« 9–15 nō Fepuare. ‘’Ua aroha te Atua ia Noa’ : Genese 6–11 ; Mose 8, » Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« 9–15 nō Fepuare. ‘’Ua aroha te Fatu ia Noa’, » Mai, pe’e mai : 2026
Jehovah Keeps a Promise [’Ua tāpe’a ’o Iehova i te tahi fafaura’a], nā Sam Lawlor
9–15 nō Fepuare : « ’Ua aroha te Fatu ia Noa »
Genese 6–11 ; Mose 8
Te orara’a i te mau mahana hope’a nei, e tumu ta’a ’ē nā tātou nō te ’ara maita’i i te ’ā’amu o te diluvi. I tō Iesu Mesia ha’api’ira’a, mai te aha tātou ’ia tīa’i māite i tōna tae-piti-ra’a mai, ’ua parau ’oia, « mai tei te mau mahana o Noa ra, ’oia ato’a ho’i te haerera’a mai o te Tamaiti a te Ta’ata nei » (Mataio 1:41—Iosepha Semita). Hau atu, te mau parau e fa’a’ite nei i te ’anotau o Noa, mai te « vi’ivi’i » ’e « ’ua ’ī i te ’ohipa hāmani ’ino, » e nehenehe ato’a te reira e fa’a’itehia mai i tō tātou nei ’anotau (Genese 6:12–13 ; Mose 8:28). Te ’ā’amu nō te patu o Babela e au ra e tano ato’a nō tō tātou ’anotau, ’e tāna tātarara’a i te te’ote’o ’āpe’ehia i te ’āhuehue ’e i muri iho i te ’āmahamaha.
E mea faufa’a roa teie mau ’ā’amu tahito, ’eiaha nō tē fa’a’ite i te reira ia tātou ē, tē nā ni’a noa iho nei te ’ino i te roara’a o te ’ā’amu. Hau atu ā i te faufa’a, tē ha’api’i nei te reira ia tātou e aha te ’ohipa e ti’a ia tātou ’ia rave. « ’Ua aroha te Fatu ia Noa » (Mose 8:27). ’E ’ua fāriu atu te ’utuāfare o Iareda ’e o tōna taea’e i te Fatu ’e ’ua pāruruhia rātou i te ’āhuehuera’a ’e i te ’āmahamaha i roto ia Babela (hi’o Etera 1:33–43). Mai te peu tē uiui nei tātou nāhea ’ia pāruru ia tātou iho ’e tō tātou ’utuāfare i roto i te ’ārepurepura’a ’e te hāmani-’ino-ra’a, e rave rahi mau ’ā’amu i roto i teie mau pene e ha’api’i nei ia tātou.
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Genese 6 ; Mose 8
Tē vai ra te pārurura’a pae vārua ia pe’e iho ā ra i te peropheta a te Fatu.
Tē ’ite ra ānei ’outou i te tahi ’ohipa i roto i te fa’a’itera’a o te mahana o Noa, e au ra e tū’ati i te mau huru o tō tātou nei ’anotau ? ’A hi’o iho ā ra i roto te Mose 8:15–24, 28. E aha te mau tumu parau tā ’outou e ’ite ra e ’ua nā ni’a iho noa ?
