Mai, pe’e mai
9–15 nō Māti. « Tei ia Iosepha ra Iehova » : Genese 37–41


« 9–15 nō Māti. ‘Tei ia Iosepha ra Iehova’ : Genese 37–41 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 9–15 nō Māti. ’Tei ia Iosepha ra Iehova’ », Mai, pe’e mai : 2026

Te mau tua’ana o Iosepha e tātara ra i tōna pereue

Joseph and His Brothers [Iosepha ’e tōna mau tua’ana], nā Sam Lawlor

9–15 nō Māti : « Tei ia Iosepha ra Iehova »

Genese 37–41

’Ua ’ite tātou e ha’amaita’i te Atua i te mau ta’ata e ti’aturi iāna ’e e ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a. I te tahi rā taime, e ’ere roa ïa mai te reira. I te tahi taime e hāmani-’ino-hia ’e e fa’aru’ehia te ta’ata e ti’aturi i te Atua e te mau melo o tōna ’utuāfare. I te tahi taime, e fa’ahapa-hape-ato’a-hia te ta’ata tei pāto’i itoito ’ia ’ōfati i te ture nō te vi’ivi’i ’ore. ’Ia tupu ana’e mai teie mau huru ’ohipa ia tātou, e nehenehe tātou e fa’ahemahia e riri atu i te Atua. E uiui paha tātou, « e aha te faufa’a ’ia tāmata i te rave i te ’ohipa maita’i, mai te mea e ha’afifi rahi te reira i te orara’a ? »

’Ua uiui paha Iosepha, te tamaiti a Iakoba, i teie uira’a. I te tahi taime, ’ua manuia teie ta’ata ha’apa’o maita’i ; i te tahi atu mau taime, mai te huru ra ē rahi atu ā tōna ha’apa’o maita’i, rahi ato’a atu tōna fa’arurura’a i te mau fifi. ’Aita roa atu rā Iosepha i fa’aru’e i te Fatu, ’e ’aita roa atu te Fatu i fa’aru’e ia Iosepha. ’Aita te reira e parau nei ē, e ’ōpani te Fatu i te mau ’ohipa ’ī’ino ’ia tupu i ni’a ia Iosepha, terā rā nā roto i te reira, « tei iāna ra Iehova » (Genese 39:3).

ītona ’imira’a māite

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Genesis 37:1–28 ; 39 ; 41:9–45

E vai mai te Fatu i pīha’i iho iā’u i roto i tō’u ’ati.

E rave rahi taime e au ra ē, ’ua fa’aru’e te faufa’a maita’i ia Iosepha, terā rā ’aita roa ïa te Fatu i nā reira. ’A tai’o ai ’outou i te ’ā’amu o Iosepha, ’a feruri i te mau uira’a mai teie : E aha tā Iosepha i rave nō te fa’aea piri noa i te Fatu ? Mai te aha te huru o te Fatu i « ni’a iāna » (hi’o Genese 39 ; 40:1–19 ; 41:9–45). E aha tā ’outou i ha’api’i mai nā roto mai i te ’ā’amu o Iosepha, ’o tē nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia ’ite i te vaira’a mai te Fatu i roto i tō ’outou orara’a ?

E nehenehe ato’a ’outou e ui i te mau uira’a mai te reira nō ni’a i tō ’outou orara’a. E aha te fa’a’itera’a tā ’outou e ’ite nei ē, ’aita roa te Fatu i fa’aru’e ia ’outou i roto i te mau taime tāmatara’a ? ’A feruri e nāhea ’outou e nehenehe ai e fa’a’ite i tō ’outou mau ’itera’a i te mau melo o te ’utuāfare ’e i te mau u’i a muri a’e (hi’o 1 Nephi 5:14).

’Oia ïa, e fa’ari’i ’outou i te tahi atu ā mau tāmatara’a i muri nei. E aha tā ’outou e rave i teienei nō te ha’apāpū ē, e’ita teie mau tāmatara’a e fa’aātea ’ē ia ’outou i te Fatu ? ’A feruri i te pāpa’i i te hō’ē rata nō te fa’aitoito i tō ’outou ananahi ’o vau iho, ’ia fa’aea fātata noa iāna [te Fatu] noa atu te ’ohipa e tupu mai. E nehenehe ’outou e fa’aō mai i te mau mana’o nō roto mai i te orara’a o Iosepha ’aore rā nō roto mai i te a’ora’a a Elder D. Todd Christofferson « Tō tātou tā’amura’a i te Atua » (Liahona, Mē 2022, 78–81).

