Mai, pe’e mai
2–8 nō Fepuare. « ’Ua ma’iri ihora te Fatu i te i’oa o tōna ra feiā ’o Ziona »


« 2–8 nō Fepuare. ‘’Ua ma’iri ihora te Fatu i te i’oa o tōna ra feiā ’o Ziona’ : Mose 7, » Mai, pe’e mai—Nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 2–8 nō Fepuare. ’Ua ma’iri ihora te Fatu i te i’oa o tōna ra feiā ’o Ziona’ » Mai, pe’e mai : 2026

’Ua fāri’i ’o Enoha i te tahi ’ōrama nō Iesu Mesia

Enoch Sees the Meridian of Time [’Ua ’ite ’o Enoha i te rēni ’auti’a o te tau], na Jennifer Paget

2–8 nō Fepuare : « ’Ua ma’iri ihora te Fatu i te i’oa o tōna ra feiā ’o Ziona »

Mose 7

I te roara’a o te ’ā’amu, ’ua tāmata te mau ta’ata i te rave fa’aoti i te mea tā Enoha ’e tōna nūna’a i rave fa’aoti : te patura’a i te tahi tōtaiete maita’i roa, i reira ’aita e veve ’aita ato’a e ’āhitahita. ’Ei nūna’a nō te Atua, tē fa’a’ite nei tātou i te reira hina’aro. E pi’i tātou i te reira, te patura’a ia Ziona ’e tei roto i te reira—ta’a ’ē atu i te aupurura’a i te ta’ata nava’i ’ore ’e te fa’atupura’a i te hau—te ravera’a i te mau fafaura’a, te ora-’āmui-ra’a i roto i te parauti’a ’e ’ia riro ’ei hō’ē ’e ’o vetahi ’ē ’e ia Iesu Mesia, « te Ari’i o Ziona » (Mose 7:53). Mai te peu e ’ere te ao nei, tō ’outou ’oire, ’e ’aore rā tō ’outou ’utuāfare mai te au i tā ’outou e hina’aro ’ia riro mai rātou, e mea maita’i ’ia ui ē, mea nāhea ’o Enoha ’e tōna nūna’a i te ravera’a i te reira ? Mea nāhea tō rātou rirora’a mai ’ei « hō’ē ā tō rātou ’ā’au ’e hō’ē ā tō rātou ferurira’a » (Mose 7:18) noa atu te arora’a e hā’ati ra ia rātou ? I roto i te hu’ahu’ara’a e rave rahi ’o tā te Mose 7 e hōro’a mai nei ia tātou nō Ziona, hō’ē mea faufa’a ta’a ’ē mau nō te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei ’o teie paha : E ’ere o Ziona i te hō’ē noa ’oire—’o te hō’ē rā tītaura’a o te ’ā’au ’e te vārua. Mai tā te Fatu i ha’api’i, Ziona ’o « tei mā te ’ā’au » ïa (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 97:21). Te rāve’a maita’i a’e nō te patu ia Ziona penei a’e ’o te ha’amatara’a ïa i roto i tō tātou iho ’ā’au ’e tō tātou fare.

ītona mā’imira’a mā’ite

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Mose 7:16–21, 27, 53, 62–69

ītona nō te séminaire
E nehenehe au e tauturu i te patu ia Ziona.

I tō te peropheta Iosepha Semita ha’api’i-mātāmua-ra’a mai nō ni’a ia Enoha ’e tōna ’oire mo’a, ’ua fa’auruhia ’oia. « ’Ua ’ite ’oia ē, ’ua tae mai te mahana i reira te Fatu e ha’amau fa’ahou ai ia Ziona i ni’a i te fenua nei » (Te feiā mo’a, 1:108–9), ’e ’ua ha’amata ’oia i te tahi tītaura’a nō te hō’ē orara’a tā’āto’a nō te patu ia Ziona. E nehenehe te tai’ora’a i te Mose 7 e fa’auru ia ’outou ’ia tāmau noa i teie tauto’ora’a i teie mahana.

