Binecuvântând toate familiile de pe pământ

Vârstnicul Bruce C. Hafen, membru emerit al Celor Șaptezeci, a primit odată un apel telefonic de la redactorul unei reviste naționale de știri. Redactorul a dorit să vorbească despre o carte recentă în care se vorbea despre istoria crezurilor despre cer în diferite religii.

„Autorii au constatat că publicul simte o dorință profundă de a trăi în cer – și de a trăi alături de familii în cer”, a scris vârstnicul Hafen. Dar, deși majoritatea oamenilor încă mai cred în viața de după moarte, în iubirea eternă și în reîntâlnirea cu familia în cer, „majoritatea bisericilor creștine oferă puține răspunsuri acestei dorințe lăuntrice” – cu o singură excepție: Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă.

În Biserica restaurată a Salvatorului, avem temple sacre. Avem căsătoria eternă, cu autoritatea de a pecetlui care binecuvântează dincolo de moartea fizică. Avem promisiunea unui viitor etern alături de cei dragi în prezența Tatălui și a Fiului. Având în vedere toate acestea, autorii au ajuns la concluzia că noțiunea de cer a sfinților din zilele din urmă este cea mai complexă – și, aș adăuga, cea mai fericită.

„Ce descoperire!”, a spus vârstnicul Hafen. „Majoritatea oamenilor din zilele noastre tânjesc după familii eterne, iar [Evanghelia restaurată a lui Isus Hristos] împlinește această dorință mai bine decât orice alt set de idei [sau crezuri religioase] cunoscute. Mi-aș dori ca întreaga lume să-i audă pe copiii [noștri] cântând vestea cea bună: «Familiile pot fi împreună, azi și mereu»”.

Familiile nu sunt doar un aranjament social convenabil. Ele reprezintă modelul etern al cerului. Ele sunt „în centrul planului Creatorului cu privire la destinul etern al copiilor Săi”. După cum ne-a învățat președintele Russell M. Nelson: „[Domnul] a creat pământul [pentru ca] noi să putem dobândi trupuri fizice și să formăm familii. El a întemeiat Biserica Sa pentru a exalta familiile. El asigură temple pentru ca familiile să poată fi împreună pentru totdeauna”.

Dar interesul nostru pentru familii puternice nu are legătură doar cu destinele eterne. Familia are, de asemenea, un rol esențial în fericirea noastră din viața muritoare. Tatăl nostru Ceresc, care știe perfect ce aduce fericire acum și în eternitate, Își trimite copiii în familii – oricât de imperfecte ar putea fi – și ne invită să clădim și să avem grijă de familii puternice. Desigur că „dizabilitatea, moartea sau alte situații pot necesita adaptarea rolurilor”. Dar nimic nu poate înlocui responsabilitățile esențiale, desemnate de Divinitate, de soț și soție, tată și mamă.

Cercetările despre „familiile biologice, legate, cu doi părinți” continuă să arate că familia este esențială pentru păstrarea „legăturilor profunde de dragoste și afecțiune”. Este „calea principală pentru dezvoltarea persoanelor stabile, bine adaptate și conștiente din punct de vedere social”.

Desigur, nu ar trebui să ne surprindă faptul că ceva atât de important pentru planul lui Dumnezeu întâmpină opoziție. Satana nu a fost niciodată prietenos cu familia și eforturile sale devin din ce în ce mai intense „fiindcă știe că are puțină vreme” (Apocalipsa 12:12). Președintele M. Russell Ballard (1928-2023), președintele în exercițiu al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, a spus: „Satana știe că cea mai sigură și mai eficientă modalitate de a întrerupe lucrarea Domnului este diminuarea eficienței familiei și a sfințeniei căminului”.

Știind ceea ce știm despre familia eternă a lui Dumnezeu, planul Său pentru copiii Săi și importanța eternă a relațiilor de familie, ar trebui să ne numărăm printre cei mai sârguincioși apărători ai familiei din lume.

Cum putem face acest lucru?

Președintele Dallin H. Oaks, primul consilier în Prima Președinție, a oferit următorul sfat: „Proclamația despre familie… este accentul pe care Domnul îl pune din nou pe adevărurile Evangheliei de care avem nevoie pentru a face față presiunilor actuale la care este supusă familia”.

