« 13–19 nō Tiurai. ‘’Ua ti’aturi ’oia i te Atua o ’Īserā’ela ia Iehova’ : 2 Te Mau Ari’i 16–25 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« 13–19 nō Tiurai. ‘’Ua ti’aturi ’oia i te Atua o ’Īserā’ela ia Iehova’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026
The Flight of the Prisoners [Te horora’a o te feiā mau ’āuri], nā James Tissot ’e tē vai atu ra
13–19 nō Tiurai : « ’Ua ti’aturi ’oia i te Atua o ’Īserā’ela ia Iehova »
2 Te Mau Ari’i 16–25
Noa atu ā te mana rahi o te tau tāvinira’a a te peropheta Elisaia, ’aita te ta’ata nō te bāsileia o ’Īserā’ela i te pae apato’erau i tātarahapa. Ē i te hope’a, ’ua haru te hau ’ēmēpera nō Asura i nā ’ōpū hō’ē ’āhuru a ’Īserā’ela, ’e ’ua ha’apurara ia rātou. I te tahi pae, ’aita ato’a te bāsileia nō Iuda i te pae apato’a, i maita’i roa atu ; ’ua parare ato’a te ha’amorira’a ’īdolo i reira.
Terā rā, i roto i teie topatopara’a pae vārua, tē fa’ahiti nei te mau pāpa’ira’a mo’a i te parau nō e piti ari’i nō Iuda, tei fa’afāriu fa’ahou i tōna mau ta’ata i te Fatu, nō te hō’ē tau. Te hō’ē ’o Hezekia ïa. I te roara’a o tōna tau, ’ua haru te ’āti Asura i te pae rahi o Iuda. ’Ua fa’a’ite rā Hezekia ’e tōna mau ta’ata i te fa’aro’o i te Fatu, tei fa’aora ia Ierusalema ma te rāve’a temeio. I muri atu, i muri mai i te hō’ē tau tāivara’a, ’ua riro mai Iosia ’ei ari’i. Te hō’ē fa’aurura’a nō te reira, ’o te ’ite-fa’ahou-ra’a-hia mai ïa te buka nō te ture a Mose, ’e ’ua ha’amau ihora Iosia i te tahi mau tauira’a tei fa’aoraora fa’ahou mai i te orara’a fa’aro’o o tōna mau ta’ata.
Mai ia ’Īserā’ela ’e ia Iuda, e mea rave tātou pā’āto’a i te mā’itira’a maita’i ’e te mā’itira’a ’ino. ’Ia ’ite ana’e tātou ē, tītauhia te tahi tauira’a i roto i tō tātou orara’a, e nehenehe e noa’a mai te itoito maoti teie nā taime māramarama e piti i roto i nā matahiti pōiri o te ’ā’amu o Iuda. Pēnei a’e e nehenehe nā hi’ora’a nō Hezekia ’e nō Iosia e fa’auru mai ia tātou ’ia « ti’aturi […] i tō mātou Atua ia Iehova » (2 Te Mau Ari’i 18:22).
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
2 Te Mau Ari’i 18–19
E ti’a iā’u ’ia ha’apa’o noa i tā te Fatu ’ia ha’afifi-ana’e-hia tō’u fa’aro’o.
Te rahira’a o tātou tei nā roto i terā fifi o tō tātou fa’aro’o. Nō Hezekia ’e tōna mau ta’ata, te hō’ē o terā mau fifi, ’ua tae mai ïa i te fātatara’a mai te nu’u nō Asura. ’A tai’o ai ’oe i te 2 Te mau Ari’i 18–19, ’a feruri na ’āhani i ora ’oe i Ierusalema i terā tau. E aha tō ’oe mana’o ’āhani ē, ’ei hi’ora’a, tē fa’aro’o ra ’oe i te ’a’ara’a a tō Asura i roto i te 2 Te Mau Ari’i 18:28–37 ; 19:10–13 ? E aha ïa tā ’oe e rave ? ’A fa’aau i te mau parau a tō Asura i tō ’Īserā’ela nō te ’ore e ti’aturi i te Fatu, ’e te parau a Sātane ia tātou nō te fē’a’a i tō tātou fa’aro’o i teie mahana. E nehenehe ato’a e hi’o i te ta’a-’ē-ra’a i roto i te mau parau a tō Asura ’e te mau tumu nō ’oe nō te ti’aturi mau i te Fatu.
