Mai, pe’e mai
Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : « E poro mai Iesu ma te parau ‘Ho’i mai’ »


« Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : ‘E poro mai Iesu ma te parau « Ho’i mai », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : ‘E poro mai Iesu ma te parau « Ho’i mai », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026

’ītona mana’o

Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a

« E poro mai Iesu ma te parau ‘Ho’i mai’ »

I roto i te medebara nō Sinai, ’ua ha’aputuputu Mose i te mau tamari’i a ’Īserā’ela i raro i te mou’a. I reira tō te Fatu fa’a’itera’a ē, ’ua hina’aro ’oia e fa’ariro i teie pupu ta’ata tei fa’aorahia i te tītīra’a ’ei nūna’a pūai. ’Ua nā ’ō ’oia : « E riro ā ’outou ’ei bāsileia tahu’a ana’e tā’u, ’ei nūna’a mo’a » (Exodo 19:6). ’Ua parau fafau ’oia ē, e ’ūa’a rātou ’e e manuia ho’i, noa atu ā e fa’a’atihia rātou e te mau ’enemi rahi a’e ’e te pūa’i a’e.

E tupu te reira mau mea ato’a e ’ere rā nō te mea e naho’a rahi te mau tamariʼi a ’Īserā’ela ’aore rā e mea pūai ’e te ’aravihi. E tupu ho’i te reira, tē nā ’ō mai ra te Fatu : « ’Ia fa’aro’o mau mai ’oe i [tōna] reo, ’e ’ia ha’apa’o māite i [tāna] ra faufa’a » (Exodo 19:5). Nā te mana o te Atua, e ’ere tō rātou iho, tē ha’apūai ia rātou.

’Aita rā te mau tamariʼi a ’Īserā’ela i ha’apa’o noa i te parau a te Atua, ē i muri atu ra, ’ua fa’aea roa i te ha’apa’o i tāna fafaura’a. E rave rahi tei ha’amori i te tahi atu mau atua ’e ’ua rave roa mai i te mau peu o te mau ta’ere ’ati a’e ia rātou. ’Ua pāto’i rātou i te mea mau i fa’ariro ia rātou ’ei nūna’a ta’a ’ē—tō rātou tā’amura’a fafaura’a i te Fatu. Nō te mea ’aita te mana o te Atua nō te pāruru ia rātou, ’aita ïa e mea nō te tāpe’a i tō rātou mau ’enemi.

Te ha’apurarara’a

E rave rahi taime mai te matahiti 735 ē 720 HM, ’ua ha’avī te ’āti Asura i te bāsileia nō ’Īserā’ela i te pae apato’erau, te fenua o nā ’ōpū ’ahuru o nā ’ahuru ma piti, ’e ’ua hōpoi tītī rātou e rave rahi tauasinira’a ’āti ’Īserā’ela i te mau fenua rau o te hau ’ēmēpera nō Asura. ’Ua parauhia teie nau ’āti ’Īserā’ela te « mau ’ōpu mo’e », i te hō’ē pae, nō te mea ’ua rave-’ē-hia rātou i tō rātou fenua ’āi’a ’e ’ua ha’apurarahia nā roto i te mau nūna’a. E aura’a hōhonu atu ā rā nō tō rātou mo’era’a : i te roara’a o te tau ’ua mo’e tō rātou hīro’a ’ei nūna’a fafau o te Atua.

I te pae hope’a, e rave rahi ato’a ta’ata nō te bāsileia nō Iuda i te pae apato’a tei fāriu ’ē i te Fatu. ’Ua ’aro mai te ’āti Asura ia rātou ’e ’ua haru i te rahira’a o taua bāsileia ra ; ’o Ierusalema ana’e tei fa’ahereherehia ma te temeio. I muri a’e, i rotopū i nā matahiti 597 ’e te 580 HM, ’ua ha’amou te ’āti Babulonia ia Ierusalema, nā reira ato’a te hiero, ’e ’ua rave i te mau ta’ata e rave rahi i te tītīra’a. Fātata 70 matahiti i muri mai, ’ua fa’ati’ahia te tahi toe’a nō Iuda ’ia ho’i i Ierusalema ’e ’ia patu fa’ahou i te hiero. E rave rahi rā tei fa’aea i Babulonia.

