ora’a i roto i te 2 Paraleipomeno 14:11 ; 15:7 ; 18:13 ; 20:15 ; 26:5. E aha atu ā te mau « taiamani nō te ha’api’ira’a tumu » tā ’oe e ’ite ra ?

2 Paraleipomeno 26:3–21

E arata’i te te’ote’o i te ha’amoura’a.

Mai te tahi atu mau ari’i nō Iuda, ’ua ha’amata te tau ari’i o Uzia ma te manuiara’a rahi, ’ua fa’aoti rā i roto i te ’ati rahi. ’A ’imi i te reira hōho’a i roto i te 2 Paraleipomeno 26. Ia ’oe, e aha te taime tīoira’a i roto i te orara’a o Uzia ?

’Ia tai’o ’oe i te mau ’īrava 16–23, ’a ha’amana’o ē, i terā tau, ’o te mau tahu’a ana’e tei fa’ati’ahia ’ia tū’ama i te tūmiāma i roto i te hiero. I tō ’oe mana’o, nō te aha te ari’i Uzziah i ha’apa’o ’ore ai i te parau a te Atua ? E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei i roto i teie ’ohipa ’ati rahi ?

Hi’o ato’a « ’Ia ha’eha’a noa ’oe », Te mau hīmene, N°64.

2 Paraleipomeno 30

E nehenehe au e riro ’ei ta’ata fa’atupu hau.

I roto i te 2 Paraleipomeno 30, ’o Hezekia te ari’i nō Iuda. ’Ua tītau manihini ’oia i te bāsileia tāna e tito noa, te bāsileia nō ’Īserā’ela, ’ia ha’aputuputu i Ierusalema nō te fa’ahanahana i te Pāsa a te ’āti Iuda—e ’ohipa ’aita i noa’a i te mau tamariʼi a ’Īserā’ela ’ia rave e rave rahi matahiti te maoro (hi’o mau ’īrava 1–12). E aha tā ’oe e fa’ahiahia nei nō ni’a i te tītaura’a manihini ’e e mea nāhea te reira i te fa’ari’ira’ahia—nā te mau manihini ’āti ’Īserā’ela ’e tō rātou nau ta’ata fa’ari’i i Iuda ?

Nō te maoro roa, ’aita te tahi mau rātere i Ierusalema i mātau maita’i e nāhea i te rave i te Pāsa a te ’āti Iuda. ’Ia tai’o ’oe i te 2 Paraleipomeno 30:18–27, e aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei i roto i te pāhonora’a a Hezekia ’e te fa’ahope’ara’a nō tāna pāhonora’a ?

Hi’o ato’a Russell M. Nelson, « Hina’arohia te feiā fa’atupu i te hau », Liahona, Mē 2023, 98–101.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.

ītona nō te tuha’a a te mau tamari’i

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

2 Paraleipomeno 14–16 ; 20

E nehenehe tā’u e ti’aturi i te Atua.

  • Nō te vauvau i te parau nō te ti’aturi i te Fatu, e nehenehe e fa’a’ite i tā ’oe mau tamari’i i te hō’ē mea tā ’oe e ti’aturi ’ia marō noa ’oe i te taime ua, mai te ’āmarara ’aore rā te ’ahu fa’arari. ’Ia parau mai rātou nō te aha e nehenehe ai e ti’aturi i teie nā mea. I muri iho e tauturu ia rātou ’ia fa’aau i te reira i tō tātou ti’aturi i te Fatu. Nō te aha tātou e ti’aturi ai iāna nō te pāruru ia tātou i te pae vārua ?

  • E nehenehe e tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia hi’o mai ’ua nāhea te ari’i Asa ’e te ari’i Iehosaphata i te pāhonora’a i te mau fifi maoti te ti’aturira’a i te Fatu (hi’o 2 Paraleipomeno 14:11 ; 20:3–5, 12). ’A fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i te mau rāve’a e nehenehe ai ’outou e fa’a’ite i te Fatu ē, tē ti’aturi ra ’outou iāna.

