« Mau mana’o e tāpe’a i roto i te ferurira’a : Te fafaura’a, » Mai, pe’e mai—nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« Te fafaura’a, » Mai, pe’e mai : 2026
Mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a
Te fafaura’a
I te roara’a o te Faufa’a Tahito, e tai’o pinepine ’outou i te ta’o fafaura’a. I teie mahana, tē fa’ariro rahi nei tātou i te mau fafaura’a mai te mau fafaura’a mo’a ’e te Atua, i roto rā i te ao tahito, ’ua riro ato’a te mau fafaura’a ’ei tuha’a faufa’a roa nō te ’ohipa-’āmui a te nūna’a te tahi i te tahi. Nō te pārurura’a ia rātou ’e tō rātou orara’a, e ti’a i te mau ta’ata ’ia ti’aturi te tahi i te tahi, ’e ’ua riro te mau fafaura’a ’ei rāve’a nō te ha’apāpū i teie ti’aturira’a.
Nō reira, i tō te Atua paraparaura’a ia Enosa, ia Noa, ia Mose ’e te vetahi i ni’a i te mau fafaura’a, ’ua ani manihini ’oia ia rātou ’ia tomo mai i roto i te autā’atira’a nō te ti’aturira’a ’e ’o ’oia. Tē pi’i nei tātou i teie fafaura’a, te fafaura’a ’āpī mure ’ore ’e ’aore rā te fafaura’a a Aberahama—ei tū’atira’a i te fafaura’a o tā te Atua i rave ia Aberahama ’e ia Sara, ’e i muri iho ’ua fa’a’āpīhia ’e tā rāua hua’ai ’o Isaaka ’e ’o Iakoba (tei pi’i-ato’a-hia ’o ’Īsera’ela). I roto i te Faufa’a Tahito, ’ua mātau-noa-hia i te pi’ihia « te fafaura’a ». E ’ite ’outou ē, te Faufa’a Tahito ’o te ’ā’amu tumu ïa o te nūna’a ’o tei fa’ariro ia rātou iho ’ei mau mono faufa’a [heritier] nō teie fafaura’a—te nūna’a nō te fafaura’a.
Tē tāmau noa nei te fafaura’a a Aberahama i te riro ’ei mea faufa’a roa i teie mahana, nō te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei iho ā ra. Nō te aha ? Nō te mea e nūna’a ato’a tātou nō te fafaura’a, ’ei huā’ai ’āfaro ti’a ānei tātou ’e ’aore rā ’aita nō Aberahama, Isaaka ’e Iakoba. Nō te reira tumu, e mea faufa’a roa ’ia māramarama e aha te fafaura’a a Aberahama, ’e e nāhea te reira e tano ai nō tātou i teie mahana.
E aha te fafaura’a a Aberahama ?
’Ua hina’aro ’o Aberahama e « ’ia riro ’oia ’ei ta’ata ha’apa’o rahi roa i te parauti’a » (Aberahama 1:2), nō reira, ’ua ani manihini te Atua iāna i roto i te tahi autā’atira’a o te fafaura’a. E ’ere ’o Aberahama te ta’ata mātāmua tei hina’aro i te reira, ’e e ’ere ato’a ’oia te ta’ata mātāmua tei fāri’i i te fafaura’a. Inaha ra, e fafaura’a mure ’ore ho’i te reira. Tē ’imi ra ’o Aberahama « te mau ha’amaita’ira’a a te mau metua » (Aberahama 1:2)—te mau ha’amaita’ira’a ’o tei pūpūhia nā roto i te fafaura’a ia Adamu ’e ia Eva, ’e i muri iho i te feiā ’o tē pā’imi i teie mau ha’amaita’ira’a ma te itoito.
Te fafaura’a a te Atua ia Aberahama e parau fafau te reira i te mau ha’amaita’ira’a fa’ahiahia mau : e fatu ’āi’a o te fenua, e huā’ai rahi, te roa’ara’a te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a ’e te tahi i’oa ’o tē fa’aturahia nō te mau u’i i muri nei. E ’ere rā te ha’atumura’a o teie fafaura’a nō te mau ha’amaita’ira’a noa tā Aberahama ’e tā tōna ’utuāfare e fāri’i ’oia ato’a rā te ha’amaita’ira’a tā te reira e hōro’a i te toe’a o te mau tamari’i a te Atua. « E riro ’oe ’ei maita’i » ’ua parau te Atua, « ’e ’ei ia ’oe e maita’i ai te mau fēti’i ato’a o te ao nei » (Genese 12:2–3).
’Ua hōro’a ānei teie fafaura’a ia Aberahama, ia Sara ’e i tō rāua huā’ai i te tahi ti’ara’a fāna’o i rotopū i te mau tamari’i a te Atua ? I roto noa i te aura’a parau ē, e fāna’ora’a te reira nō te ha’amaita’i ia vetahi ’ē. E ti’a i te ’utuāfare o Aberahama ’ia « hōpoi rātou i teie nei tōro’a ’e teie nei autahu’ara’a i te mau nūna’a ato’a, » ma te fa’a’ite i « te mau ha’amaita’ira’a o te ’evanelia, ’oia ho’i te mau ha’amaita’ira’a o te fa’aorara’a, ’oia te ora mure ’ore » (Aberahama 2:9, 11). Te rirora’a ’ei nūna’a nō te fafaura’a a te Atua, e ’ere te aura’a ē, e mea maita’i atu rātou ia vetahi ’ē ; te aura’a e ti’a ia rātou e tauturu ia vetahi ’ē ’ia maita’i atu ā.
