« 16–22 nō Fepuare. ‘’Ia riro ’ei ta’ata ha’apa’o rahi a’e i te parauti’a’ : Genese 12–17 ; Aberahama 1–2 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« 16–22 nō Fepuare. ‘’Ia riro ’ei ta’ata ha’apa’o rahi a’e i te parauti’a’ », Mai, pe’e mai : 2026
Melchizedek Blesses Abram [Melehizedeka e ha’amaita’i ra ia Aberama], nā Walter Rane (parau ri’i)
16–22 nō Fepuare : « ’Ia riro ’ei ta’ata ha’apa’o rahi a’e i te parauti’a »
Genese 12–17 ; Aberahama 1–2
Nō te fafaura’a tā te Atua i rave ’e ’ōna, ’ua pi’ihia Aberahama « te metua o te mau ta’ata fa’aro’o » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 138:41) ’e « te tau’a nō te Atua » (Iakobo 2:23). I teie mahana, e rave rahi mirioni ta’ata e fa’atura nei iāna ’ei tupuna nō rātou, ’e ’ua fa’a’amuhia vetahi i roto i tōna ’utuāfare nā roto i te fa’afāriura’a mai i te ’evanelia a Iesu Mesia. Nō roto mai ho’i Aberahama i te hō’ē ’utuāfare fifi—tōna iho metua tāne tei fa’aru’e i te ha’amorira’a mau i te Atua, ’e ’ua tāmata i te fa’atusia ia Aberahama i te mau atua ha’avare. Noa atu rā te reira, te hina’aro o Aberahama, « ’ia riro ’ei ta’ata ha’apa’o rahi a’e i te parauti’a » (Aberahama 1:2), ’e tē fa’a’ite nei te fa’ati’ara’a nō tōna orara’a ē, ’ua fa’atura te Atua i tōna hina’aro. ’Ua riro ’ei hi’ora’a maita’i te orara’a o Aberahama nō te fa’a’ite-pāpū-ra’a ē, noa atu te huru o te ’ā’amu ’utuāfare o te hō’ē ta’ata, e nehenehe te tau i muri nei e fa’a’īhia i te tīa’ira’a.
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
E ha’amaita’i mai te Atua iā’u nō tō’u fa’aro’o ’e tō’u mau hina’aro parauti’a.
« ’Ua fa’auruhia tātou pā’āto’a e tō tātou mau ’utuāfare [’e] tā tātou tā’ere », ’ua ha’api’i Elder Neil L. Andersen, « ’e nō reira tē ti’aturi nei au ē tē vai ra hō’ē vāhi i roto ia tātou ’o tā tātou e ha’avī nei ’e e fa’atupu nei ma te rāve’a ’ōtahi ’e nō tātou iho. … I te pae hope’a, e ora mai tō tātou mau hia’ai ’ōroto ’e e ’itehia te reira i roto i tā tātou mau mā’itira’a ’e tā tātou mau ’ohipa » (« Educate Your Desires, Elder Andersen Counsels [’A ha’api’i i tō ’outou mau hina’aro, te parau a’o a Elder Andersen », ChurchofJesusChrist.org). ’A feruri nāhea te Aberahama 1:1–19 i te fa’a’itera’a i te mea tā Elder Andersen i ha’api’i. E nehenehe te mau uira’a mai teie e tauturu :
-
E aha tā Aberahama i hina’aro ? Nāhea tōna mau hina’aro i te ’itehia i roto i tāna mau ’ohipa ? Nāhea tō te Atua pāturura’a i tōna mau hina’aro ?
-
E aha tō ’outou mau hina’aro ? Nāhea te reira e ’itehia ai i roto i tā ’outou mau ’ohipa ? Nāhea tō te Atua pāturura’a ia ’outou ?
-
E aha te poro’i a teie mau ’īrava nō te feiā ’aita te mau melo o te ’utuāfare e hina’aro nei i te parauti’a ?