Ierusalema tei pau i te auahi

The Destruction of Jerusalem by Nebuzar-adan [Te ha’amoura’ahia Ierusalema e Nebuzaradana], nā William Brassey Hole, © Providence Collection/licensed nā goodsalt.com

’A ma’iri noa ai te mau u’i, ’ua « ha’apuehu[hia te mau tamariʼi a ’Īserā’ela nō te mau ’ōpū ato’a] mai tā te pūāhiohio ra, i roto i te mau fenua ato’a ’aore rātou i ’ite ra » (Zekaria 7:14). Te hō’ē pae, ’ua arata’i atu te Fatu i te tahi atu mau fenua. Vetahi tei fa’aru’e ia ’Īserā’ela ’eiaha rātou ’ia haruhia ’aore rā nō te tahi tumu poritita ’aore rā pae faufa’a.

Tē parau nei tātou i te reira mau ’ohipa ato’a i tupu te ha’apurarara’a o ’Īserā’ela. E rave rahi ho’i tumu e mea faufa’a ’ia ’ite i te parau nō te ha’apurarara’a. Nā mua roa, e tumu parau rahi te reira nō te Faufa’a Tahito—E rave rahi peropheta nō te Faufa’a Tahito tei ’ite i tō rātou topatopara’a pae vārua ē ha’apurara-roa-hia atu ai. ’Ua ’ite ātea rātou i te reira ’e ’ua fa’aara nō ni’a i te reira. ’Ua ora ato’a te tahi pae o rātou i te reira. E mea maita’i roa ’ia ha’amana’o i te reira ’a tai’o ai i te mau buka nō Isaia, Ieremia, Amosa, ’e te tahi ato’a mau peropheta i te pae hope’a o te Faufa’a Tahito. ’A vai noa ai teie heiparau i te ferurira’a, ’ia tai’o ’oe i tā rātou mau tohura’a nō ni’a ia Asura ’e Babulonia, te ha’amorira’a ’īdolo ’e te tītīra’a, te vai-ano-ra’a ’e te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a i te hope’a, e ’ite ’oe e aha tā rātou e parau ra.

Nā te māramaramara’a i te ha’apurarara’ahia ’o ’Īserā’ela e tauturu i te māramarama maita’i a’e ato’a i te Buka a Moromona, inaha ho’i e pāpa’a parau te Buka a Moromona nō te hō’ē ’āma’a nō ’Īserā’ela i ha’apurarahia. E ha’amata te reira pāpa’a parau ma te ’utuāfare o Lehi tei horo ’ē i te fenua ra nō Ierusalema, i te mau matahiti 600 HM, nā mua noa a’e te ’āti Babulonia i ’aro ai ia rātou. ’O Lehi te hō’ē o te reira mau peropheta tei tohu nō ni’a i te ha’apurarara’a o ’Īserā’ela. ’E ’ua tauturu tōna ’utuāfare i te fa’atupura’a i te reira tohura’a, ma te ’āfa’i i tō rātou ’āma’a nō te ’utuāfare o ’Īsera’ela e tanu i te tahi atu vāhi o te ao, i te mau Amerika.

Te ha’aputuputura’a

Terā rā te ha’apurarara’a o ’Īserā’ela, ’o te ’āfara’a noa ïa o te ’ā’amu. ’Aita te Fatu e ha’amo’e nei i tōna mau ta’ata, e’ita ato’a ’oia e fa’aru’e ia rātou, noa atu ā ’ua fa’aru’e mai rātou iāna. Te mau tohura’a e rave rahi ato’a nō te ha’apurarara’ahia ’Īserā’ela, ’ua ’āpe’ehia ïa e te mau tohura’a e rave rahi nō te ha’aputuputu-fa’ahou-ra’a ’oia ia rātou, ’ia tae i te hō’ē mahana.