Hō’ē tū’atira’a faufa’a roa tā ’outou e ’ite ’oia ho’i, ’ua pi’i te Atua ia Noa ’ia riro ’ei peropheta, ’e ’ua pi’i ato’a ’oia i te hō’ē peropheta i teie mahana. ’A feruri i te hāmani i te tahi tāpura nō te mau parau mau tā ’outou i ’apo mai i ni’a i te mau peropheta i roto i te Mose 8:13–30. Nāhea tō tātou peropheta ora e riro ai mai ia Noa ? ’Oia ïa, ’aita te peropheta a te Fatu i teie mahana e fa’aara mai ia tātou i te tahi diluvi, ’aita ato’a i ani manihini mai ia tātou e tauturu ’ia hāmani i te hō’ē pahī. E aha rā tāna i fa’aara mai tātou ? ’E e aha tāna e ani manihini nei ia tātou i te rave ? Nō te tauturu i te pāhonora’a atu i teie mau uira’a, e nehenehe ’outou e hi’o fa’ahou i te tahi pene nō roto mai i Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia i roto i te Vaira’a buka ’evanelia, te tuha’a iho ā rā « Te mau anira’a ’e te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia ». Penei a’e e nehenehe ’outou e mā’iti i te tahi fa’aarara’a ’e te hō’ē anira’a faufa’a roa nō ’outou.
’Ua ha’api’i ’o Elder Allen D. Haynie, « ’Ua mā’iti te Metua i te ao maita’i roa ’e te here i te hōho’a nō te heheura’a i te parau mau i tāna mau tamari’i nā roto i te hō’ē peropheta » (« E peropheta ora nō te mau mahana hope’a nei, » Liahona, Mē 2023, 25). ’A feruri i te mā’imi-māite-ra’a i te a’ora’a a Elder Haynie, ma te ’imi i te mau tumu e tāpa’o te hō’ē Peropheta nō te here o te Metua i te ao ra. Nāhea te pe’era’a i te peropheta a te Fatu e tauturu ia ’outou ’ia ’ite i te pārurura’a i te mau mahana hope’a nei ?
Hi’o ato’a Topics and Questions, « Prophets, » Gospel Library ; « Why Do We Have Prophets ? [Nō te aha e peropheta tā tātou ?] » (video), Gospel Library.
Why Do We Have Prophets?
Genese 6:5–13
’Ua riro te diluvi ’ei ’ohipa nō te aroha o te Atua.
Tē uiui nei te tahi mau ta’ata nō te parauti’a o te Atua i te ’āfa’ira’a mai i te diluvi nō te « ha’amou i te ta’ata » (Genese 6:7) ’Ua fa’ata’a mai Elder Neal A. Maxwell ē, i te taime nō te diluvi ra’a, « ’ua tae roa te vi’ivi’i i te hō’ē fāito e’ita roa e nehenehe e tono mai i te mau vārua i’ōnei ma te parauti’a » (We Will Prove Them Herewith [1982], 58). E nehenehe ato’a ’outou e feruri e mea nāhea te diluvi i riro ai ’ei ’ohipa nō te aroha. E aha te noa’a mai ’outou i roto i te Genese 6:5–13 ’o tē fa’a’ite i te aroha marū ’e te here o te Fatu nō te mau ta’ata ?
Genese 9:8–17
E tauturu te mau tokene ’e ’aore rā te mau taipe iā’u ’ia ha’amana’o i tā’u mau fafaura’a i te Fatu.
’Ia au i te Genese 9:8–17, e aha tā te anuanua e fa’a’ite mai ia ’outou ? E aha tā Te ’īritira’a a Iosepha Semita, Genese 9:21–25 (i roto te parau hi’u o te Bibilia]) i ’āmui-hia-mai i tō ’outou māramaramara’a ? E nehenehe ato’a ’outou e feruri i te hāmani i te tahi tāpura nō te tahi atu ’ohipa (mai te mau tāpa’o, te mau tao’a, ’e ’aore rā te tahi atu mea), ’o tā te Atua i hōro’a ia ’outou nō te fa’aha’amana’o ia ’outou i tā ’outou mau fafaura’a. E aha tā teie mau ’ohipa e ha’api’i mai nei ia ’outou ? Nāhea te reira e tauturu atu ia ’outou ’ia ha’amana’o ?
Hi’o ato’a Gerrit W. Gong, « ’A ha’amana’o noa iāna, » Liahona, Mē 2016, 108–11 ; « Ma te ’ā’au haeha’a, » Te mau Hīmene, No. 105.