Hō’ē o te mau hina’aro rahi roa a’e a Aberahama ’e a Sara—’ia roa’a hō’ē tamari’i—’aita i tupu e rave rahi matahiti (hi’o Genese 15:1–6). E aha tā ’outou i ha’api’i mai nā roto mai te Hebera 11:8–13 nō ni’a i te huru ’a fa’aruru ai Aberahama ’e ’o Sara i teie tāmatara’a ? Nāhea te Fa’aora i te tauturu ia ’outou ’ia « tauahi » i tāna mau parau fafau, noa atu ē « tei te ātea roa » te reira ?
Hi’o ato’a « Deliverance of Abraham [Te fa’aorara’a o Aberahama] » (video), Vaira’a buka ’evanelia.
Deliverance of Abraham
Genese 12:1–3 ; 13:15–16 ; 15:1–6 ; 17:1–8, 15–22 ; Aberahama 2:6–11
Tē hina’aro nei te Atua ’ia rave au ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafauraʼa ’e ʼōna.
Nō te aha e mea faufa’a nō ’outou ’ia ’ite i te fafaura’a tā te Atua i rave ’e ’o Aberahama ? Nō te mea tē hina’aro nei te Atua e rave i te hō’ē ā fafaura’a ’e ’outou. ’Ua parau fafau ’oia ē e vai noa teie fafaura’a i roto i te nūna’a ’o Aberahama, ’aore rā « hua’ai », ’e « o rātou ato’a ’o tē fa’ari’i i teie nei ’evanelia e … tai’ohia ’ei huā’ai nō ’oe » (hi’o Aberahama 2:10–11). ’Oia ho’i, e tāmau noa te fafaura’a i roto ia ’outou—’ia bāpetizo-ana’e-hia ’outou ’e ’ia rave hope atu ā ’outou i te mau fafaura’a i roto i te hiero (hi’o Galatia 3:26–29 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 132:30–32).
Nō te reira tumu, e hina’aro paha ’outou e ’imi māite te Aberahama 2:6–11 ’e e hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau mea tā te Atua i parau fafau mau ia Aberahama ’e ia Sara (hi’o ato’a Genese 12:1–3 ; 13:15–16 ; 15:1–6 ; 17:1–8, 15–22). Nāhea teie mau ha’amaita’ira’a e tano ai nō ’outou ?
E tū’atira’a mure ’ore ïa vetahi o teie mau parau fafau. Nāhea te mau parau fafau mai te hō’ē fenua ’āi’a ’aore rā te hō’ē hua’ai rahi e tupu ai ē a muri noa atu ? (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 131:1–4 ; 132:20–24, 28–32).
Hau atu i te parau fafaura’a i te mau ha’amaita’ira’a, ’ua parau te Atua ia Aberahama ’ia « riro ’ei hō’ē ha’amaita’ira’a » (Genese 12:2 ; tu’uhia te pāpa’i ’opa). I tō ’outou mana’o, e aha te aura’a o te reira ? Nāhea ’outou e riro ai ’ei hō’ē ha’amaita’ira’a ? (hi’o Aberahama 2:11).
Nō te ha’api’i i te mau fafaura’a, ’ua parau Elder Dale G. Renlund nō te mau ’are rahi i roto i te ’ānāvai Amazone, ’e ’ua parau te peresideni Emily Belle Freeman nō te haerera’a nā ni’a i te hō’ē ’ē’a ’ōfa’ifa’i ma te ’āvae fati (hi’o « Ha’amatara i te ’ē’a nō te mana o te Atua nā roto i te mau fafaura’a », Liahona, Mē 2023, 35–37 ; « Te haerera’a i roto i te tā’amura’a o te fafaura’a ’e te Mesia », Liahona, Novema 2023, 76–79). ’A ’imi i roto i te hō’ē ’aore rā i nā e piti a’ora’a te mau pereota ’o tē tauturu nō te pāhono i te uira’a, « nō te aha te Atua e hina’aro ai iā’u ’ia rave i te mau fafaura’a ’e ’ōna ? »
Tītau manihini i te mau ta’ata ’ia ha’api’i i te tahi ’e te tahi. Mai te mea tē ha’api’i ra ’outou i tō ’outou ’utuāfare ’aore rā i te hō’ē piha ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia nō ni’a i te mau fafaura’a, ’a feruri i te hōro’a i te ta’ata tāta’itahi te hō’ē tuha’a o te a’ora’a a Elder Renlund ’aore rā a te peresideni Freeman nō te ’imi-māite-ra’a. I muri iho e nehenehe rātou e fa’a’ite mai i te toe’a o te ’utuāfare ’aore rā o te piha i te mea tā rātou i ha’api’i mai. E fa’ati’a te reira i te ta’ata ’ia fa’a’ite pāpū ’e ’ia ha’api’i mai nā roto mai i te tahi ’e te tahi, ’e e tītau te reira i te Vārua. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 26.)
