Mai, pe’e mai
29 nō Tiunu–5 nō Tiurai. « ’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna » : 1 Te Mau Ari’i 12–13 ; 17–22


« 29 nō Tiunu–5 nō Tiurai. ‘’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna’ : 1 Te Mau Ari’i 12–13 ; 17–22 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 29 nō Tiunu–5 nō Tiurai. ‘’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026

Eliaha i mua i te fata ’ama

Elijah Contends against the Priests of Baal [Tē ’aro nei ’o ’Eliaha i te mau tahu’a nō Baala], nā Jerry Harston

29 nō Tiunu–5 nō Tiurai : « ’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna »

1 Te Mau Ari’i 12–13 ; 17–22

E mea huehue te ’utuāfare o ’Īsera’ela. ’Ua ’āmahamaha te bāsileia, ’ahuru ’ōpū tei ha’amau i te bāsileia apato’erau nō ’Īserā’ela ’e piti ’ōpū tei ha’amau i te bāsileia apato’a nō Iuda. Te mea ’ino a’e rā i tō rātou ta’a-’ē-ra’a i te tahi ’e te tahi, ’o te ta’a-’ē-ra’a ïa nā bāsileia i tā rātou mau fafaura’a. ’Ua arata’i ’ē te mau ari’i ’ino i te ta’ata, ātea i te Fatu, ’e e rave rahi ta’ata tei paruparu tō rātou fa’aro’o.

I terā vaira’a, ’ua pi’i te Fatu ia Elia [Eliaha] ’ia riro ’ei peropheta. Tē fa’a’ite nei tōna orara’a ē, e ti’a i te hō’ē ta’ata e fa’atupu i te fa’aro’o rahi i te Fatu noa atu ā te ’ino o te orara’a. I te tahi taime e pāhono te Fatu i terā huru fa’aro’o ma te temeio māere rahi i mua i te huira’atira, mai te auahi tei topa mai ni’a mai i te ra’i. E rave ato’a rā ’oia i te mau temeio mū ’e te ’ōmo’e, mai te pāhonora’a i te mau hina’aro o te vahine ’ivi ha’apa’o maita’i ’e tāna tamaiti. E mea pinepine a’e rā te mau temeio a te Fatu i te temeio tei ’ite-noa-hia e te ta’ata hō’ē—’ei hi’ora’a, i te fa’a’itera’a te Fatu iāna ia ’oe nā roto i te « reo iti ha’iha’i » (1 Te Mau Ari’i 19:12).

Nō te tahi atu ha’amāramarama nō ni’a ia Eliaha, hi’o « Eliaha » i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.

ītona ’imira’a māite

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

1 Te Mau Ari’i 12:1–20

Te feiā fa’atere mai te Mesia te huru, e tāvini ïa rātou i te ta’ata tā rātou e fa’atere.

E nāhea ïa ’oe e parau i te hape tā te ari’i Rehoboama, te tamaiti a Solomona, i rave i roto i te 1 Te Mau Ari’i 12:1–14 ? E aha te mau huru o te Mesia ’āhani tē vai ra i roto ia Rehoboama, ’ua tauturu ïa i te fa’aora i tōna bāsileia ? (hi’o ’īrava 7 ; Mataio 20:25–28 ; Mosia 2:10–21). Nāhea ’oe e fa’a’ohipa ai i taua mau huru ra ’ei fa’atere—nō te pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia ānei ’aore rā i roto i tō ’oe iho orara’a ?

1 Te Mau Ari’i 17:8–16 ; 19:19–21

ītona nō te séminaire
Te tītaura’a manihini ’ia fa’atusia, e rāve’a ïa nō te fa’a’ohipa i tō’u fa’aro’o ia Iesu Mesia.