În viața noastră personală, putem face „lucruri mici și simple” (Alma 37:6) care întăresc relațiile de familie. Aceasta include urmarea principiilor familiilor și căsătoriilor reușite rezumate în proclamația despre familie: „[Credință, rugăciune, pocăință, iertare, respect, dragoste, compasiune, muncă și activități] de recreere sănătoase”. Indiferent de situația noastră familială actuală, putem arăta prin faptele noastre că relațiile de familie au o importanță eternă pentru noi.

În calitate de „[cetățeni] responsabili” în comunitățile noastre, putem „[promova] acele măsuri menite să mențină și să întărească familia”.

Noi suntem poporul de legământ al Domnului din zilele din urmă. Noi suntem moștenitori ai promisiunilor făcute lui Avraam, Isaac și Iacov – promisiuni care au de-a face în totalitate cu familia. Aceste promisiuni vin împreună cu chemarea sacră de a binecuvânta „toate familiile de pe pământ”. Și un mod important de a face aceasta este acela de a trăi, a apăra și a împărtăși adevărul etern că „familia este rânduită de Dumnezeu” și că „rânduielile și legămintele… disponibile în templele sfinte dau posibilitatea persoanelor să se întoarcă în prezența lui Dumnezeu și familiilor să fie unite pentru eternitate”.

Când sora Uchtdorf și cu mine îi privim pe membrii familiei noastre făcând legăminte sacre cu Tatăl nostru Ceresc iubitor și etern, ni se umple inima de bucurie și recunoștință. Ne bucurăm nu numai de copiii noștri și copiii lor, ci și de părinții noștri și părinții lor. Cugetăm cu dragoste profundă la modul în care legămintele Evangheliei ne unesc de-a lungul generațiilor. Este o experiență asemănătoare cu cea a lui Iacov, când a văzut „o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau și se coborau pe scara aceea” (Genesa 28:12).

Binecuvântările promise de Domnul lui Iacov în visul său se revarsă asupra tuturor copiilor Săi de legământ – inclusiv asupra dumneavoastră și a mea. Așa cum a făcut Domnul pentru Iacov, El ne va răspunde „în ziua necazului [nostru]” (Genesa 35:3), dacă Îl alegem.

„Iată”, a spus Domnul, „Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge… căci nu te voi părăsi” (Genesa 28:15).

Asemenea lui Iacov, noi toți avem de traversat un pustiu. Uneori, binecuvântările promise par a fi departe. Când avem parte de probleme sau încercări dificile, putem pune la îndoială dragostea Domnului. Putem chiar să credem că Dumnezeu ne-a părăsit. În pofida eforturilor noastre celor mai mari de a deveni ucenici, este posibil să simțim că nu primim binecuvântările la care am sperat.

Dragi frați și surori, dragi prieteni, cărarea legămintelor este o cărare plină de bucurie, deși, uneori, poate fi plină de lacrimi. Dacă simțiți că anumite părți din planul fericirii nu sunt împlinite acum în viața dumneavoastră, vă rog să aveți încredere că Domnul are grijă de dumneavoastră și vă va binecuvânta la timpul ales de El, potrivit înțelepciunii Sale.

Credința în Isus Hristos și în promisiunile Sale ne inspiră să privim înainte, nu înapoi. Datorită Lui, viitorul nostru nu trebuie să fie ținut captiv de nimic din ce s-a întâmplat în trecut sau care ne blochează vederea chiar acum. Da, cu toții suntem sau vom fi răniți într-un fel sau altul. Dar noi credem în Marele Vindecător. Ne încredem în El – atât de mult, de fapt, încât acceptăm promisiunile Sale, pe deplin convinși de ele, chiar și atunci când sunt încă „de departe” (Evrei 11:13).

„Nu trebuie să uităm că, în felul și la timpul Domnului, nicio binecuvântare nu va fi refuzată sfinților Săi credincioși”, a spus președintele Nelson. „Domnul va judeca și va răsplăti fiecare persoană în acord cu dorințele inimii, precum și cu faptele ei.”

Vă promit că, pe măsură ce urmăm și împărtășim planul Tatălui nostru Ceresc pentru familii, El va fi cu noi, ne va susține și va fi alături de noi în călătoria noastră. El nu ne va lăsa niciodată singuri, mai ales când avem parte de încercări, noi sau cei dragi nouă. El ne va lua, ne va ridica și ne va duce pe pământul făgăduit al plenitudinii bucuriei alături de El, de Fiul Său, Isus Hristos, și de familiile noastre – în eternitate.