Hi’o ato’a Mau tumu parau ’e te mau uira’a, « Fafaura’a a Aberahama », Vaira’a buka ’evanelia ; « Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : Te fafaura’a », i roto i teie buka.
The Abrahamic Covenant [Te fafaura’a a Aberahama], nā Dilleen Marsh (parau ri’i)
Genese 14:18–19 ; Te ’īritira’a a Iosepha Semita, Genese 14:25–40
« E ta’ata fa’aro’o ’o Melehizedeka ».
’A feruri na ē tē fa’a’ite ra ’outou ia Melehizedeka i te hō’ē ta’ata tei ’ore i mātau iāna. E aha tā ’outou e parau ? ’A ’imi mai te mau mana’o i roto Te ’īritira’a a Iosepha Semita, Genese 14:26–27, 33–38 (i roto i te parau hi’u o te Bibilia) ; Alama 13:13–19 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 107:1–4. E aha te mau huru mai tō te Mesia tā ’outou i ’ite mai i roto i teie mau fa’ata’ara’a nō Melehizedeka ? Nāhea tā ’outou ’imira’a māite nō te orara’a o Melehizedeka i te fa’auru i tō ’outou hi’ora’a i te Autahu’ara’a a Melehizedeka ?
Genese 14:18–24 ; Te ’īritira’a a Iosepha Semita, Genese 14:36–40
’Ua ’aufau Aberahama i te tuha’a ’ahuru.
E aha tā ’outou i ha’api’i mai nō ni’a i te huru o Aberahama nō ni’a i te tao’a rahi nā roto mai te Genese 14:18–24 ’e Te ’īritira’a a Iosepha Semita, Genese 14:36–40 (i roto i te parau hi’u o te Bibilia) ? ’Ei hi’ora’a, ’a pāpa’i i tāna pāhonora’a i te ari’i nō Sodoma i roto te Genese 14:23. Nāhea te ha’apa’ora’a i te ture nō te tuha’a ’ahuru i te fa’aurura’a i tō ’outou hi’ora’a nō te moni ?
Genese 16
E fa’aro’o mai te Atua iā’u.
’A tai’o ai ’outou te Genese 16, e nehenehe ’outou e feruri i te hō’ē taime e au ra ia ’outou ē, tē fa’ariro tano-’ore-hia ra ’outou, mai ia Hagara. ’A hi’o maita’i ē te aura’a o te parau « Isemaela » ’oia ho’i « tē fa’aro’o mai ra te Atua ». Nāhea tō te Atua fa’a’itera’a ia ’outou ē tē fa’aro’o ra ’oia ia ’outou ?
Hi’o ato’a « I terā hora ma te hau », Te mau Hīmene, N°76.
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nō teie ’āva’e.
Mau mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
E arata’i Iesu Mesia iā’u ma te au maita’i ’e te here.
-
’A tai’o ai ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i te Aberahama 1:18 ’e 2:8, e nehenehe ’outou e ani ia rātou ’ia fa’aro’o i te hō’ē tuha’a o te tino ’o tei fa’ahitihia i roto i nā ’īrava to’opiti. E nehenehe paha ’outou e ha’uti i te hō’ē ha’uti i reira te hō’ē tamari’i e tāpiri ai i tōna nā mata ’e e arata’i ’outou i te tamari’i i te hō’ē vāhi nā te rima. I muri iho e nehenehe ’outou e parau i te mea tā tātou e putapū ’ia arata’i ana’e Iesu Mesia ia tātou nā te rima ’aore rā ’ia pāruru ia tātou.