Hi’o ato’a Ioane 14:18 ; Roma 8:28 ; Alama 36:3 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:7–8 ; « ’Ei iā’u nei, tō’u Atua ē », Te mau Hīmene, N 90.

Genese 37:5–11 ; 40 ; 41:1–38

Mai te mea e vai ha’apa’o noa vau, e arata’i ’e e fa’auru te Fatu iā’u.

E hōro’a [don] tō Iosepha nō te hāro’aro’a i te mau parau poro’i a te Fatu nā roto mai i te mau moemoeā. E aha tā ’outou e nehenehe e ha’api’i mai nā roto mai te Genese 37:5–11 ; 40:5–8 ; 41:14–25, 37–38 nō ni’a i te fa’ari’ira’a ’e te hāro’aro’ara’a i te heheura’a nō ’ō mai i te Fatu ra ? ’Ei hi’ora’a, e aha tā ’outou e nehenehe e ha’api’i mai nā roto mai i te hi’ora’a o Iosepha, i te taime e au ra e ’ere te heheura’a i te mea ’ōhie ’ia hāro’aro’a ? (hi’o Genese 40:8 ; 41:16).

’A feruri e nāhea te Fatu i te heheu mai i tōna hina’aro ia ’outou. E aha tā ’outou e rave nō te ’ohipa mai te au i te heheura’a tā te Fatu i hōro’a mai ia ’outou ? Nāhea ’outou ’ia mā’imi i te arata’ira’a hau atu nā roto mai iāna ?’

Iosepha e tātara ra i te mau moemoeā

Joseph Interpreting the Butler and Baker’s Dreams [Iosepha e tātara ra i te mau moemoeā o te ra’atira tuati fare ’e o te ta’ata tunu faraoa, nā François Gerard

Genese 39:1–20

ītona nō te séminaire
Ma te tauturu a te Fatu, e nehenehe au e horo ’ē i te fa’ahemara’a.

’Āhani e hōro’a mai Iosepha i te parau a’o e nāhea ’ia pāto’i i te fa’ahemara’a ’ia rave i te hara pae ’āpeni, i tō ’outou mana’o e aha tāna e parau mai ? ’A feruri i te reira ’a tai’o ai ’outou i te ’ohipa i tupu iāna i roto te Genese 39. ’Ei hi’ora’a, ’a feruri nā mea nāhea Iosepha e pāhono ai i te mau māna’ona’ora’a mai teie :

  • Mai te mea ’aita te tahi atu ta’ata i ’ite i te mea tā’u e rave ra, e aha ïa te fifi ? (hi’o mau ’īrava 8–9).

  • Tē tāmata nei au i te pāto’i, terā rā e au ra ’aita te fa’ahemara’a e fa’aea ra (hi’o ’īrava 10).

  • E aha tā’u e rave ’ia vai ana’e au i roto i te hō’ē tupura’a, i reira e mea pūai te fa’ahemara’a ? (hi’o ’īrava 12).

Nāhea ’outou ’ia fa’ata’a atu ē, nō te aha e mea faufa’a ’ia ha’apa’o i te ture nō te vi’ivi’i ’ore ? (hi’o Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī : E arata’i nō te rave i te mau mā’itira’a, 23–28).

’Oia ïa, e nehenehe te hi’ora’a o Iosepha e tano nō te tahi atu huru fa’ahemara’a. Ma te tāpe’a i te hi’ora’a o Iosepha i roto te ferurira’a, ’a feruri e fa’anaho i te hō’ē rāve’a nō te ’ape ’e nō te pāto’i i te fa’ahemara’a. ’Ei hi’ora’a, e feruri ’outou i te hō’ē fa’ahemara’a ’e e pāpa’i i te mau tupura’a e ’ape ’e nāhea ’outou ’ia « horo ’ē » ’ia tupu ana’i mai te fa’ahemara’a.