E nehenehe ’outou e ha’amata ma te hi’o i te mau uira’a « E aha o Ziona ? » ’e « E aha te ta’a-’ē-ra’a o te reira i te toe’a o te ao nei ? » ’A feruri i te tāpura i te mau pāhonora’a e tae mai ’a mā’imi māite ai ’outou te Mose 7, i roto i te mau ’īrava 16–21, 27, 53, 62–69.

E nehenehe tā ’outou mau pāhonora’a i teie mau uira’a e ha’amāramarama ia ’outou ē, e rave rahi atu ā ’ohipa tā tātou e vai ra nō te patu ia Ziona. Nō reira nā tātou e rave i te reira ? E tauturu paha te reira ’ia feruri i te mau taime ’a nīoa ai ’outou i te nīno’a mana’o ’ia riro ’ei « hō’ē ā tō ’outou ’ā’au ’e hō’ē ā tō ’outou ferurira’a » ’e te hō’ē ta’ata (Mose 7:18). I roto paha i te pāroita, te ’utuāfare, ’e ’aore rā te hō’ē pupu i te ’ohipa ’e ’aore rā i te fare ha’api’ira’a. E aha tā te ta’ata i rave nō te fa’atupu i te hō’ēra’a parauti’a ?

Teie te tahi atu mau rāve’a tauturu ’o tā ’outou e nehenehe e hi’o haere ia noa’a mai i te mau mana’o ’e te fa’aurura’a. ’A mā’iti mai hō’ē ’e ’aore rā e rave rahi nō te mā’imi mā’ite, ’e ’a pāpa’i i muri iho i te mea tei fa’auruhia ia ’outou ia rave nō te patura’a ia Ziona :

Mau hoa e tāmāhanahana ra te tahi i te tahi i roto i te pupu piha ha’api’ira’a

Tē hina’aro nei te Atua i tōna nūna’a ’ia riro ’ei « hō’ē ā ’ā’au ’e hō’ē ā ferurira’a » (Mose 7:18).

Mose 7:53

’O Iesu Mesia « te Ari’i o Ziona ».

E aha te aura’a nō ’outou e ’o Iesu Mesia tō ’outou Ari’i ? ’A hi’o maita’i i te tahi atu mau ti’ara’a tō Iesu Mesia i roto i teie ’īrava. E aha tā te reira e ha’api’i nei ia ’outou nō ni’a iāna ? I tō ’outou mana’o, e aha te aura’a ’ia haere mai « i roto nā te ’ūputa ’e ’ia pa’i’uma mai i pīha’i iho [iāna] » ?

Hi’o ato’a « ’A haere mai, te Ari’i, » te mau himene, numera.°27.

Mose 7:28–69

E ’oto te Atua—’e e ’oa’oa—nō tāna mau tamari’i.

Tē hi’o nei te tahi mau ta’ata i te Atua mai te tahi tino tei te ātea roa, e ’aita ’oia e tapitapi nei tōna mana’o nō te mau mea e tupu nei i ni’a iho ia tātou. ’Ua fāri’i ’o Enoha i te tahi hi’ora’a ta’a ’ē nō te Atua i roto i te ’ōrama tei pāpa’ihia i roto te Mose 7. E aha tāna i ’apo mai nō ni’a i te Atua—’e e aha tā ’outou i ha’api’i—i roto i te mau ’īrava 28–40 ? I tō ’outou mana’o, nō te aha ’o Enoha i māere ai i te ’itera’a i te Atua e te ’oto ra ? Nō te aha e mea faufa’a nō ’outou ’ia ’ite tē nā reira nei ’oia ?

’A tāmau noa ai te ’ōrama, ’ua ta’i ato’a ’oEnoha. ’Ua fa’a’ite ato’a rā te Atua ia Enoha i te mau tumu ’ia ’oa’oa. ’A ’imi i te reira i roto te Mose 7:41–69. E aha tā te ’ōrama o Enoha e ha’api’i mai nei ia ’outou ’o te nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia « fa’ateitei na i tō ’oe [’outou] na ’ā’au i ni’a, ’e ’a ’oa’oa, » noa atu « te maramara » i roto i tō ’outou orara’a (’īrava 44) ?