Terā mahana, ’o teie ïa mahana. ’Ua ha’amata a’ena te ha’aputuputura’a. I te matahiti 1836, e rave rahi tauasini matahiti i muri mai i tōna ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela i raro i te mou’a ra Sinai, ’ua fā Mose i roto i te hiero nō Kirtland nō te hōro’a ia Iosepha i « te mau tāviri nō te ha’aputuputura’a i tō ’Īserā’ela mai nā tufa’a e maha mai o te ao nei » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 110:11). I teienei, maoti te fa’aterera’a a te feiā tei mau i teie mau tāviri, tē ha’aputuputuhia nei te mau ’ōpū o ’Īserā’ela nā te mau fenua ato’a e nehenehe te mau tāvini a te Fatu e haere atu.

Te fāra’a o Mose ia Iosepha Semita ’e Oliver Cowdery i te hiero nō Kirtland

Moses, Elias, and Elijah Appear in the Kirtland Temple [’Ua fā mai Mose, Elia, ’e Eliaha i roto i te hiero nō Kirtland], nā Gary E. Smith

’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson nō teie ha’aputuputura’a, ’o « te ’ohipa faufa’a roa a’e ’o tē tupu nei i ni’a i te fenua i teie mahana. ʼAita e ʼohipa ʼē atu e faʼaauhia i te rahi, ʼaita e ʼohipa ʼē atu e faʼaauhia i te faufaʼa rahi, ʼaita e ʼohipa ʼē atu e faʼaauhia i te hanahana. ’E mai te mea e māʼiti ʼoutou, mai te mea e hinaʼaro ʼoutou, e nehenehe ʼoutou ʼia riro ʼei tufaʼa faufaʼa rahi nō te reira. »

Nāhea tātou e nehenehe ai e tauturu atu ? E aha te aura’a e ha’aputuputu ia ’Īserā’ela ? ’O te fa’aho’i-fahou-ra’a ānei i nā ’ōpū ’ahuru ma piti i te fenua tā rātou i noho i muta’a ra ? Tōna tanora’a, e aura’a rahi a’e, e aura’a mure ’ore a’e. Mai tā te peresideni Nelson i fa’ata’a :

« ʼIa paraparau anaʼe tātou i te parau nō te haʼaputuputuraʼa, tē parau nei ïa tātou i teie parau mau faufaʼa rahi : E tiʼa ïa i te mau tamariʼi atoʼa a tō tātou Metua i te ao ra, i nā pae e piti o te pāruru, ʼia faʼaroʼo i te poroʼi nō te ʼevanelia a Iesu Mesia tei faʼahoʼihia mai […]

« I te mau taime atoʼa e rave ʼoutou i te tahi mea ʼo tē tauturu i te mau taʼata atoʼa—i nā pae e piti o te pāruru—ʼia rave i te mau fafauraʼa ʼe te Atua ʼe te fa’ariʼira’a i tō rātou mau ʼōroʼa faufaʼa rahi nō te bāpetizoraʼa ʼe te mau ʼōroʼa o te hiero, tē tauturu nei ïa ʼoutou i te haʼaputuputura’a ia ’Īserāʼela. mea ʼohie roa te reira. »

E tupu te reira mai tā Isaia i parau ē, « tāta’itahihia » (Isaia 27:12) ’aore rā mai tā Ieremia i tohu ē, « tāta’ihō’ē […] i tō te ’oire hō’ē, ’e tāta’ipiti ho’i i tō te ’ōpū hō’ē » (Ieremia 3:14).

Te ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela, te aura’a ra, e fa’aho’i i te mau tamari’i a te Atua iāna ra. Te aura’a ra, e fa’aho’i fa’ahou ia rātou i tō rātou tā’amura’a fafaura’a ’e ana. Te aura’a ra, e fa’ati’a fa’ahou ā i te « nūna’a mo’a » tāna i parau e fa’ati’a i muta’a roa ra (Exodo 19:6).