’Ua ani te peropheta Elia i te hō’ē vahine ’ivi ’ia hōro’a mai i te mā’a ’e te pape nāna, nā mua a’e i te fa’atāmā’a iāna iho ’e i tāna tamaiti pohe po’ia. Nō te aha Elia i nā reira ai ? E nehenehe te tītaura’a a Eliaha ’ia hi’ohia mai te tahi ha’amaita’ira’a nō teie ’utuāfare iti. Tītauhia te mau ha’amaita’ira’a a te Fatu, ’e e fa’atae mai te fa’atusiara’a i te mau ha’amaita’ira’a—’e tae noa atu i te ha’amaita’ira’a nō te fa’aro’o pūai a’e.

’Ia tai’o ’oe i te 1 Te Mau Ari’i 17:8–16, ’a feruri ē ’āhani ’o ’oe teie vahine ’ivi. E aha tā ’oe e fa’ahiahia ra i terā vahine ? E nehenehe ato’a ’oe e hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau mā’itira’a e tītauhia te fa’aro’o ia Iesu Mesia (’ei hi’ora’a, hi’o Nō te pūai o te feiā ’āpī : E arata’i nō te rave i te mau mā’itira’a [2022]). E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei mai roto mai i teie vahine ’ivi nō ni’a i te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o ?

E aha te tū’atira’a o te mau ’ohipa a Elisaia i roto i te 1 Te Mau Ari’i 19:19–21 ’e te mau ’ohipa a te vahine ’ivi ?

’A feruri i te fa’atusiara’a tā ’oe i rave nō te pe’e i te Fa’aora. E aha tā te 1 Te Mau Ari’i 17:8–16 ; 19:19–21 e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i teie fa’atusiara’a ? Nāhea tō ’oe ’ite nō te Fa’aora i te tauturu ia ’oe i te taime e ani mai ’oia ’ia fa’atusia ? ’Ua nāhea ’oia i te ha’amaita’ira’a ia ’oe ?

Hi’o ato’a Mataio 4:18–22 ; 6:25–33 ; Luka 4:24–26 ; « Elijah and the Widow of Zarephath [Elia ’e te vahine ’ivi nō Zarephate] » (video), Gospel Library.

10:13

Elijah and the Widow of Zarephath

1 Te Mau Ari’i 18

« ’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna. »

’Ua mana’o paha te ’āti ’Īserā’ela ē, e mau tumu tano tā rātou nō te ha’amori ia Baala, tei mātauhia ē ’o ’oia te atua nō te vero ’e te ua. E toru pa’urā tei ma’iri, e hina’aro rahi tō rātou i te ua. ’E e peu mātauhia i roto i te huira’atira te ha’amorira’a ia Baala ’e ’ua fa’atīani ato’a te ari’i ’e te ari’i vahine i te reira. ’Ia tai’o ’oe i te 1 Te Mau Ari’i 18, ’a feruri nō te aha pa’i te ta’ata i tō tātou nei tau e fē’a’a ai i te pe’e i te Fatu. I roto i teie pene, i tō ’oe mana’o, e aha tā te Fatu i tāmata i te ha’api’i nō ni’a iāna iho ? E aha te mau ’ohipa i tauturu ia ’oe ’ia pūpū ia ’oe i te pe’era’a i te Fa’aora ?

Hi’o ato’a D. Todd Christofferson, « Choice and Commitment » (purera’a ’ati ti’a i te ao nō te feiā ’āpī pa’ari, 12 nō Tēnuare 2020), Gospel Library.

Elia i ni’a i te mou’a Horeba

Fa’ahōho’ara’a nō Elia, nā Wilson Ong

1 Te Mau Ari’i 19:1–18

Pinepine te Fatu i te paraparau ma te marū ’e te ’ōhie.

Te mea ’oto rā, ’aita te temeio i ni’a i te mou’a Karemela i fa’a’ōhie a’e i te misiōni a Elia. ’Oia mau, e ataatara’a pohe tei ni’a iāna, e tītauhia iāna ’ia tāpuni i roto i te hō’ē ana i roto i te mēdēbara. I reira, ’ua tāfifi ’oia i te mana’o ’ōtahi ’e te fiu o te ’ā’au, e ’ohipa tei tupu i roto iāna ’e te Fatu, e ’ohipa ta’a ’ē roa ïa i te mea i tupu i ni’a i te mou’a Karemela. E aha tā te ohipa i tupu nō Elia i roto i te 1 Te mau Ari’i 19:1–18 e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i te huru te Fatu e paraparau nei ia ’oe, i te taime ’ati rahi ?