Hi’o ato’a Jeffrey R. Holland, « Te hanahana o te Atua, » Liahona, Novema 2003, 70–73.

Mose 7:59–67

E ho’i fa’ahou mai ’o Iesu Mesia i te mau mahana hope’a nei.

Te ’ōrama o Enoha, te mea iho ā rā tei pāpa’ihia i roto te Mose 7:59–67, ’o te hō’ē ïa o te mau parau tohu mātāmua nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora. E aha tā ’outou e fa’ahiahia nei nō te huru ’a fa’ata’a mai ai teie mau ’īrava i te mau mahana hope’a nei ? ’Ei hi’ora’a, ’a feruri na i tō ’outou mana’o nāhea te mau parau tohu i roto te ’īrava 62 i te fa’atupuhia. E aha tā teie mau pereota e ha’api’i nei ia ’outou i ni’a i te ’ohipa a te Atua i te mau mahana hope’a nei ?

Hi’o ato’a Henry B. Eyring, « Te mau tuahine nō Ziona, » Liahona, Novema. 2020, 67–69.

Ia rahi atu ā te ’ite, ’a hi’o i te mau ve’a Liahona ’e te Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.

ītona 01 tuha’a nā te mau tamari’i

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Mose 7:18–21, 62–63, 68–69

Tē hina’aro nei te Atua ’ia riro tātou e « hō’ē ā [tō tātou] ’ā’au ’e hō’ē ā [tō tātou] ferurira’a. »

  • Nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ha’api’i ia Enoha ’e ’o Ziona, e nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i te « Enoha te peropheta » i roto i Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito (19–21) ’e ’aore rā te ’īrava piti o te « ’A pe’e i te peropheta » (Buka hīmene nā te mau tamari’i, 58–59). E nehenehe ’outou i muri iho e ani i tā ’outou mau tamari’i, ’ia tauturu ia ’outou ’ia fa’ati’a fa’ahou te ’ā’amu nā roto i tā rātou iho mau parau. E tauturu te mau hōho’a nō Enoha i roto i teie arata’ira’a ha’api’ira’a.

  • Teie te tahi rāve’a nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia māramarama e aha te aura’a ’ia riro e « hō’ē ā ’ā’au ’e hō’ē ā ferurira’a » (Mose 7:18) : ’A hāmani i te hō’ē māfatu pāpie ’e ’a tāpūpū tātuha’a i te reira, ’ia nava’i tei tāpupuhia nā te tamari’i tāta’itahi. E ani ia rātou e pāpa’i i tō rātou i’oa i ni’a i tā rātou tuha’a ’e ’ia ’ohipa ’āmui nō te hāmani i te māfatu. ’A rave ai rātou i te reira, e nehenehe ’outou e paraparau nō te tahi ’ohipa tā ’outou e au nei nō te tamari’i tāta’itahi.

metua vahine e tauahi ra i tāna tamāhine
  • ’A tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia tai’o e hia taime e ’itehia te ta’o « Ziona » i roto te Mose 7:18–21, 62–63, 68–69. I te mau taime ato’a e ’itehia mai ia rātou i te ta’o, e tauturu ia rātou ’ia ’ite rātou e aha tā te ’īrava e parau nei nō ni’a ia Ziona (hi’o ato’a Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Ziona, » Vaira’a buka ’evanelia). Nāhea tātou ’ia riro hau atu ā mai te mau ta’ata i fa’ata’ahia i roto i teie mau ’īrava ?

