« 23 nō Fepuare–1 nō Māti. ‘Tē vai atu ra ānei te hō’ē mea e ’ore e ti’a ia lehova ’ia rave ?’ : Genese 18–23 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« 23 nō Fepuare–1 nō Māti. ‘Tē vai atu ra ānei te hō’ē mea e ’ore e ti’a ia lehova ’ia rave ?’ », Mai, pe’e mai : 2026
Sarah and Isaac [Sara ’e ’o Isaaka], nā Scott Snow
23 nō Fepuare–1 nō Māti : « Tē vai atu ra ānei te hō’ē mea e ’ore e ti’a ia lehova ’ia rave ? »
Genese 18–23
Te orara’a o Aberahama ’e o Sara, tei ’ī i te mau tupura’a ’ohipa fifi ’e te tāmahanahana ato’a, ’ua riro ’ei fa’a’itera’a nō te hō’ē parau mau ’o tā Aberahama i ha’api’i mai i roto i te hō’ē ’ōrama—tei ni’a tātou i te fenua nei ’ia tāmatahia, « ‘ia ’ite e ha’apa’o ānei [tātou] i te mau mea ato’a tā te Fatu tō [tātou] Atua e fa’aue ia [tātou] » (Aberahama 3:25). E fa’a’ite ra ānei Aberahama ’e ’o Sara i tō rāua ha’apa’o maita’i ? E tāmau ra ānei rāua ’ia vai te fa’aro’o i te parau fafau a te Atua nō te hō’ē hua’ai rahi, noa atu ē ’aita ā tā rāua e tamari’i i roto i tō rāua ruhiruhiāra’a ? ’E i te taime ’a fānauhia ai Isaaka, ’ua vai māite ānei tō rāua fa’aro’o i te hō’ē ’ohipa mana’o-’ore-hia—hō’ē fa’auera’a e fa’atusia i te tamaiti nā roto ato’a i te reira ’ua parau fafau te Atua e fa’atupu ’oia i taua fafaura’a ra ?
’Ua ti’aturi Aberahama ’e ’o Sara i te Atua, ’e ’ua ti’aturi te Atua ia rāua (hi’o Genese 15:6 ; Roma 4:3). I roto te Genese 18–23, e ’ite mai tātou i te mau ’ā’amu nō te orara’a o Aberahama, o Sara ’e tō vetahi ’ē ’o tē nehenehe e tūra’i ia tātou ’ia feruri i tō tātou iho hina’aro ’ia ti’aturi i te mau parau fafau a te Atua, ’ia horo ’ē i te ’ino ’e ’eiaha roa atu e hi’o i muri, ’e ’ia ti’aturi i te Atua noa atu te huru o te fa’atusiara’a. Ma te tāmatara’ahia tātou, e ha’amaita’i ato’a te Atua ia tātou.
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Genese 18:9–14 ; 21:1–7
E fa’atupu te Fatu i tāna mau parau fafau i tōna iho taime.
’Ua rave te Fatu i te mau parau fafau hanahana i te feiā ha’apa’o maita’i, i te tahi rā taime e nehenehe te mau huru tupura’a o tō tātou orara’a e arata’i ia tātou ’ia uiui, nāhea teie mau parau fafau e nehenehe ai e fa’atupuhia. ’Ua tupu ato’a paha te reira ferurira’a ia Aberahama ’e ia Sara. E aha tā ’outou i ’apo mai nā roto mai i tō rāua mau ’itera’a ? E mea maita’i paha e ha’amata tā ’outou ’imira’a māite ma te hi’o-fa’ahou-ra’a i te mea tā te Fatu i parau fafau i roto te Genese 17:4, 15–22. E aha te pāhonora’a a Aberahama ’e a Sara ? (hi’o ’Īritira’a a Iosepha Semita, Genese 17:23 [i roto Genese 17:17, fa’ata’ara’a i raro b] ; Genese 18:9–12). Nāhea tō te Fatu pāhonora’a nō te tauturu ia rāua ’ia roa’a te fa’aro’o rahi a’e i roto i tāna mau parau fafau ? (hi’o Genese 18:14).
E aha tā ’outou i ’ite mai i roto i teie mau ’īrava ’o tē patu i tō ’outou fa’aro’o ? E aha te tahi atu mau ’itera’a—i roto i tō ’outou orara’a ’aore rā, i tō vetahi ’ē—tei ha’apūai i tō ’outou fa’aro’o ē, e fa’atupu iho ā te Fatu i tāna mau parau fafau i tōna iho taime ’e i tāna iho ravera’a ? E nehenehe ato’a ’outou e feruri e nāhea ’outou ’ia tāpe’a i tō ’outou fa’aro’o, ’ia ’ore ana’e te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia e fāri’ihia i roto i teie orara’a. E aha te parau a’o tā ’outou i ’ite mai i roto te Hebera 11:8–13 ’e te parau poro’i a te peresideni Russell M. Nelson « ’Ua ti’afa’ahou te Mesia ; E fa’anu’u te fa’aro’o iāna ra i te mau mou’a ? (Liahona, Mē 2021, 101–04).
Hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:68.
Genese 19:12–29
’Ua fa’aue mai te Fatu iā’u ’ia horo ’ē i te ’ino ’e ’eiaha e hi’o i muri.
E aha te mau ha’api’ira’a tā ’outou i ha’api’i mai nō ni’a i te horo-’ē-ra’a i te ’ino, ’a tai’o ai ’outou nō ni’a ia Lota ’e tōna ’utuāfare ? ’Ei hi’ora’a, e aha tā ’outou e fa’ahiahia nei i roto i te mea tā te mau melahi i parau ’e i rave, nō te tauturu ia Lota ’e tōna ’utuāfare ’ia fa’aorahia i te ha’amoura’a ? (hi’o Genese 19:12–17). Nāhea te Fatu i te tauturu ia ’outou ’e tō ’outou ’utuāfare ’ia horo ’ē ’aore rā ’ia ’ite mai i te pārurura’a i mua i te mau fa’aurura’a ’ī’ino o te ao nei ? ’A feruri i te mau huru tupura’a i reira ’outou e fa’ahemahia ai ’ia « hi’o i muri » (’īrava 26), ’a tītauhia ai ’outou e hi’o i mua ma te fa’aro’o i te Fa’aora. E aha tā te Luka 9:62 e tu’u fa’ahou mai nei nō tō ’outou hāro’aro’ara’a i teie parau ?
Hi’o ato’a ’Īritira’a a Iosepha Semita, Genese 19:9–15 (i roto i te parau hi’u o te Bibilia).
Genese 19:26
E aha te hape tā te vahine a Lota i rave ?
’Ua ha’api’i Elder Jeffrey R. Holland :
« E au ra ē, te hape a te vahine a Lota e ’ere nō tōna noa hi’ora’a i muri ; i roto i tōna ’ā’au, ’ua hina’aro ’oia e ho’i i muri. Tē ’itehia ra ē hou ’oia ’a hemo ai i te mau ’ōti’a o te ’oire, ’ua mihi a’ena ’oia i te mau mea tā Sodoma ’e Gomora i pupu nāna. …
« Mea pāpū ē ’ua hi’o te vahine a Lota i muri ma te riri i te Fatu, nō te mea tāna [te Fatu] i ani iāna [te vāhine a Lota] ’ia vaiiho i muri. … Nō reira e ’ere noa nō te hi’ora’a ’oia i muri ; ’ua hi’o ’oia i muri ma te mihimihi. Nō te ha’apoto, ’ua nā ni’a a’e tōna tā’amura’a i te mau mea i mā’iri i tōna ti’aturira’a nō ananahi. E au rā ē, ’o te reira a’e te hō’ē tuha’a nō tāna hara.
« … Tē tāparu nei au ia ’outou ’eiaha e fa’ataere i ni’a i te mau mahana tei ma’iri i teienei, ’eiaha ato’a e mihi faufa’a ’ore noa i tō inanahi ra, noa atu te maita’i o taua mau tau ra. E nehenehe e ’apo mai i tō tei mā’iri ra, ’eiaha rā e ora i te reira. E hi’o tātou i muri nō te ’ohi mai i te mau ’ārahu o te mau ’itera’a maita’i, ’eiaha rā i te mau rehu. ’Ia ’apo ana’e mai tātou i te mea e ti’a ia tātou e ’apo mai ’e ’ua tāpe’a mai tātou i te mea maita’i roa a’e ’o tā tātou i ora mai, tē hi’o ra tātou i te ananahi ’e ma te ha’amana’o ē e fa’atoro noa te fa’aro’o i ni’a i te ananahi. …
« … Te fa’ataerera’a i ni’a i te mau orara’a i ma’iri, ’oia ato’a te mau hape i ma’iri, e ’ere noa i te mea tano ! E ’ere i te ʼevanelia a Iesu Mesia. …
« I te mau [ta’ata] ato’a nō te mau u’i ato’a, tē pi’i nei au, ‘’a ha’amana’o i te vahine a Lota’ [Luka 17:32]. Te fa’aro’o nō te tau i mua ïa E turu’i te fa’aro’o i ni’a i te tau i ma’iri, ’aita roa rā e hina’aro e fa’aea mai. E ti’aturi te fa’aro’o ē e mau mea rarahi tā te Atua i ha’aputu nō tātou tāta’itahi, ’e ’o te Mesia mau te ‘tahu’a rahi nō te mau mea maita’i e tae mai’ (Hebera 9:11) » (« The Best Is yet to be » Ensign, Tēnuare 2010, 24, 26–27).
