Mai, pe’e mai
16–22 nō Māti. « ’O tā te Atua ïa i ’ōpua ’ei maita’i » : Genese 42–50


« 16–22 nō Māti. ‘’O tā te Atua ïa i ’ōpua ’ei maita’i’ : Genese 42–50 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 16–22 nō Māti. ‘’O tā te Atua ïa i ’ōpua ’ei maita’i », Mai, pe’e mai : 2026

’Ua fa’a’ore Iosepha i te hara a tōna mau taea’e

Forgiveness [Fa’a’orera’a hara], nā Megan Rieker

16–22 nō Māti : « ’O tā te Atua ïa i ’ōpua ’ei maita’i »

Genese 42–50

Fātata e 22 matahiti tō te mau taea’e o Iosepha ho’ora’a iāna ’ei tītī. ’Ua fa’aruru Iosepha e rave rahi tāmatara’a, te mau fa’ahapara’a hape iho ā ra ’e te tāpe’ara’ahia i roto i te fare tāpe’ara’a. I te taime ’a ’ite fa’ahou ai ’oia i tōna mau taea’e, e tāvana Iosepha nō Aiphiti tā’āto’a, te piti i raro noa mai ia Phara’o. E mea ’ōhie roa nōna e tāho’o i tōna mau taea’e, ’e nō te ’ohipa tā rātou i rave i ni’a ia Iosepha, e au ra e mea māramarama roa ia te reira. ’E nō reira, ’ua fa’a’ore Iosepha i tā rātou hara. E ’ere i te reira noa, ’ua tauturu rā ’oia ia rātou ’ia hi’o i te ’ōpuara’a hanahana i roto i tōna māuiui. « ’O tā te Atua ïa i ’ōpua ’ei maita’i » (Genese 50:20), ’ua parau ’oia ia rātou, nō te mea ’ua tu’u te reira iāna i roto i te hō’ē ti’ara’a nō te fa’aora i « te ’utuāfare ato’a o tōna metua » (Genese 47:12) i te o’e.

’Ia hi’ohia, ’ua riro Iosepha mai ia Iesu Mesia te huru. Noa atu ’ua fa’atupu tā tātou mau hara i te māuiui rahi ia Iesu, tē pūpū nei ’oia i te fa’a’orera’a hara, ma te fa’aora ia tātou pā’āto’a i te hō’ē ti’ara’a hau atu i te ’ino i te o’e. Nō te tītau ānei ’ia fa’a’orehia tā tātou hapa ’aore rā nō te fa’a’ore i te hapa a vetahi ’ē—i te hō’ē taime mau, e tītauhia ia tātou ’ia rave nā mea e piti—e arata’i atu te hi’ora’a o Iosepha ia tātou i ni’a i te Fa’aora, te puna mau o te fa’aorara’a ’e te fa’ahaura’a.

ītona ’imira’a māite

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Genese 45:5–7 ; 47:12

« I tono mai ai te Atua iā’u nā mua ia ’outou… ’ia ora ’outou ».

Tē ’ite ra ānei ’outou i te tū’atira’a i rotopū i te orara’a o Iosepha ’e te misiōni tāra’ehara a Iesu Mesia ? Nō te hi’o i te tahi mau hi’ora’a nō teie mau tū’atira’a, ’a tāmata i te fa’aau :

  • Genese 37:3 ’e te Mataio 3:17.

  • Genese 37:26–28 ’e te Mataio 26:14–16.

  • Genese 45:5–7 ’e te Luka 4:18.

  • Genese 47:12 ’e te Ioane 6:35.

E aha tō ’outou mana’o nō ni’a i te Fa’aora ’e tāna misiōni, ’a tai’o ai ’outou i teie mau ’īrava ?

Genese 45 ; 50:15–21

ītona nō te séminaire
E hōpoi mai te fa’a’orera’a hara i te fa’aorara’a.