’A feruri i te mau taime ’a ’ite ai ’oe ē, ’ua paraparau mai te Fatu ia ’oe. Nāhea ’oe ’ia parau i te huru ’oia e paraparau nei ia ’oe ? Nō te aha te mau ta’o « iti » ’e « ha’iha’i » e mau rāve’a maita’i nō te fa’ata’a i te reo o te Vārua ? E aha te tahi atu ā mau parau tā ’oe e ’ite ra i roto i te Helamana 5:30 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:22–23 ; 11:12–14 ? E aha tei tītauhia ia ’oe ’ia rave nō te fa’ari’i pinepine atu ā i te arata’ira’a a te Fatu ?

Hi’o ato’a Salamo 46:10.

Fa’a’ohipa i te ’aravihi pae tino (te hau’a, te ti’a’i’a, te fa’aro’ora’a, te hi’o, te hō’ā’ā) nō te ha’amaita’i i te ha’api’ira’a. Tātou pā’āto’a tē ’apo nei i tō teie nei ao maoti nā ’aravihi e pae o te tino. E nehenehe ato’a te fa’a’ohipara’a i te reira mau ’aravihi pae tino e ha’amaita’i atu ā i te ha’api’ira’a ’evanelia. ’Ei hi’ora’a, ’a feruri na i te mau hōho’a ’aore rā te mau ta’i e nehenehe e fa’a’ohipa nō te fa’ahōho’a i te mau ta’o ra « iti » ’e ha’iha’i ’a ’apo ai ’oe, ’aore rā ’a ha’api’i ai i te ta’ata nō ni’a i te reo o te Fatu i roto i te 1 Te Mau Ari’i 19.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.

ītona nō te tuha’a a te mau tamari’i

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

1 Te Mau Ari’i 17

E ha’amaita’i te Fatu iā’u mai te mea e fa’aro’o tō’u iāna.

  • Nō te tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia ha’api’i i te mau ’ā’amu nō te fa’aro’o i roto i te 1 Te Mau Ari’i 17, e nehenehe e fa’a’ite ia rātou i te tahi mau hōho’a ’aore rā mau tao’a e fa’ahōho’a i te mau ’ā’amu, mai te manu, te faraoa ’aore rā te hō’ē tamāroa. ’A fa’ati’a ai ’oe i tā ’oe mau tamari’i i teie mau ’ā’amu, ’a ani ia rātou ’ia hi’o mai i te hōho’a ’aore rā te tao’a e tano i te ’ā’amu tāta’itahi. E nehenehe te hōho’a « Elia te peropheta » (i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 121–24) e tauturu ia ’oe ’ia fa’ati’a i teie mau ’ā’amu. E aha tā te ’ā’amu tāta’itahi e ha’api’i mai nei nō ni’a i te fa’a’itera’a i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ?

    1:58

    Elijah the Prophet

  • ’A tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia feruri i te mau rāve’a nō rātou ’ia fa’a’ite i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia. ’A hīmene ’outou i te hō’ē hīmene nō ni’a i te fa’aro’o, mai te hīmene « I Have Faith in the Lord, Jesus Christ [E fa’aro’o tō’u i te Fatu ia Iesu Mesia] » (Gospel Library), ’e a fa’a’ite i te tahi ’e te tahi te mea tā ’outou e ’apo nei mai roto mai i te hīmene.

Elia, te vahine ’ivi ’e tāna tamaiti

Fa’ahōho’ara’a nō Eliaha ’e te fa’aorara’a o te tamaiti a te vahine ’ivi, nā Charles Edmund Brock

1 Te Mau Ari’i 17:8–16

’Ia ani mai te Fatu iā’u ’ia fa’atusia, e nehenehe au e ha’apa’o mā te fa’aro’o.

