Durerea mea s-a transformat în bucurie

Ilustrație de Briana Kranz.

Când aveam 18 ani, bunicul meu din partea mamei a decedat. Până în acel moment al vieții mele, nu pierdusem pe nimeni apropiat. Știam că se va întâmpla într-o zi, dar nu mă așteptam să se întâmple atât de brusc.

Bunicul era sănătos, dar, fără niciun semn prealabil, a suferit un accident vascular cerebral. Bunica l-a dus imediat la spital, însă el a murit patru zile mai târziu.

Să pierd pentru prima dată pe cineva atât de neașteptat a fost dureros. A fost ciudat ca bunicul meu să participe la fiecare eveniment important din viața mea și, apoi, să dispară.

După înmormântare, am căutat un mod de a cinsti amintirea bunicului meu și timpul petrecut împreună. Îi plăcea să lucreze la camioneta sa și să realizeze alte proiecte. De fapt, când a suferit accidentul vascular cerebral, se afla în garaj ținând o cheie într-una din mâinile sale bătătorite, lucrând ca de obicei.

Am hotărât că voi începe și eu să repar mașini. Acest lucru mă ajută să mă simt aproape de el. De asemenea, m-am îndreptat spre rugăciune și spre scripturi, unde am găsit pace și puterea de a merge mai departe cu credință și speranță, chiar în absența lui.

„Învierea este”, mi-a amintit profetul Abinadi, „de aceea mormântul nu câștigă nicio victorie, iar mușcătura morții este înghițită în Hristos” (Mosia 16:8).

Moartea bunicului meu m-a ajutat să dobândesc o perspectivă care a făcut ca ispășirea lui Isus Hristos să aibă un sens și mai profund în viața mea. Așa cum l-am onorat pe bunicul meu lucrând la mașini, am înțeles că Îl onorăm pe Isus Hristos – și ne putem simți aproape de El – când ne străduim să trăim așa cum a trăit El, studiind cuvintele Sale, împărtășind Evanghelia Sa și făcând „lucrările Tatălui [Său]” (Ioan 10:37). Făcând aceste lucruri, ispășirea Salvatorului capătă un sens mai profund și ne mărește încrederea în El.

„Când plângem de durere sau de bucurie, Isus Hristos înțelege perfect”, ne-a învățat vârstnicul Gerrit W. Gong, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. „El poate fi prezent în momentele în care avem cea mai mare nevoie de marile daruri ale eternității: ispășirea și învierea lui Isus Hristos și restaurarea înfăptuită de El.”

Isus Hristos mi-a transformat durerea în bucurie. Datorită Lui și ispășirii Sale, știu că îmi voi vedea bunicul din nou.