E nehenehe te tai’ora’a nō ni’a te fa’a’orera’a Iosepha i te hara a tōna mau taea’e nō te mau ’ohipa ri’ari’a tā rātou i rave, e ha’aferuri ia ’outou i te hō’ē ta’ata ’o tā ’outou e fifi nei e fa’a’ore i te hapa. E nehenehe te mau uira’a i muri nei e tauturu ia ’outou ’ia fa’a’ohipa i teie parau tumu :

  • Nō te aha e mea fifi nō Iosepha ’ia fa’a’ore i te hapa a tōna mau taea’e ? (nō te hi’o fa’ahou i te mea tā rātou i rave i ni’a iāna, ’a hi’o Genese 37). E aha te mau ’itera’a ’aore rā te mau rāve’a tei hōro’a i te pūai ia Iosepha ’ia fa’a’ore i te hapa ? (hi’o, ’ei hi’ora’a Genese 45:1–15 ’aore rā 50:15–21).

  • E aha te mau ha’amaita’ira’a tei tae mai nō te fa’a’orera’a Iosepha i te hapa a tōna mau taea’e ? ’Ei hi’ora’a, ’a fa’aau i te mau aura’a i roto i te ’utuāfare o Iakoba i te ’ōmuara’a o te ’ā’amu (hi’o, ’ei hi’ora’a, Genese 37:3–11) ’e te mau aura’a i te pae hope’a (hi’o Genese 45:9–15 ; 50:15–21). Mea nāhea te mau ’ohipa i te tupu ta’a ’ē mai ’āhani ’aita Iosepha i ineine nō te fa’a’ore i te hapa ?

  • ’A feruri i te pāpa’i i te i’oa o te hō’ē ta’ata ’o tei hina’aro i tā ’outou fa’a’orera’a hapa—’o tei ani mai ’aore rā ’aita i te fa’a’orera’a hapa. E aha tā ’outou e nehenehe e rave nō te ani manihini i te mana fa’aora o te Fa’aora i roto i teie huru tupura’a ? Mai te mea e mea fifi mau nō ’outou ’ia fa’a’orera’a i te hapa, ’a feruri i te hi’o fa’ahou i te parau a’o a Elder Gerrit W. Gong i roto i nā paratarafa hope’a e ono o tāna a’ora’a « ’Oa’oa ē a muri noa atu » (Liahona, Novema 2022, 85). E aha te mea e hōro’a ia ’outou i te tīa’ira’a ē, e nehenehe ’outou e fa’a’ore i te hapa ?

Hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 64:9–11 ; « Forgiveness : My Burden Was Made Light [Fa’a’orera’a hara : ’Ua ha’amāmāhia tā’u hōpoi’a] » (video), Vaira’a buka ’evanelia.

8:27

Forgiveness: My Burden Was Made Light

Genese 49

’Ua hōro’a Iakoba i te mau ha’amaita’ira’a tohu i tōna ’utuāfare.

Tē vai ra i roto i te mau ha’amaita’ira’a a Iakoba i tōna hua’ai te mau hōho’a pāpū, e ’ere rā i te mea ’ōhie ’ia māramarama. ’Āua’e, ’ua hōro’a mai te ’evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai ia tātou te tahi tauturu. ’Ia tai’o ana’e ’outou i te ha’amaita’ira’a o Iosepha i roto te Genese 49:22–26, ’a tai’o ato’a i te mau ’īrava i muri nei, ’e ’a hi’o e aha te mau mana’o tā te reira e hōro’a mai nei : 1 Nephi 15:12 ; 2 Nephi 3:4–5 ; Iakoba 2:25 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 50:44.

’A tai’o ai ’outou te ha’amaita’ira’a o Iuda i roto te Genese 49:8–12, ’a ha’amana’o ē, e hua’ai Iesu Mesia nō Iuda. E aha te mea tā ’outou i ’ite mai i roto i teie mau ’īrava ’o tē fa’aha’amana’o ia ’outou i te Fa’aora ? (hi’o ato’a Apokalupo 5:5–6, 9 ; 1 Nephi 15:14–15 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:59 ; 133:46–50).

E nehenehe te tai’ora’a i teie mau ha’amaita’ira’a e fa’auru ia ’outou ’ia hi’o fa’ahou i tō ’outou ha’amaita’ira’a pātereāreha—’aore rā, mai te mea ’aita tō ’outou, ’a fa’ari’i mai i te hō’ē. E aha te mau ta’o ’e te mau fa’ahitira’a i roto i tō ’outou ha’amaita’ira’a e fāriu atu i tō ’outou mana’o ia Iesu Mesia ?