E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei i roto i te mau ’ohipa a Hezekia, nō terā huru vaira’a ? (hi’o 2 Te Mau Ari’i 19:1–7, 14–19). ’Ua nāhea te Fatu i te pāhonora’a ? (hi’o 2 Te Mau Ari’i 19:35–37). I tō ’oe mana’o, nō te aha Hezekia i ha’apa’o maita’i noa ai ? (hi’o 2 Te Mau Ari’i 18:5–7). ’A feruri ’ua nāhea te Fatu i te turura’a ia ’oe i te mau taime fifi. E aha tei fa’auruhia mai ’ia rave nō te fa’arahi i tō ’oe ti’aturi iāna ?
E mau parau a’o tano maita’i i roto i te a’ora’a a te peresideni Jeffrey R. Holland « ’Eiaha e mata’u, e fa’aro’o noa mai ! » (Liahona, Mē 2022, 34–36) nō te tauturu i roto i te mau tau mata’ura’a ’e te fē’a’ara’a. E mau parau fa’aitoito ato’a i roto i te hīmene « Ara mai tātou » (Te mau hīmene, N°148). E aha te tauturu tā ’oe e ’ite nei i roto i teie mau mātēria ?
Hi’o ato’a 2 Paraleipomeno 31–32 ; 3 Nephi 3–4 ; Jörg Klebingat, « Ti’ara’a pipi itoito i te mau mahana hope’a nei », Liahona, Mē 2022, 107–10.
Fa’a’ohipa i te mau tauturu ’imira’a pāpa’ira’a mo’a. Tē fa’afāna’o nei te ’Ēkālesia e rave rahi mātēria nō te tauturu ia ’oe ’ia māramarama i te mau pāpa’ira’a mo’a. Ti’ara’a pipi itoito i te mau mahana hope’a nei Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, Topics and Questions, ’e te mau ve’a a te ’Ēkālesia. Hau atu, ’ia tai’o ’oe i te Faufa’a Tahito, e nehenehe ’oe e ’ite mai i te heiparau ’e te mau hi’ora’a tauturu mau i roto i te mau parau ve’a « Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a » o te Mai, pe’e mai. E nehenehe te parau ve’a « E poro mai Iesu ma te parau ‘ho’i mai’ » e tauturu i tā ’oe tai’ora’a o te 2 Te Mau Ari’i 16–25.
2 Te Mau Ari’i 19:20–37
Tei roto te mau mea ato’a i te rima o te Fatu.
E tumu iho ā tō Senaheriba, te ari’i nō Asura, nō te ti’aturi ē e haru mai tōna nu’u ia Ierusalema (hi’o 2 Te Mau Ari’i 17 ; 18:33–34; 19:11–13). E poro’i rā tā te Fatu nō ni’a ia Senaheriba, tei hōro’ahia nā roto i te peropheta Isaia. ’Ua pāpa’ihia i roto i te 2 Te Mau Ari’i 19:20–34. E aha te mau parau mau tā ’oe e ’ite ra i roto i te mau parau a te Fatu ’o tē tauturu ia ’oe i te fa’atupu i tō ’oe fa’aro’o i te Fatu ’e i tāna fa’anahora’a ?
2 Te mau Ari’i 21–23
E ti’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ’ia fa’afāriu i tō’u ’ā’au i te Fatu.