Abraham and Isaac [Aberahama ’e Isaaka], nā Harold Copping
Genese 22:1–19
Te hina’aro o Aberahama e fa’atusia ia Isaaka ’ua riro ’ei fa’ahōho’ara’a i te Atua ’e tāna Tamaiti.
Noa atu ē ’aita tātou i ’ite i te mau tumu ato’a i fa’aue ai te Atua ia Aberahama ’ia pūpū ia Isaaka ’ei tusia, ’ua ’ite tātou ē e tāmatara’a te reira i tōna fa’aro’o i te Atua. ’Ua ’ite ato’a tātou ē e « taipe ïa nō te Atua ’e tāna ra Tamaiti fānau tahi » (Iakoba 4:5). ’A tai’o ai ’outou te Genese 22:1–19, e nehenehe ’outou e ’imi i te mau tāpa’o ’aore rā i te mau tū’atira’a i roto i te pupura’a Aberahama ia Isaaka ’e te pupura’a te Metua i tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia. ’A feruri i te pāpa’i i te mea tā ’outou i ’ite mai i roto i te hō’ē tāpura mai teie :
|
Aberahama ’e Isaaka |
Te Metua i te ao ra ’e Iesu Mesia |
|---|---|
Aberahama ’e Isaaka ’O Isaaka te tamaiti fānau tahi a Aberahama ’e a Sara (Genese 22:2 ; hi’o ato’a Hebera 11:17) | Te Metua i te ao ra ’e Iesu Mesia ’O Iesu te Tamaiti Fānau tahi a te Metua (Ioane 3:16) |
Aberahama ’e Isaaka ’Ua pupuhia Isaaka nō te mono i te pīnia māmoe (Genese 22:7–9) | Te Metua i te ao ra ’e Iesu Mesia ’O Iesu Mesia te ’Ārenio a te Atua (Ioane 1:29) |
E aha te mau tāpa’o ’aore rā te mau tū’atira’a ’e te tusia tāra’ehara a te Fa’aora tā ’outou e ’ite ra e mea faufa’a roa a’e ? ’A feruri i te hīmene ’aore rā i te tai’o i te mau parau o te hō’ē hīmene ’o tē fa’a’ite nei i te here o te Metua i te ao ra nō tātou, mai te « E here tō te Atua », Te mau Hīmene, N 107. E nehenehe ato’a ’outou e pāpa’i i tō ’outou mau nino’a mana’o nō ni’a i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia ’e tā rāua tusia nō ’outou.
Mai te peu e hina’aro ’outou e ’imi māite rahi atu ā nō ni’a i te tusia a tō tātou Fa’aora, ’a feruri i te tai’o i te a’ora’a a te peresideni Jeffrey R. Holland « ’A hi’o na i te ’Ārenio a te Atua » (Liahona, Mē 2019, 44–46). Nō te aha te hō’ē ’ārenio e riro ai ’ei tāpa’o pūai nō te Tamaiti a te Atua ? E aha tā te peresideni Holland i ha’api’i ’o tē fa’arahi i tō ’outou fa’atura nō te hōro’a a te Metua i te ao ra ?
Hi’o ato’a « Akedah (The Binding) [Akedah (te natira’a)] » (video), Gospel Library.
Akedah (The Binding)
Fa’a’ohipa i te mau tao’a hi’o nō te ha’api’i. Nō te ’āmui mai te mau raura’a i roto i te ha’api’ira’a ’e te ’apora’a mai, e nehenehe ’outou e fa’a’ohipa hō’ē ’aore rā hau atu o te mau hōho’a i roto i teie arata’i ha’api’ira’a, ’a ’imi māite ai ’outou i te mau ’ā’amu i roto te Genese 18–23. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’outou ’e tō ’outou ’utuāfare ’aore rā te piha ha’api’ira’a e tāpa’o i te mau hu’ahu’a ri’i i roto i te mau hōho’a o Aberahama ’e o Isaaka. ’A ’āparau nō te aha e mea faufa’a roa teie mau hu’ahu’a ri’i nō te ’ā’amu, ’e ’a ’ite mai i te reira i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. Nāhea rātou i te ha’amāramaramara’a i te mau tāpa’o o te ’ā’amu nō te tusia a te Tamaiti a te Atua ?
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nō teie ’āva’e.
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
Genese 17:15–21 ; 18:14 ; 21:1–7
E nehenehe au e ti’aturi i te Atua nō te tāpe’a i tāna mau parau fafau.