Hi’o ato’a Randall K. Bennett, « Tō ’outou ha’amaita’ira’a patereāreha—e arata’ira’a fa’auruhia nō ’ō mai i te Metua i te ao ra », Liahona, Mē 2023, 42–44.

Genese 50:19–21

E nehenehe te Atua e tauturu iā’u ’ia ’ite mai i te aura’a o tō’u mau tāmatara’a.

Noa atu e ’ere paha te reira i te mea pāpū maita’i ’a fa’aruru ai ’oia i teie tāmatara’a, ’ua ti’a ia Iosepha i te pae hope’a ’ia feruri fa’ahou i tōna ’ati i ma’iri i ’Aiphiti ’e ’ia ’ite ē « ’o tā te Atua ïa i ’ōpua ’ei maita’i » (Genese 50:20). ’Āhani pai ’ua haere ’outou e fārerei ia Iosepha ’a vai ai ’oia i roto i te ’āpo’o ’aore rā i roto i te fare tāpe’ara’a, nāhea ’outou ’ia tāmāhanahana iāna ? Nāhea te Genese 50:19–21 i te tauturu ia ’outou i roto i tō ’outou mau taime tāmatara’a ?

Hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 122 ; « ’Āuē te Pa’ari » » Te mau Hīmene, N 41.

Iosepha nō ’Aiphiti e fa’ari’i ra i te hō’ē ’ōrama nō Iosepha Semita e fa’ari’i ra i te mau ’api ’auro nā roto mai i te melahi Moroni

Joseph Smith among the Prophets [Joseph Smith a i rotopū i te mau peropheta], nā Paul Mann (parau ri’i)

Genese 50:24–25

« E fa’aineine te Fatu ra tō’u Atua i te hō’ē hi’o ».

’A tai’o ai ’outou te Genese 50:24–25 ’e te ’Īritira’a a Iosepha Semita, Genese 50:24–38 (i roto i te parau hi’u o te Bibilia), ’a feruri nō te aha e mea faufa’a nō Iosepha ’ia ’ite mau ia Mose ’e ia Iosepha Semita e rave rahi tenetere nā mua atu. Mea nāhea Iosepha Semita i te fa’atupura’a i te mau parau tohu a Iosepha nō ni’a iāna ? (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:17–23 ; 20:7–12; 39:11 ; 135:3).

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nō teie ’āva’e.

ītona tuha’a nā te mau tamari’i 01

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Genese 42–44 ; 45:4–15

E nehenehe au e fa’a’ite i te here ’e te fa’a’orera’a hapa i tō’u ’utuāfare.

  • E mea ’ārearea paha nō tā ’outou mau tamari’i ’ia ha’uti ta’ata ora i te ’ā’amu o Iosepha e tāhō’ē ra i tōna ’utuāfare (hi’o Genese 42–44). ’Aore rā e nehenehe rātou e fa’a’ohipa « Iosepha ’e te o’e » (i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 57–60) ’aore rā te mau hōho’a i roto i teie arata’i ha’api’ira’a nō te ha’api’i i te ’ā’amu i te tahi ’e te tahi. Teie te tahi mau uira’a ’o tē nehenehe e tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ha’api’i mai nā roto mai i te ’ā’amu :

    • E aha tā Iosepha i rave nō te fa’a’ite i te here i tōna ’utuāfare ? (hi’o Genese 45:4–15).

    • I tō ’outou mana’o, nō te aha Iosepha i fa’a’ore ai i te hapa a tōna mau taea’e ?

    • I tō ’outou mana’o, e aha tā te mau taea’e o Iosepha i putapū i tō rātou ’itera’a ē, ’ua fa’a’ore Iosepha i tā rātou hapa ? ’O vai i roto i tō ’outou orara’a e tītau nei ’ia fa’a’orehia te hapa ? Nāhea ’outou ’ia fa’a’ite i te here ’e te fa’a’orera’a hapa ?