Fa’ahemara’a

Te mau tupura’a e ’ape

Te rāve’a nō te pāhono atu

Teie te tahi atu mau pāpa’ira’a mo’a ’o tē nehenehe e ha’amāramarama i tā ’outou rāve’a. E aha tā te reira tāta’itahi i ha’api’i mai ia ’outou, e mea nāhea te Fa’aora e nehenehe ai e tauturu ia ’outou ’ia pāto’i i te fa’ahemara’a ? Mataio 4:1–11 ; 1 Korinetia 10:13 ; 1 Nephi 15:23–24 ; 3 Nephi 18:17–18.

’A fa’anaho ai ’outou i tā ’outou rāve’a, e mea maita’i ato’a ’ia feruri i te mau taime ma’iri ’a manuia ai ’outou i te ’ape ’aore rā i te pāto’i i te fa’ahemara’a. Nāhea tō te Fa’aora tauturura’a ia ’outou ? (hi’o 2 Nephi 4:18–33).

Genese 41:15–57

E tauturu mai te Fatu iā’u ’ia fa’aineine nō te mau fifi e tupu mai.

’Ua hōro’a mai te tātarara’a a Iosepha nō te moemoeā a Phara’o i te tahi mau parau a’o pa’ari maita’i ’e te ’ōhie nō te ora mai i te hō’ē o’e (hi’o Genese 41:15–57). ’A feruri e aha te mau parau poro’i pae vārua tā te Fatu e nehenehe e hōro’a mai nō ’outou i roto i teie ’ā’amu. I tō ’outou mana’o nāhea ’oia e hina’aro ai ’ia fa’aineine ’outou ia ’outou, nō te fa’aruru atu i te mau fifi nō tō ’outou ananahi ?

Hi’o ato’a David A. Bednar, « E tāmata tātou ia rātou i reira », Liahona, Novema 2020, 8–11.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nō teie ’āva’e.

ītona tuha’a nā te mau tamari’i 01

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Genese 37

E nehenehe au e riro ’ei ta’ata maita’i nō tō’u ’utuāfare.

  • E nehenehe te tai’ora’a i te mau nīno’a mana’o o te mā’ino’ino tei tupu na i roto i te ’utuāfare o Iosepha, e fa’atupu mai i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te huru e ti’a ai ia tātou e fa’ariro i te mau melo o te ’utuāfare. Nō te fa’ati’a i te ’ā’amu o Iosepha ’e tōna mau tua’ana i roto te Genese 37, ’a fa’a’ohipa i te mau hōho’a i roto i teie arata’i ha’api’ira’a ’aore rā i roto « Te mau moemoeā fa’auruhia o Iosepha » (i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 47–51). ’A vaiiho i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau hu’ahu’ara’a ’o tā rātou i ’ite nō ni’a i te ’ā’amu. E ani atu i tā ’outou mau tamari’i ’ia feruri ē, nō roto rātou i te ’utuāfare o Iosepha. E aha tā rātou e parau atu ’aore rā e rave nō te riro ’ei ta’ata fa’atupu hau i roto i te ’utuāfare ? ’Ei hi’ora’a, e aha te aura’a ’ia « parau hau » i roto i tō tātou ’utuāfare ? (’īrava 4). Nāhea Iesu Mesia i riro ai ’ei ta’ata fa’atupu hau i roto i te ’utuāfare o te Atua ?

    2:17

    Joseph’s Inspired Dreams

Genese 37:18–28 ; 39:20–23 ; 41:38

E nehenehe te Atua e tauturu mai iā’u, ’ia tupu ana’e mai te mau ’ohipa ’ino.

  • ’Ia fa’aruru ana’e tā ’outou mau tamari’i i te mau taime fifi e hina’aro rātou ’ia ’ite ē, e vai mai te Fatu i pīha’i iho ia rātou, mai iāna [te Fatu] i vai i pīha’i iho ia Iosepha. E nehenehe paha ïa ’outou e tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau mea pa’ari tei tupu ia Iosepha (hi’o Genese 37:23–28 ; 39:20 ; ’aore rā « Te mau moemoeā fa’auruhia a Iosepha » ’e « Iosepha i ’Aiphiti », i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 47–51, 52–56). I muri a’e i te fifi tāta’itahi tā rātou i fa’aruru, ’a ani i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’ahiti fa’ahou, « Tei ia Iosepha ra Iehova » (Genese 39:2).