-
Nō te ha’api’i mai nō ni’a i te ti’aturira’a o Aberahama ’e o Sara i te mau parau fafau a te Atua, e ’āparau ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i i te hō’ē taime ’a tīa’i ai rātou i te hō’ē mea tā rātou i hina’aro roa. I muri iho e nehenehe ’outou e hi’o i te hōho’a o Sara ’e o Isaaka i te ’ōmuara’a o teie arata’i ha’api’ira’a ’e e paraparau i te parau fafau tā te Atua i rave iāna (Sara) ’e Aberahama (hi’o ato’a « Aberahama ’e Sara, » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 28–31). ’A tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia feruri i te mau mea tā te Atua i parau fafau mai ia tātou, mai te mea e vai ha’apa’o maita’i noa tātou. ’A fa’aitoito ia rātou ’ia fa’a’oroma’i ’e ’ia ti’aturi ē, e tāpe’a te Atua i tāna mau parau fafau.
2:20Abraham and Sarah
-
Nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ha’api’i mai i te parau mau faufa’a roa i roto te Genese 18:14, e nehenehe ’outou e pāpa’i i te ta’o tāta’itahi o te pereota mātāmua o teie ’īrava i ni’a i te mau ’api parau ta’a ’ē. ’Ā ’āno’i i muri iho i te mau ’api parau, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’anaho maita’i i te mau ta’o. I muri iho e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e tai’o te Genese 17:15–21 ; 21:1–7, nō te ’ite mai i te hō’ē hi’ora’a nō te hō’ē ’ohipa tā te Fatu i rave e au ra e’ita e nehenehe e rave. ’A fa’a’ite i tō ’outou fa’aro’o i tā ’outou mau tamari’i ē, e fa’atupu te Fatu i tāna mau parau fafau noa atu ē e au ra e’ita te reira e tupu ’aore rā e rave te reira i te tau roa.
Genese 19:15–26
E nehenehe au e horo ’ē i te ’ino.
-
’A ani i tā ’outou mau tamari’i nō ni’a i te mau huru tupura’a, i reira te hō’ē ta’ata i te anira’a ia rātou ’ia rave i te hō’ē ’ohipa tā rātou i ’ite e ’ere i te mea ti’a. Nāhea tātou i te « horo ’ē » i teie mau huru tupura’a ? ’A fa’ata’a ha’apoto noa te Genese 19:15–26 ē, ’ua ora na te ’utuāfare o Lota i roto i te hō’ē ’oire ’ino roa ’e ’ua fa’aara te mau melahi ia rātou ’ia fa’aru’e. ’A tai’o ’āmui ai ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i te mau ’īrava 15–17, 26, ’a ani ia rātou e aha te aura’a nō tātou i teie mahana ’ia « pe’epe’e ’ia ora » i te ’ino ’e « ’eiaha e hi’o i muri » (’īrava 17).
Sodoma, na Julius Schnorr von Carolsfeld
Genese 22:1–14
’Ua ha’apa’o Aberahama i te parau a te Fatu.
-
E nehenehe te fa’a’ohipara’a i te mau hōho’a o Aberahama ’e o Isaaka ’e te fa’asātaurora’a (hi’o Buka hōho’a o te ’evanelia mau nūmera 9, 57), e tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’aau i te ’ā’amu i roto te Genese 22 ’e te tusia a te Fa’aora (hi’o Mataio 27:26–37). E aha tā tātou e nehenehe ha’api’i mai nō ni’a i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia nā roto mai i te mau ’ā’amu o Aberahama ’e o Isaaka ’e te fa’asātaurora’a ? (Hi’o ato’a « Aberahama ’e Isaaka », i roto te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 34–37.)
2:0Abraham and Isaac
-
E nehenehe ānei ’outou e feruri i te hō’ē ha’uti ’ōhie, nō te ha’uti ’e tā ’outou mau tamari’i ’o tē tītau ia rātou ’ia pe’e i te mau arata’ira’a ? Penei a’e e nehenehe te mau arata’ira’a e arata’i atu i te hō’ē hōho’a hunahia o te Fa’aora. E nehenehe te ha’uti e fa’auru mai i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te mau mea tā te Metua i te ao ra i fa’aue ia tātou ’ia rave, ’ia ti’a ia tātou ’ia ora fa’ahou i pīha’i iho iāna ’e ia Iesu Mesia. ’A feruri e hīmene i te hōʼē hīmene, mai te « Auraro te ture » (Te mau Hīmene, 187). E nehenehe ato’a te ’api fa’a’ana’anataera’a nō teie hepetoma e tauturu.
Nō te ’ite rahi atu ā, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.