Ho’i mai

’Ei ta’ata tei rave i te hō’ē fafaura’a ’e te Atua, e tuha’a ’oe nō te ’utuāfare o ’Īserā’ela. ’Ua ha’aputuputuhia ’oe, ’e e ta’ata ha’aputuputu ’oe. Tē tāpae ra teie ’ā’amu ta’a ’ē e rave rahi tenetere te maoro, nō te mau ta’ata nō te fafaura’a, i tōna taime rahi roa ’ino, ’e e tuha’a faufa’a tumu rahi tō ’oe i reira. I teienei te taime « e poro mai Iesu ma te parau ‘ho’i mai’ ».

Teie te poro’i a te feiā ha’aputuputu : ’A ho’i mai i te fafaura’a. ’A ho’i mai i Ziona. ’A ho’i mai ia Iesu Mesia, tei Mo’a nō ’Īserā’ela, ’e nāna e fa’aho’i ia ’oe i te fare, i te Atua ra, tō ’oe Metua.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Deuteronomi 28:1–14.

  2. Hi’o 2 Te Mau Ari’i 17:6– 7 ; 2 Paraleipomeno 36:12–20.

  3. Hi’o 2 Te Mau Ari’i 17:1–7. Nā ’ōpū e ’ahuru tei rave-’ē-hia e tō Asuria, ’o Reubena, ’o Simeona, ’o Isakara, ’o Zebulona, ’o Dana, ’o Nephatali, ’o Gada, ’o Asera, ’o Epheraima ’e ’o Manase. ’Ua ha’apurarahia te ’ōpū nō Levi nā roto i te tahi atu mau ’ōpū ’e tō rātou mau fenua, ’ia ti’a ia rātou ’ia rave i tā rātou hōpoi’a ’ei tahu’a.

  4. Hi’o 2 Te Mau Ari’i 19 ; Isaia 10:12–13.

  5. Hi’o 2 Te Mau Ari’i 24–25 ; 2 Paraleipomeno 36 ; Ieremia 39 ; 52.

  6. Hi’o Ezera 1 ; 7; Nehemia 2.

  7. Hi’o 2 Nephi 1:1–5 ; Omoni 1:15–16.

  8. Hi’o 2 Te Mau Ari’i 25:22–26 ; Ieremia 42:13–19 ; 43:1–7.

  9. I te matahiti 70 MM, ’ua ha’amou-fa’ahou-hia Ierusalema ’e tōna hiero, i te reira taime nā tō Roma ïa, ’e ’ua ha’apurarahia te toe’a o te ’āti Iuda nā roto i te mau fenua e rave rahi o te ao nei.

  10. Hi’o Ieremia 29:18 ; Ezekiela 22:15 ; Hosea 9:17 ; Amosa 9:9 ; 1 Nephi 1:13.

  11. Hi’o 1 Nephi 15:12.

  12. Hi’o 1 Nephi 1:13, 18–20 ; 10:12–14.

  13. Hi’o Isaia 5:26 ; 27:12 ; 54 ; Ieremia 16:14–15 ; 29:14 ; 31:10 ; Ezekiela 11:17 ; 34:12 ; 37:21–28 ; Zekaria 10:8 ; 1 Nephi 10:14 ; 22:25 ; 3 Nephi 16:1–5 ; 17:4.

  14. Russell M. Nelson, « Ti’aturira’a nō Ziona » (purera’a nō te feiā ’āpī ’ati a’e i te ao, 3 nō Tiunu 2018), HopeofIsrael.ChurchofJesusChrist.org.

  15. Hi’o Russell M. Nelson, « Ti’aturira’a nō Ziona ».

  16. Hi’o 2 Nephi 30:2.

  17. « ’Oa’oa tātou i te tau nō te ora », Te mau hīmene, N°3.