’A fa’aitoito i te tai’ora’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē. ’Ia ha’api’i ’outou i tō ’outou ’utuāfare i te fare ’e ’aore rā i te hō’ē piha ha’api’ira’a i te Sābati, hō’ē o te mau rāve’a maita’i roa nō te tauturu ia vetahi ’ē ’ia patu i te hō’ē fa’aro’o vai maoro ia Iesu Mesia, ’o te tauturura’a ïa ia rātou ’ia ha’amatau i te mā’imira’a i tō rātou iho mau ’itera’a ’e te mau pāpa’ira’a mo’a. ’A fa’a’ite i te mau ’itera’a ’o tā ’outou i ora ’e te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e ’a fa’aitoito i tō ’outou ’utuāfare ’e ’aore rā te mau melo o te piha ha’api’ira’a ’ia fa’a’ite i tō rātou ’itera’a. ’Ia fa’aro’o ana’e tātou e mea nāhea te tai’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a e riro ai ’ei ha’amaita’ira’a nō vetahi ’ē, pinepine tātou i te fa’auruhia ’ia mā’imi i teie mau ha’amaita’ira’a nō ’ō mai i te Fatu ra. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora25.)

Mose 7:32–33

Tē hina’aro nei te Metua i te ao ra ’ia mā’iti au i te pe’e iāna.

  • Nō te vauvau te Mose 7:32–33 i tā ’outou mau tamari’i, ’a ’āparau atu ia rātou nō te tahi mā’itira’a ’o tā rātou i rave ’aita i maoro a’enei. E nehenehe ’outou i muri iho e tai’o ’āmui i te mau ’īrava, ia roa’a mai e aha tā te Metua i te ao ra e hina’aro ’ia mā’iti tātou. E aha te mau mā’itira’a tā tātou e nehenehe e rave nō te fa’a’ite atu ē, tē mā’iti nei tātou iāna. Penei a’e e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e ha’uti ta’ata ora i te tahi o teie mau mā’itira’a, ’a ’imi ai te tahi atu mau tamari’i e aha tā teie ’ohipa e fa’ahōho’a nei.

Mose 7:59–67

E ho’i fa’ahou mai Iesu i te fenua nei.

  • I roto te Mose 7:59, ’ua ui atu ’o Enoha i te tahi uira’a i te Fatu. E ani i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’imi mai i te reira, ’e i muri iho e ani ia rātou ’ia ’ite mai i te pāhonora’a i roto te ’īrava 60. E nehenehe ato’a ’outou e paraparau ia rātou nō te tahi taime, ’a tīa’i ai rātou i te hō’ē ’ia ho’i mai i te fare. ’A ani atu ia rātou e aha tā rātou i nīoa ’e e aha tā rātou i rave nō te fa’aineine ia rātou. Nāhea tātou e fa’aineine ia tātou nō te ho’ira’a mai o Iesu ?

  • ’A feruri i te fa’a’ite atu i te mau hōho’a nō te mau taime ’a fā mai ai te Fa’aora i te mau ta’ata ( Buka hōho‘a nō te ’Evanelia, mai te mau nūmera 60, 82, 83, ’e te 84). E aha tā te mau ta’ata e rave ra i roto i te mau hōho’a ? E aha te huru o te mau ta’ata i te taime ’a fārerei ai rātou ia Iesu ? E nehenehe ato’a ’outou e hīmene i te tahi hīmene nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora, mai te « I tōna ho’ira’a mai » (Buka hīmene nā te mau tamari’i, 46–47), ’e e ani i te mau tamari’i i tō rātou mana’o mai te aha te huru ’ia ho’i fa’ahou mai ana’e Iesu. E vaiiho i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e aha tō rātou huru ’ia ’ite atu rātou ia Iesu, ’ia ho’i fa’ahou ana’e mai ’oia.

Ia rahi atu ā te,’ite ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

’Ua ’īriti-’ē-hia ’o Enoha ’e te mau ta’ata nō te ’oire nō Ziona

City of Zion Translated [Te ’oire o Ziona i ’īriti-’ē-hia], nā Del Parson

’api fa’a’ana’anataera’a nā te Paraimere : Tē hina’aro nei te Atua ’ia here tātou te tahi i te tahi