’Aita ānei ’oe i mana’o a’enei ē, tē ere ra ’oe i te hō’ē mea i te pae vārua ? Pēnei a’e i tae mai te mana’o ē, e nehenehe e ha’apūai fa’ahou atu i tō ’oe tā’amura’a i te Atua. E aha te mea i tauturu ia ’oe ’ia fāriu fa’ahou ā i ni’a iāna ? ’A feruri i teie mau uira’a ’a tai’o ai i te 2 Te Mau Ari’i 21–23, ’o tē fa’ata’a nei ’ua nāhea te bāsileia nō Iuda i te hahi-’ē-ra’a i te Fatu i raro a’e i te ari’i Manase (hi’o 2 Te Mau Ari’i 21) ’e ’ua nāhea te ari’i Iosia i te tauturura’a i te ta’ata ’ia ho’i mai iāna ra (hi’o 2 Te Mau Ari’i 22–23). ’Ua nāhea ’e nō te aha Iosia ’e tōna mau ta’ata i taui ai ? (hi’o 2 Te Mau Ari’i 22:8–11 ; 23:1–6, 21, 24).
Tē parau nei te peresideni Spencer W. Kimball i te ’ā’amu o te ari’i Iosia « te hō’ē o te mau ’ā’amu nehenehe roa a’e i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ato’a » (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Spencer W. Kimball [2006], 76). ’A tai’o i te mau parau a te peresideni Kimball no ni’a i te ari’i Iosia (mau ’api 75–77). E nehenehe paha ’oe e feruri i te hō’ē taime ’ua « ’ohipa ma te pūai » te hō’ē tuha’a ’īrava i roto ia ’oe. E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te fa’ari’i i te tahi atu ā mau ’ohipa mai te reira ?
Hi’o ato’a Alama 31:5 ; « Josiah and the Book of the Law » (video), Gospel Library.
Josiah and the Book of the Law
2 Te Mau Ari’i 23:1–25
Te hō’ē fafaura’a, e parau fafau hope ïa a te vairua, i roto ia tātou ’e te Fatu.
E aha tā ’oe e fa’ahiahia i te fafaura’a tā Iosia i rave i roto i te 2 Te Mau Ari’i 23:3 ? ’A tāmau noa ai ’oe i te tai’o i te pene 23, ’a hi’o e aha tā Iosia i rave nō te fa’a’ite i tāna parau fafau i te Fatu (hi’o ato’a i te hōho’a i te hope’a o teie arata’i ha’api’ira’a). Nāhea ’oe e fa’a’ite ai i tā ’oe parau fafau iāna ?
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
2 Te Mau Ari’i 18:3–6 ; 19:14–19
E nehenehe au e ti’aturi i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia.
-
I roto i te 2 Te Mau Ari’i 18:3, 5–6, ’a tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia ’ite mai e aha te mau mea i riro ’ei Hezekia ’ei ari’i maita’i. I muri iho, ’ia tai’o ’āmui ’outou i te 2 Te Mau Ari’i 19:14–19, e nehenehe tā rātou e hi’o mai ’ua nahea ’oia i te fa’a’itera’a ē tē ti’aturi ra ’oia i te Fatu. E nehenehe ’outou e hi’o i te hō’ē hōho’a nō Iesu ’a paraparau atu ai nō te aha e ti’a ai ia tātou ’ia ti’aturi iāna. Nāhea tātou i te fa’a’ite ē, tē ti’aturi nei tātou i te Fatu ?
2 Te Mau Ari’i 22:1–7
E nehenehe te Metua i te ao ra ’e ’o Iesu Mesia e ti’aturi iā’u.