    2:17

    Joseph’s Inspired Dreams

    2:50

    Joseph in Egypt

  • Penei a’e e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e ’imi mai i roto te Genese 39:1–3, 20–23 i te tupura’a tāta’itahi nō te pereota « Tei ia Iosepha ra Iehova » ’e te mau pereota mai teie te huru. ’A vaiiho ia rātou ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mana’o nō te aura’a o teie pereota. Nāhea tātou e ’ite ai ē tei ia tātou ra te Fatu ? ’Ia parau mai te tahi ’e te tahi mea nāhea tō ’outou putapūra’a ē, tei reira te Atua ia ’outou ra i roto i te hō’ē taime fifi.

Iosepha i roto i te fare tāpe’ara’a

Joseph of Egypt in Prison [Iosepha nō ’Aiphiti i roto i te fare tāpe’ara’a], nā Jeff Ward (parau ri’i)

Genese 39:7–12

Ma te tauturu a te Fatu, e nehenehe au e horo ’ē i te fa’ahemara’a.

  • Teie te hō’ē ha’api’ira’a tao’a ’o tē nehenehe e tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia pe’e i te hi’ora’a o Iosepha tei horo ’ē i te vahine a Potiphara : ’A fa’a’ohipa e piti ’āuri ’ōvāhine nō te fa’ahōho’a ia Iesu Mesia ’e ia Sātane. ’A fa’a’ohipa i te hō’ē tao’a ’āuri na’ina’i, mai te hō’ē tāpe’a ’api parau, nō te fa’ahōho’a ia tātou. I muri iho ’a fa’a’ite i tā ’outou mau tamari’i e mea nāhea te mana o te hō’ē ’āuri ’ōvahine i ni’a i te tao’a ’āuri e haru pūai ai ’ia ha’afātata ana’e rātou i te tao’a. Nāhea te ’ohipa i tupu nō Iosepha i roto te Genese 39:7–12, e fa’ahōho’a ai i teie parau mau ? E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te fa’aātea ’ē atu i te hara ’e ’ia ha’afātata atu ia Iesu ? E nehenehe te video « Temptation Fades as We Seek Christ in Every Thought [E mo’e ’ē te fa’ahemara’a ’ia ’imi tātou i te Mesia ma tō tātou mana’o ato’a] » ’e te hō’ē hīmene mai teie « Hina’aro vau ia ’oe » (Te mau Hīmene, N 50) e tauturu i teie ’āparaura’a.

    2:58

    Temptation Fades as We Seek Christ in Every Thought

    Fa’a’ohipa i te pehe « E nehenehe te mau hīmene purera’a ’e te tahi atu mau hīmene mo’a e tauturu i te mau tamari’i ’ia putapū i te here o te Atua, ’ia putapū i te Vārua, ’e ’ia ha’api’i mai i te mau parau mau o te ’evanelia. E nehenehe te mau reo, te mau tīhauhau ’e te pīpīnē ’ōhie e tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’amana’o i te mau parau mau o te ’evanelia i te roara’a o te mau matahiti i muri mai. ’A hīmene ai ’outou ’e te mau tamari’i, ’a tauturu ia rātou ’ia ite mai ’e ’ia ta’a i te mau parau tumu e ha’api’ihia ra i roto i te mau hīmene » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora32).

  • ’A tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia feruri i te mau fa’ahemara’a tā rātou e nehenehe e fa’aruru. ’A vaiiho ia rātou ’ia ha’uti ta’ata ora, nāhea rātou e « horo ’ē » ai i teie mau fa’ahemara’a.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

Te mau tua’ana o Iosepha e tātara ra i tōna pereue

Joseph, the Dream Interpreter [Iosepha, te ta’ata tātara moemoeā], nā Kristi Kirisberg Harmon

’api fa’a’ana’anataera’a nā te Paraimere : E nehenehe au e riro ’ei ta’ata maita’i nō tō’u ’utuāfare.