  • E nehenehe paha tā ’oe mau tamari’i e pāpa’i i te hōho’a nō te mea tā te Fatu i ani i te vahine ’ivi ’ia hōro’a ia Elia (hi’o 1 Te Mau Ari’i 17:12–13) ’e te mea tā te vahine ’ivi i fa’ari’i i muri iho (hi’o 1 Te Mau Ari’i 17:15–16). (Hi’o ato’a i te ’api fa’a’ana’anataera’a nō teie hepetoma.) E nehenehe ato’a rātou e ’imi i te hōho’a nō te tahi atu mau ta’ata tei tei fa’aru’e i te hō’ē mea tā rātou i hina’aro nō te hō’ē mea maita’i a’e. E ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia ’imi i te tahi mau hōho’a i roto i te Buka hōho’a nō te ’evanelia ’aore rā te Mai, pe’e mai. E aha tā te Fatu e ani nei ia tātou ’ia fa’atusia ? Nāhea ’oia i te ha’amaita’i ia tātou ?

1 Te Mau Ari’i 18:17–39

E nehenehe au e mā’iti ’ia pe’e ia Iesu Mesia.

  • ’A tai’o ’āmui ai ’outou i te 1 Te Mau Ari’i 18:17–39, e nehenehe tā ’oe mau tamari’i e tāpe’a mai i te hō’ē ’īrava nō te pāpa’i i te hōho’a nō te mea e parauhia ra. I muri iho e nehenehe tā rātou e fa’a’ohipa i tā rātou mau hōho’a nō te fa’ati’a i te ’ā’amu nā roto i tā rātou iho mau parau. (Hi’o ato’a « Elia ’e te mau tahu’a a Baala », i roto i Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 125–28.)

    2:17

    Elijah and the Priests of Baal

  • ’A tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia feruri i te mau huru taime e tītauhia ai ia rātou ’ia fa’aoti e pe’e ānei ia Iesu Mesia ’aore rā, ’aita. E nehenehe paha rātou e pāpa’i i te hōho’a nō rātou iho tē rave ra i te mā’itira’a maita’i. ’A fa’a’ite i te tahi ’e te tahi nō te aha ’outou i mā’iti ai e pe’e ia Iesu.

1 Te Mau Ari’i 19:9–12

Tē paraparau mai nei te Fatu iā’u nā roto i te reo iti ha’iha’i o te Vārua Maita’i.

  • ’A ha’apoto ai ’oe i te 1 Te Mau Ari’i 19:9–12, ’a ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia rave i te tahi mea nō te fa’ahōho’a i te mata’i pūai, te ’āueuera’a fenua ’e te auahi. I muri iho, ’a ani ia rātou ’ia pārahi ma te māniania ’ore ’a tai’o ai ’outou ma te reo marū, « e oti a’era te auahi, e reo iti ha’iha’i maira » (’īrava 12). (Hi’o ato’a « Tē paraparau nei te Fatu ia Elia », i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 129–31.) ’A fa’ati’a i tā ’oe mau tamari’i nō ni’a i te mau taime ’a ’ite ai ’oe i te reo iti ha’iha’i o te Vārua Maita’i.

    1:48

    The Lord Speaks to Elijah

  • Hīmene ma te hau i te hō’ē hīmene nō ni’a i te Vārua, mai te hīmene « Te reo iti ha’iha’i » (Children’s Songbook, 106–7). E aha te mea e nehenehe e fa’anevaneva ia tātou i te ’itera’a ē ’o te Vārua terā ? E aha te mea e nehenehe e tauturu ia tātou ’ia fa’aro’o iāna ?

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

te vahine ’ivi nō Zarephate ’e tāna tamaiti

Widow of Zarephath [Te vahine ’ivi nō Zarephate], nā Rose Datoc Dall

’Api fa’a’ana’anataera’a nā te Paraimere : ’Ia ani mai te Fatu iā’u ’ia fa’atūsia, e nehenehe iā’u ’ia ha’apa’o ma te fa’aro’o