Teie fafaura’a ’o te ha’amaita’ira’a ïa tā Aberahama i hina’aro mau. I muri a’e i te fāri’ira’a i te reira, ’ua parau Aberahama i roto i tōna ’ā’au, « ’ua ’imi māite tō tāvini ia ’oe, ’e i teienei ’ua ’iteā ’oe iā’u » (Aberahama 2:12).
’Ua tupu te reira e rave rahi tauatini matahiti i teienei, terā rā ’ua fa’aho’i-fa’ahou-hia mai taua fafaura’a i tō tātou nei ’anotau. ’E tē tupu nei te reira i roto i te orara’a o te nūna’a a te Atua. E ’ā’ano atu ā te tupura’a o te fafaura’a i te mau mahana hope’a nei, ’a haere noa ai te ’ohipa a te Atua i mua, ma te ha’amaita’ira’a i te mau ’utuāfare nā te ao nei. ’E te ta’ata ’ē mai ia Aberahama, e hina’aro ’ia riro ’ei ta’ata ha’apa’o rahi atu ā i te parauti’a—te ta’ata ’ē e ’imi nei i te Fatu ma te itoito—e nehenehe ’oia e riro ’ei tuha’a nō te reira.
E aha te aura’a nō’u te fafaura’a a Aberahama ?
E tamari’i ’oe nō te fafaura’a. E rave ’oe i te tahi fafaura’a ’e te Atua ’ia bāpetizo-ana’e-hia ’oe ’e ’ia rave ana’e ’oe i te ’ōro’a mo’a. ’E e fāri’i ’oe i te ’īra’a o te fafaura’a ’e te mau ’ōro’a mo’a o te hiero.
Nā roto i teie mau fafaura’a ’e teie mau ’ōro’a, e riro tātou e nūna’a nā te Atua. ’Ua ru’uru’uhia tātou iāna « ma te mau tā’amura’a mure ’ore. » « ’Ia rave ana’e tātou i te tahi fafaura’a ’e te Atua, » ’ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson, « e fa’aru’e ïa tātou i te rēni huru ’aore ē a muri noa atu. E’ita te Atua e fa’aru’e i tōna tā’amura’a ’e te feiā i fa’atupu i te reira huru natira’a ’e ’oia. ’Oia mau, te feiā ato’a tei rave i te tahi fafaura’a ’e te Atua, e fāri’i rātou i te hō’ē huru here ’e te aroha ta’a ’ē. … Maoti tā tātou fafaura’a ’e te Atua, e ’ore roa ’oia e rohirohi i roto i tāna mau tauto’ora’a nō te tauturu ia tātou, ’e e’ita roa atu tātou e ha’apau i tōna fa’a’oroma’i aroha ia tātou. » E ’ite ’outou i te reira i roto i te ’ā’amu o te nūna’a fafau a te Atua i roto i te Faufa’a Tahito, ’e e ’ite ’outou i te reira i roto i tō ’outou iho orara’a ’ei hō’ē o tāna mau tamari’i i roto i te fafaura’a.
Be Not Afraid [’Eiaha e mata’u], nā Dan Wilson
Teie te māramaramara’a faufa’a roa tei hōro’ahia mai ia tātou maoti te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai te fafaura’a a Aberahama mai roto mai i te peropheta Iosepha Semita. Nō reira, ’ia tai’o ana’e ’outou i te mau fafaura’a i roto i te Faufa’a Tahito, ’eiaha e mana’o noa i te autā’atira’a a te Atua ia Aberahama, ia Isaaka ’e ia Iakoba. ’A feruri ato’a i tōna autā’atira’a ’e ’outou. ’Ia tai’o ana’e ’outou nō te parau fafau o te huā’ai rahi, ’eiaha e feruri noa i te milioni ta’ata ’o tē pi’i nei ia Aberahama tō rātou metua tāne i teie mahana. ’A feruri ato’a i te parau fafau a te Atua ia ’outou nō te mau ’utuāfare mure ’ore ’e te tupura’a mure ’ore. ’Ia tai’o ana’e ’outou nō te parau fafau o te tahi fenua fatu ’āi’a, ’eiaha e feruri noa i te fenua i parauhia ia Aberahama. ’A feruri ato’a nō te hope’ara’a tiretiera o te fenua iho—hō’ē fatu ’āi’a tei parau fafauhia i te feiā « marū » ’o tei « ti’aturi i te Fatu » (Mataio 5:5 ; Salamo 37:9, 11). ’E ’ia tai’o ana’e ’outou nō te parau fafau e ha’amaita’i te nūna’a o te fafaura’a a te Atua i « te mau ’utuāfare ato’a o te ao nei » (Aberahama 2:11), ’eiaha e feruri noa i te tāvinira’a a Aberahama ’e ’aore rā, te mau peropheta tei pou mai roto mai iāna. ’A feruri ato’a i te mea tā ’outou e nehenehe e rave—’ei pipi nō te fafaura’a a Iesu Mesia—nō te riro ’ei ha’amaita’ira’a nō te mau ’utuāfare e hā’ati ra ia ’outou.