-
I roto i te 2 Te Mau Ari’i 22:1, ’a tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia hi’o mai e fea matahiti tō Iosia i te rirora’a ’ei ari’i. E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo nei no ni’a ia Iosia i roto i te ’īrava 2 ? ’A feruri i te hō’ē ’ohipa e rave nō te fa’ahōho’a i te pe’era’a i te Fatu ma te ’ore e « fāriu i te pae ’atau ’e te pae ’aui. »
-
’Ua hōro’ahia i te mau rave ’ohipa e parauhia ra i roto i te 2 Te Mau Ari’i 22:3–7 te moni nō te patu fa’ahou i te hiero « nō te mea, ’ua ha’apa’o rātou i te mea au ra » (’īrava 7). I muri a’e i te tai’ora’a i teie mau ’īrava, e nehenehe ’outou tā ’oe mau tamari’i e paraparau nō ni’a i te mau mea tei ti’aturihia ’outou. Nāhea tātou e riro ai mai te mau rave ’ohipa i roto i teie mau ’īrava, e ta’ata ti’aturihia ?
E pāpa’i parau e ’āfa’i ra i te ’ōtaro pāpa’ira’a mo’a i te ari’i Iosia ; fa’ahōho’ara’a nā Robert T. Barrett
2 Te Mau Ari’i 22:8–11 ; 23:2–3
Tē ha’api’i mai nei te mau pāpa’ira’a mo’a iā’u ’ia pe’e ia Iesu Mesia.
-
Nō te vauvau i te ’ā’amu o te ari’i Iosia i roto i te 2 Te Mau Ari’i 22–23, e nehenehe e tāpuni i te hō’ē buka pāpa’ira’a mo’a i te hō’ē vāhi o te piha. ’A ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia ’imi i te reira. I muri iho e nehenehe ’oe e fa’a’ite atu e aha tei tupu i te ’itera’a te hō’ē tahu’a nā Iosia i te mau pāpa’ira’a mo’a i roto i te hiero (hi’o 2 Te Mau Ari’i 22:8–11 ; hi’o ato’a « Te ari’i Iosia » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 148–49). E aha te tupu i ni’a ia tātou ’āhiri ’aita tā tātou e pāpa’ira’a mo’a ? ’A fa’a’ite i te tahi ’e te tahi nō te aha ’oe e ’oa’oa ai i te fāna’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a i teie mahana.
1:36King Josiah
-
I muri a’e i te tai’ora’a i te 2 Te Mau Ari’i 23:2–3, e nehenehe ’outou e paraparau nō ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a tei fa’auru ia ’outou ’ia « pe’e […] ia Iehova » (’īrava 3). E nehenehe ato’a ’outou e hīmene i te hō’ē hīmene nō ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, mai te hīmene « Heu, mana’o, pure » (Children’s Songbook, 109).
2 Te Mau Ari’i 23:1–3
E ha’apa’o vau i tā’u mau fafaura’a ’e te Atua.
-
I te ha’api’ira’a mai Iosia ’e tōna mau ta’ata i te mau fa’auera’a a te Atua, ’ua fafau rātou ’ia ha’apa’o i te reira. ’A tai’o i te reira ’e tā ’oe mau tamari’i i roto i te 2 Te Mau Ari’i 23:1–3, ’e ’a tauturu ia rātou ’ia hi’o mai i te mau ta’o ’aore rā te mau parau ’o tē fa’a’ite e aha te mana’o o te ta’ata i te mau fa’auera’a a te Fatu. E nehenehe paha tā ’oe mau tamari’i e ti’a mai nō te parau mai nō ni’a i te aura’a o te parau « ha’apa’o māite […] i taua faufa’a ra. » I muri iho e nehenehe tā rātou e ta’ata’ahi i tō rātou iho vāhi ’a paraparau atu ai e aha ra te aura’a o te parau « pe’e […] ia Iehova. » I muri mai, e nehenehe tā rātou e tu’u i te rima i ni’a i tō rātou māfatu ma te parau mai i te mau rāve’a tātou e ha’apa’o ai i tā tātou mau fafaura’a « ma [tō tātou] ’ā’au ato’a. »
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.