2 Paraleipomeno 20:1–29

E fa’aro’o ’e e pāhono mai te Atua i tā’u mau pure.

  • E nehenehe te ’api fa’a’ana’anataera’a nō teie hepetoma e tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia māramarama i te ’ā’amu nō te pure a Iehosaphata ’e te pāhonora’a a te Fatu. E nehenehe ’outou e fa’a’ite i te mau taime ’ua fa’aro’o te Atua ’e ’ua pāhono ho’i i tā ’outou mau pure. ’A feruri ato’a i te mau taime ’ua tae mai te mau pāhonora’a nā roto i te mau rāve’a ’aore rā i te taime mana’o-’ore-hia. E nehenehe te hō’ē hīmene nō ni’a i te pure, mai te hīmene « Māuruuru e tō’u Metua » (Children’s Songbook,7), e tauturu.

2 Paraleipomeno 26:3–23

E nehenehe au e vai ha’eha’a.

  • Nō te ha’api’i nō ni’a i te ataatara’a o te te’ote’o, e nehenehe tā ’oe mau tamari’i e patu i te hō’ē pare ma te ta’aai ’aore rā te mau hāpaina na’ina’i. ’A tu’u ai rātou i te ta’aai tāta’itahi, ’aore rā te hāpaina tāta’itahi, i ni’a i te pare, ’a tauturu ia rātou ’ia hi’o mai e aha te hō’ē manuiara’a a Uzia i roto i te 2 Paraleipomeno 26:3–15. ’Ia oti te pare i te patuhia, ’a paraparau i tā ’oe mau tamari’i e aha te rāve’a nō Uzia e teitei noa ai ’e e pāutuutu noa ai te reira. E aha te mea e fa’atopa ai i te reira ? I muri iho, ’a tai’o ai ’oe i te ’īrava 16, e nehenehe ’oe e paraparau i te aura’a nō tātou te parau « ’ua te’ote’o a’era ’e pohe atu ra. » ’A fa’a’ite i tā ’oe mau tamari’i i te ’ohipa i tupu nō Uzia i roto i te mau ’īrava 16–23. E parau ia rātou ’ia vāvāhi i tā rātou pare. ’A paraparau i te mau rāve’a nō tātou nō te vai ha’eha’a noa.

Hezekia e ’ārue ra i te Atua

King Hezekiah and the People Thank God [Te ari’i Hezekia ’e tōna mau ta’ata tē ha’amāuruuru ra i te Atua], © Lifeway Collection/licensed from goodsalt.com

2 Paraleipomeno 30

E nehenehe au e riro ’ei ta’ata fa’atupu hau.

  • Tē fa’a’ite nei te hōho’a i ni’a nei i te anira’a Hezekia i tōna mau ta’ata tupu nō ’Īserā’ela ’ia fa’ahanahana i te Pāsa a te ’āti Iuda nā muri ia rātou. E nehenehe e hi’o i teie hōho’a ’e tā ’oe mau tamari’i ma te tai’o i te 2 Paraleipomeno 30:18–19, ’o tē fa’ata’a nei ē, ’aita te tahi o te mau manihini i horoi ia rātou mai te au i te ture a Mose. E aha tā Hezekia i rave ? E aha ra ïa te mana’o o te mau manihini ? ’A tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia feruri i te mau rāve’a nō rātou ’ia riro mai Hezekia te huru i ni’a i te ta’ata.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

Tē tīahihia ra Uzia i rāpae i te hiero ’a ’itehia ai te lēpera i ni’a i tōna rae

Uzziah’s Pride and Punishment [Te te’ote’o ’e te fa’autu’ara’a o Uzia], nā A. M. Boon

’Api fa’a’ana’anataera’a nā te Paraimere : E fa’aro’o ’e e pāhono mai te Atua i tā’u mau pure