Genese 13:5–12
E nehenehe au e riro ’ei ta’ata fa’atupu hau.
-
E au paha tā ’outou mau tamari’i ’ia ha’uti ta’ata ora i te ’ā’amu o te Genese 13:5–12, ma te fa’ahua nō te riro ’o Aberahama, Lota ’e te mau tīa’i māmoe. Nāhea tātou e nehenehe ai e pe’e i te hi’ora’a o Aberahama ma te rirora’a ’ei ta’ata fa’atupu hau ’e tō tātou ’utuāfare ’aore rā tō tātou mau hoa ? Tāmata i te ha’uti ta’ata ora i tā rātou mau pāhonora’a.
Lot’s Choice [Te mā’itira’a a Lota], nā William Fredericks © Providence Collection/licensed from goodsalt.com
Genese 13:16 ; Genese 15:1–6 ; 17:1–8 ; Aberahama 2:9–11
Tē hina’aro nei te Atua ’ia rave au i te mau fafauraʼa ’e ʼōna.
-
’A feruri i te fa’a’ite i tā ’outou mau tamari’i i te hō’ē fāri’i one, te mau feti’a i ni’a i te ra’i i te pō, ’aore rā te hōho’a i te hope’a o teie arata’i ha’api’ira’a. E nehenehe te reira e tauturu ia rātou ’ia hāro’aro’a i te mau parau fafau a te Atua i roto te Genese 13:16 ; 15:1–6. ’A parau e mea nāhea tō ’outou ha’api’ira’a mai i te ti’aturi i te mau parau fafau a te Atua, noa atu e au ra e’ita roa te reira e tupu.
-
Nō te ha’api’i i tā ’outou mau tamari’i nō ni’a i te mau fafaura’a, ’a ani ia rātou ’ia parau mai ia ’outou nō te hō’ē taime ’a rave ai rātou i te hō’ē parau fafau ’aore rā te ravera’a te hō’ē ta’ata i te parau fafau ia rātou. Mai te peu e tauturu te reira, ’a fa’a’ite i te tahi mau hi’ora’a nō ’outou iho—tae noa atu i te mau fafaura’a tā ’outou i rave ’e te Atua i te bāpetizora’a ’aore rā i roto i te hiero. Nāhea te mau fafaura’a i te fa’atupu mai i ni’a i tō ’outou aura’a ’e te Atua ? ’A mā’iti i te tahi mau pereota i roto te Genese 15:1–6 ; 17:1–8 ; Aberahama 2:9–11 nō te fa’a’ite i te tahi o te mau ha’amaita’ira’a tā te Atua i parau fafau ia Aberahama ’e ia Sara.
-
Nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’aineine nō te rave i te hō’ē fafaura’a ’e te Atua ’ia bāpetizo-ana’e-hia rātou, e nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i te tahi o te mau mana’o ’ātivite i hōro’ahia i roto te parau hi’u A ’aore rā te parau hi’u B.
Aberahama 1:12–17 ; Genese 16:7–11
Tē fa’aro’o nei te Atua iā’u.
-
I te taime ’a fifi ai te orara’a o Aberahama, ’ua ti’aoro ’oia i te Atua. I te vai-’ōtahi-ra’a Hagara i roto i te mēdēbara, ’ua ha’api’i mai ’oia ē e fa’aro’o te Atua iāna. ’A feruri e fa’a’ite i teie nā ’ā’amu e piti i tā ’outou mau tamari’i : « Aberahama ’e ’o Sara » ’e « Hagara » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 28–31, 32–33. E aha tā tātou e ha’api’i mai nō ni’a i te Atua nā roto mai i teie nā ’ā’amu ? I muri iho e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i te mau ’ohipa i tupu i te taime ’a putapū ai ’outou ē e fa’aro’o te Atua ia ’outou. E nehenehe te hō’ē hīmene mai te « La prière d’un enfant » (Chants pour les enfants,12–13) e ha’apūai i teie parau tumu.
Abraham and Sarah
Hagar
Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.