The Tower of Babel [Te pare nō Babela], nā David Green
Genese 11:1–9
Te pe’era’a ia Iesu Mesia ’o te ’ē’a ana’e e tae atu ai i te Metua i te ao ra.
Tē hōro’a nei te ’ā’amu nō te mau ta’ata i te patura’a i te pare nō Babela i te tahi fa’aaura’a fa’ahiahia roa, ’e te ’ā’amu nō Enoha ’e tōna mau ta’ata i te patura’a ia Ziona, ’o tā ’outou i mā’imi māite i te hepetoma i ma’iri a’e nei. Nā pupu ta’ata e piti e tāmata ra i te tāpae atu i ni’a i te ra’i, ma te rāve’a ta’a ’ē rā. Mea nāhea te mau ta’ata nō Ziona i te tāpaera’a i ni’a i te ra’i ? (hi’o Mose 7:18–19, 53, 62–63, 69). E aha tā ’outou i ’apo mai roto mai i te Genese 11:1–9 ’e te Helamana 6:26–28 nō te mau ta’ata nō Babela ? E aha tā te reira e ha’api’i nei ia tātou i ni’a i tā tātou iho mau tauto’ora’a nō te ho’i i mua i te aro o te Atua ? E aha tā te Atua i hōro’a mai nō te tauturu ia tātou ’ia « puta noa atu te upo’o i ni’a i te ra’i » ? Genese 11:4 ; hi’o ato’a Ioane 3:16).
Ha’api’i itoito mai. E nehenehe te ’apora’a mai e tītau hau atu i te tai’ora’a ’e ’aore rā i te fa’aro’o tāri’a noa. ’Ei hi’ora’a, ’ia ha’api’i ana’e ’outou i ni’a i te pare nō Babela, e nehenehe ’outou ’e tō ’outou ’utuāfare ’e ’aore rā te piha ha’api’ira’a e pāpa’i i ni’a i te mau ’api parau na’ina’i, te mau mea ’o te fa’aātea ’ē ia tātou i te Atua. I muri iho, i ni’a i te tahi atu mau ’api parau na’ina’i, e nehenehe ’outou e pāpa’i i te mau mea e ha’afātata atu ā ia tātou i te Atua. ’A fa’anaho i te mau ’api parau nō te pupu mātāmua e te hō’ē pare, ’e te mau ’api parau nō te pupu piti hō’ē hiero.
’Ia rahi atu ā te ’ite, ’a hi’o i te mau ve’a Liahona ’e te Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
Genese 6:14–22 ; 7–8 ; Mose 8:16–30.
E ha’amaita’ihia vau e tō’u utuāfare ia pe’e ana’e mātou i te peropheta a te Fatu.
-
Mea au nā te rahira’a o te mau tamari’i te ’ā’amu o Noa ’e te pahī. ’A feruri i te hōro’a i tā ’outou mau tamari’i te rāve’a nō te fa’a’ite i te mea tā rātou i ’ite. Nō te tauturu ia rātou, ’a fa’a’ohipa i te mau hōho’a i roto i teie arata’ira’a ha’api’ira’a, « Noa ’e tōna ’utuāfare » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito (22–25), ’e te ’īrava toru o te « Pe’e i te Peropheta » (Buka hīmene nā te mau tamari’i, 59–60). E au paha tā ’outou mau tamari’i i te ha’uti i te tahi mau tuha’a o te ’ā’amu—’ei hi’ora’a, te fa’ahuara’a i te fa’a’ohipa i te tahi mauiha’a nō te hāmani i te pahī ’e ’aore rā, te haerera’a te mau ’ānimara e tomo atu i roto i te pahī.