    2:26

    Joseph and the Famine

’A fa’aineine ai ’outou nō te ha’api’i, ’a ui, « e aha tā tā’u mau tamari’i e rave nō te ha’api’i mai ? » ’Ei hi’ora’a, i roto i teie ’ohipara’a e ha’uti ta’ata ora ’aore rā e fa’ati’a tā ’outou mau tamari’i i te hō’ē ’ā’amu. Ma te ravera’a i te reira, e ha’amana’o rātou i nā mea e piti, te ’ohipa i tupu ’e te mau parau tumu o te ’evanelia e vai ra i roto i te ’ā’amu.

  • E hina’aro paha ’outou ’aore rā tā ’outou mau tamari’i e fa’a’ite mai i te hō’ē ’ohipa i tupu ’a fa’a’ore ai rātou i te hapa a te hō’ē ta’ata, ’aore rā ’a fa’a’ore ai te hō’ē ta’ata i tā rātou hapa. I muri iho e nehenehe ’outou e hīmene i te hō’ē hīmene mai te « Aimez vos frères » (Chants pour les enfants, 74) ’aore rā, « Aide-moi, Père » (Chants pour les enfants, 52).

Genese 48:8–9

E tauturu te Fatu iā’u nā roto i te mau ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a.

  • E nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e hi’o i te hōho’a o Iakoba e ha’amaita’i ra i tāna mau tamaiti, i te pae hope’a o teie arata’i ha’api’ira’a ’e e ’āparau i te ’ohipa e tupu ra (hi’o Genese 48:8–9). Mai te mea e hina’arohia ’a fa’ata’a ē, ’ua hina’aro Iakoba, te metua tāne o Iosepha, e hōro’a i te mau ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a i tōna ’utuāfare. E nehenehe paha ’outou e fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i te mau ’itera’a ’o tā ’outou i ora, i te fa’ari’ira’a i te tauturu a te Atua nā roto i te hō’ē ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a. E aha te tahi mau tumu tātou e ani ai i te hō’ē ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a ?

feiā ’āpī tamāhine e fa’ari’i ra i te hō’ē ha’amaita’ira’a

Genese 45:5–11

’Ua tono mai te Metua i te ao ra ia Iesu Mesia nō te fa’aora iā’u.

  • Nāhea ’outou i te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia hi’o i te Fa’aora, i roto i te ’ā’amu o Iosepha i te fa’aorara’a i tōna ’utuāfare i te o’e ? ’A feruri i te hāmani i te hō’ē tāpura e piti ’āna’ira’a ma te pāpa’i hō’ē Iosepha ’e te tahi Iesu Mesia. ’A tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’imi mai i te ’āpiti o te pāpa’ira’a mo’a i muri nei ’e e fa’a’ī i te tāpura i te mau mea e tū’ati nō Iosepha ’e nō Iesu : Genese 37:3 ’e Mataio 3:17 ; Genese 37:26–28 ’e Mataio 26:14–16 ; Genese 45:5–7 ’e Luka 4:18 ; ’e Genese 47:12 ’e Ioane 6:35.

  • ’A ani i te mau tamari’i e aha te aura’a ’ua fa’aorahia ’aore rā ’ua tauturuhia te hō’ē ta’ata ’ia ora mai. Mai te mea hō’ē o rātou ’ua fa’aora-a’ena-hia ’aore rā ’ua tauturuhia ’ia ora mai i te hō’ē ’ati, ’a ani ia rātou ’ia fa’a’ite i tōna ’itera’a. Mea nāhea Iosepha i te fa’aorara’a i tōna mau taea’e ? (hi’o Genese 42:1–3 ; 45:5–7). I muri iho e nehenehe ’outou e hi’o ’āmui i te hō’ē hōho’a o te Fa’aora, ’e e ani i tā ’outou mau tamari’i ’ia parau mai, mea nāhea tō Iesu fa’aorara’a ia tātou.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

’Īserā’ela e hōro’a ra i te hō’ē ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a i tāna tamaiti

Jacob Blessing Joseph (Jacob Blessing His Sons) [Iakoba e ha’amaita’i ra ia Iosepha (Iakoba e ha’amaita’i ra i tāna mau tamaiti)], nā Harry Anderson

’api fa’a’ana’anataera’a nā te Paraimere : E nehenehe au e fa’a’ore i te hapa