Mai, pe’e mai
Mau mana’o e tāpe’a noa i roto te ferurira’a : Te ’utuāfare o ’Īserā’ela


« Mau mana’o e tāpe’a noa i roto te ferurira’a : Te ’utuāfare o ’Īserā’ela », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« Te ’utuāfare o ’Īserā’ela », Mai, pe’e mai : 2026

’ītona mana’o

Mau mana’o e tāpe’a noa i roto te ferurira’a

Te ’utuāfare o ’Īserā’ela

I te hō’ē vāhi i roto i te mēdēbara i te pae hiti’a o te rā nō Canaana, tē tīa’i ra Iakoba ma te hepohepo i te hō’ē fārereira’a ’e tōna taea’e maeha’a ’o Esau. Te taime hope’a ’a ’ite ai Iakoba ia Esau, fātata paha e 20 matahiti nā mua atu, ’ua hina’aro Esau e taparahi pohe iāna. ’Ua ti’aoro Iakoba i te tā’āto’ara’a o te pō, nō te tītau i te hō’ē ha’amaita’ira’a nō ’ō mai te Atua. Maoti te fa’aro’o, te tu’utu’u ’ore ’e te hina’aro pāpū o Iakoba, ’ua pāhono te Atua i tāna mau pure. I taua pō ra, ’ua tauihia te i’oa o Iakoba ’o ’Īserā’ela, hō’ē i’oa te aura’a, i roto i te tahi atu mau mea, « e vai tāmau noa ’oia ’e te Atua » (Genese 32:28, nota raro b).

’Ānāvai Jabbok

I pīha’i iho i te ’ānāvai Jabbok tō Iakoba fa’ari’ira’a te i’oa ra ’o ’Īserā’ela.

’O te taime mātāmua e ’itehia ai te i’oa ’o ’Īserā’ela i roto i te Bibilia, ’e e i’oa teie e tāmau noa i te vai i te roara’a o te buka ’e te ’ā’amu. ’Aita i maoro, ’ua riro te i’oa ’ei fa’a’itera’a hau atu i te hō’ē noa ta’ata. E 12 tamaiti tā ’Īserā’ela, ’e ’ua pi’i-’āmui-hia tō rātou hua’ai « te ’utuāfare o ’Īserā’ela », « te ’ōpū o ’Īserā’ela », « te mau tamari’i a ’Īserā’ela » ’aore rā, te « ’āti ’Īserā’ela ».

I te roara’a o te ’ā’amu, ’ua fa’ariro te mau tamari’i a ’Īsera’ela ’ei tā’amura’a faufa’a rahi tō rātou huā’ai nō te hō’ē o nā ’ōpū hō’ē ’ahuru ma piti o ’Īserā’ela. ’Ua riro tō rātou rēni tupuna ’ei hō’ē tuha’a faufa’a roa nō tō rātou ihota’ata o te fafaura’a. ’Ua poro te ’āpōsetolo Paulo ē « nō te ’ōpū nō Beniamina » ’oia (Roma 11:1). Hō’ē tumu i tono ai Lehi i tāna mau tamaiti i Ierusalema nō te ti’i mai i te mau ’api veo, ’oia ho’i, tei roto i te mau ’api ve’o « te tuatāpapara’a tupuna o tōna ra mau metua » (1 Nephi 5:14). ’Ua ’ite a’era Lehi e hua’ai ’oia nō Iosepha, ’e te hāro’aro’ara’a nā roto mai i tōna hūa’ai tō rātou tā’amura’a ’e te ’utuāfare o ’Īserā’ela, ’o tei riro ’ei ’ohipa faufa’a mau nō rātou i roto i te mau matahiti i muri mai.

I roto i te ’Ēkalesia i teie mahana, e nehenehe ’outou e fa’aro’o i te parau nō ’Īserā’ela i roto i te mau fa’ahitira’a mai « te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela ». Tē hīmene nei tātou « E te Fa’aora o ’Īserā’ela », « Ti’aturira’a nō Ziona » ’e « E te mau tāvini o te Atua ». I roto i teie mau huru, ’aita tātou e parau nei ’aore rā e hīmene nei nō ni’a te bāsileia tahito o ’Īserā’ela ’aore rā te nūna’a o teie tau tei pi’ihia ’o ’Īserā’ela. Tē fa’a’ite nei tātou maori ra nō te mau ta’ata ’o tei ha’aputuputuhia nā roto mai i te mau nūna’a nā te ao nei i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia. Tē fa’a’ite nei tātou nō te mau ta’ata e vai tāmau noa ’e te Atua, ’o tē mā’imi mau nei i tāna mau ha’amaita’ira’a, ’e tei riro mai nā roto i te bāpetizora’a, tōna nūna’a nō te fafaura’a. I roto i te mau parau a te peresideni Russell M. Nelson, ’ia riro ’o ’Īserā’ela te aura’a, « ’ia vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a i roto i tō tātou orara’a, … ’ia vaiiho i te Atua ’ia riro ’ei fa’aurura’a pūai roa a’e i roto i tō tātou orara’a ».

Tē parau nei tō ’outou ha’amaita’ira’a patereāreha i tō ’outou tā’amura’a ’e hō’ē o te mau ’ōpū o te ’utuāfare o ’Īserā’ela. ’Ua hau atu te reira i te hō’ē tuha’a ’ana’anatae mau nō te ’ā’amu ’utuāfare. Tei roto ato’a i te reira tō ’outou orara’a i teienei ’e i muri a’e. Te rirora’a ’ei tuha’a nō te ’utuāfare o ’Īserā’ela te aura’a ’oia ho’i, e autā’atira’a o te fafaura’a tō ’outou ’e te Metua i te ao ra ’e Iesu Mesia. Te aura’a ’oia ho’i, mai ia Aberahama, ’ua mana’ohia ’outou ’ia « riro ’ei ha’amaita’ira’a » nō te mau tamari’i a te Atua (Genese 12:2 ; Aberahama 2:9–11). Te aura’a o te reira ’oia ho’i, mai te au i te mau parau a Petero, « e u’i mā’itihia rā ’outou, e autahu’ara’a ari’i, e nūna’a mo’a, e feiā ho’ohia ; ’ia fa’a’ite hua ’outou i tōna maita’i tō tei parau ia ’outou i tō roto i te pōuri, ’ia tae i tōna ra māramarama ūmerehia » (1 Petero 2:9). Te aura’a o te reira ’oia ho’i, « e vaiiho ’outou i te Atua ’ia upo’oti’a »—e ta’ata ’outou ’o te « vai tāmau noa ’e te Atua » ma te fa’aturara’a i tā ’outou mau fafaura’a ’e ’ōna.

tumu rā’au ’utuāfare

Family Tree of Jacob (Israel) [Te tumu rā’au ’utuāfare o Iakoba (’Īserā’ela)], nā Brent Evans

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o ato’a Genese 32:24–32. Tē vai ra te tahi atu mau aura’a nō te i’oa o ’Īserā’ela, ’oia ho’i « tē hau nei te Atua », « te Atua e ’aro nei ’aore rā e vai tāmau noa nei », ’e « ’ia vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a ».

  2. Hi’o Alama 26:36 ; 3 Nephi 20:25.

  3. Te mau Hīmene (1985), mau nūmera 6, 161, 195.

  4. Russell M. Nelson, « ’A vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a » Liahona, Novema 2020, 92.