-
’A ’āparau ’āmui ai ’outou nō Noa, ’a tauturu i tā ’outou mau tamari’i i te ’ite ē ’ua ha’amaita’ihia tātou tē vai ra te hō’ē peropheta a te Atua i teie mahana. Tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’imi te Mose 8:16–24 nō te nīoa mai i te mau mea tā Noa i ha’api’i, ’o tā te mau peropheta a te Atua e ha’api’i noa nei ā i teie mahana. Nāhea tātou e ha’amaita’ihia ’ia ha’apa’o ana’e tātou i teie mau ha’api’ira’a ?
Genese 9:15–16
E tāpe’a te Atua i tāna mau parau fafau iā’u.
-
E au paha tā ’outou mau tamari’i i te pāpa’i hōho’a ’e ’aore rā ’ia fa’a’ū i te hō’ē ’ānuanua, ’a paraparau ai ’outou i ni’a i teie mau fa’aaura’a (hi’o te ’īritira’a a Iosepha Semita, Genese 9:21–25 [i roto i te parau hi’o o te Bibilia]). E aha tā te Atua i hina’aro ’ia Noa ’e tōna ’utuāfare ia feruri i te mau taime ato’a e ’ite rātou i te ’ānuanua ?
-
E nehenehe ato’a ’outou e fa’a’ite i tā ’outou mau tamari’i i te tahi mea tā ’outou e ha’amana’o i te tahi ’ohipa faufa’a roa i roto i tō ’outou orara’a, mai te tahi tāpe’a rima fa’aipoipora’a, te hōho’a, ’e ’aore rā, hō’ē buka ’ā’amu. ’A vaiiho i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’a’ite i tō rātou mau hi’ora’a. E nehenehe te reira e arata’i i te tahi paraparaura’a i ni’a i te mau mea tei tauturu ia tātou ’ia ha’amana’o i tā tātou mau fafaura’a, mai te ’ōro’a mo’a ’o tē tauturu ia tātou ’ia ha’amana’o i tā tātou fafaura’a nō te bāpetizora’a nō te pe’e ia Iesu Mesia (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:75–79).
’Ua parau te Atua i te ’utuāfare o Noa ē, e riro te ānuanua ’ei « tokene nō te fafaura’a ’o tā’u e rave i rotopū iā’u ’e ’o ’outou » (Genese 9:12).
Genese 11:1–9
Te pe’era’a ia Iesu Mesia ’o te ’ē’a ana’e e tae atu ai i te ao ra.
-
E riro e mea ’ārearea roa ’ia patu i te pare ’e te mau ’āta’a rā’au ’e ’aore rā te tahi atu tauiha’a e tā ’outou mau tamari’i. ’A nā reira ai ’outou, ’a fa’ata’a ē ’ua mana’o te mau ta’ata nō Babela ē, e nehenehe rātou e tae atu i te ra’i nā roto i te patura’a i te tahi pare teitei. I muri iho e nehenehe ’outou e hi’o ’āmui i te tahi hōho’a o te Fa’aora ’e e ani i tā ’outou mau tamari’i nāhea ’oia e tauturu ai ia tātou ’ia tae atu i te ra’i. E nehenehe ’outou i muri iho e ’āparau te tahi i te tahi i te mau mea tā ’outou e nehenehe e rave nō te pe’e i te Fa’aora.
-
Hau atu i te tai’ora’a i te ’ā’amu o te pare nō Babela i roto i te Genese 11:1–9, e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e tai’o te Helamana 6:28. ’Ia au i teie ’īrava, nō te aha te mau ta’ata nō Babela i patu ai i teie pare ? Nō te aha te patura’a i teie pare ’i riro ai ’ei rāve’a ’ino nō te tae atu i ni’a i te ra’i ? E nehenehe ’outou i muri iho e mā’imi i roto te 2 Nephi 31: 20–21 ’e te Helamana 3:28 nō te nīoa mai i te rāve’a maita’i nō te tae atu i ni’a i te ra’i. E aha te mau mana’o tauturu tā tātou e hōro’a i te mau ta’ata nō Babela ?
’Ia rahi atu ā te ’ite, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.