Mai, pe’e mai
23–29 nō Novema. « E ’imi ’outou ia Iehova, e ora ïa ’outou » : Amosa ; Obadia ; Iona


« 23–29 nō Novema. ‘E ’imi ’outou ia Iehova, e ora ïa ’outou’ : Amosa ; Obadia ; Iona », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 23–29 nō Novema. ‘E ’imi ’outou ia Iehova, ’e ora ïa ’outou’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026

Iona tei fa’airihia i tahatai

Jonah on the Beach at Niniveh [Iona i te pae tahatai i Ninive], nā Daniel Lewis

23–29 nō Novema : « E ’imi ’outou ia Iehova, e ora ïa ’outou »

Amosa ; Obadia ; Iona

Tei ni’a Iona i te hō’ē pahī e fano ra i Taresisa. ’Aita e fifi ’ia fano atu i Taresisa, terā rā e mea ātea roa ia Ninive, i reira ho’i Iona e haere ai nō te fa’a’ite i te parau poro’i a te Atua. I tō te pahī fa’arurura’a i te vero rahi, ’ua ’ite maita’i Iona ē nō tōna ha’apa’o ’ore. Nā ni’a i te anira’a onoono a Iona, ’ua tāora tōna mau hoa horo pahī iāna i roto i te hōhonu o te moana, ’ia fa’aea te vero. E au ’o te reira te hope’a o Iona ’e tāna tāvinira’a. ’Aita rā te Fatu i fa’aru’e ia Iona—mai tāna i ’ore i fa’aru’e i te mau ta’ata nō Ninive, te ’utuāfare o ’Īserā’ela, ’aore rā i te hō’ē o tātou.

Nō reira ’ua tāmau noa ’oia i te tono mai i te mau peropheta—mai ia Iona, Amosa, Obadia, ’e tō tātou mau peropheta i teie mahana—ma te poro’i ē mai te mea e tātarahapa tātou, e’ita tātou e fa’aru’ehia ē a muri noa atu. I roto i te mau « parau ’ōmo’e » ato’a tā te Atua i heheu mai (hi’o Amosa 3:7), teie te hō’ē i rotopū i te mea faufa’a roa a’e : Maoti Iesu Mesia, ’aita i taere roa nō te taui. Tē hina’aro noa nei ’oia e tauturu ia tātou ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a tā tātou i rave ’e ’ōna, ’e ’ua ineine ’oia nō te hōro’a mai i te tahi atu ā rāve’a ia tātou.

ītona ’imira’a māite

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Amosa 3:1–8 ; 7:10–15

ītona nō te séminaire
Tē heheu nei te Fatu i te parau mau nā roto i tāna mau peropheta.

I roto te Amosa 3:3–6, ’ua vauvau mai te peropheta Amosa i te mau hi’ora’a o te mau fa’aotira’a ’o tā tātou e nehenehe e huti mai nā roto mai i te mau tāpa’o ’o tā tātou e fa’aro’o ’aore rā e hi’o : ’ia ’ū’uru ana’e te liona, ’ua haru mai ïa ’oia i te ’īna’i ; mai te mea ’ua mau te hō’ē manu i roto i te here pata, mea pāpū tē vai ra ïa te ’āinu i reira. I roto i te mau ’īrava 7–8, ’ua fa’a’ohipa Amosa i teie huru ferurira’a i te mau peropheta. E aha te mau fa’aotira’a tā tātou e nehenehe e huti mai ’ia tohu ana’e te hō’ē peropheta ? E aha atu ā tā ’outou i ha’api’i mai nō ni’a i te mau peropheta nā roto mai i te Amosa 7:10–15 ?

E aha tā te Fatu i heheu mai ia ’outou nā roto mai i tāna mau peropheta ?

’Ua parau Elder Ulisses Soares ē « tē vai ra te mau peropheta e tāpa’o ïa nō te here o te Atua » (« Tē parau nei te mau peropheta nā roto i te mana o te Vārua Maita’i », Liahona, Mē 2018, 99). ’A feruri nā nāhea ’outou ’ia fa’aoti i teie pereota : « ’Ua ’ite au ’ua here te Atua iā’u, nō te mea ’ua tono mai ’oia i te mau peropheta ’o te… » Teie te tahi mau pāpa’ira’a mo’a ’o tē nehenehe e tauturu : Deuteronomi 18:18 ; Ezekiela 3:16–17 ; Ephesia 4:11–14 ; 1 Nephi 22:2 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 21:4–6 ; 84:36–38 ; 107:91–92.

E aha tā ’outou e parau atu i te hō’ē ta’ata e mana’o nei ē, ’aita te mau peropheta e tītauhia i teie mahana ?

’A hi’o ato’a Tumu parau ’e uira’a, « Peropheta » Vaira’a buka ’evanelia.

Amosa 4–5

« E ’imi ’outou ia Iehova, e ora ïa ’outou ».

’Ia au te Amosa 4:6–13, e aha tā te Fatu e tīa’i nei e tupu i muri a’e i tō te mau ’āti ’Īserā’ela fa’arurura’a i te mau tāmatara’a ? (hi’o ato’a Helamana 12:3). Noa atu e ’ere tā ’outou mau tāmatara’a i te mea tonohia mai e te Atua, nāhea te reira e hōro’a mai ia ’outou i te rāve’a ’ia fāriu atu iāna.

’A tai’o ai ’outou te Amosa 5:4, 14–15, ’a feruri e mea nāhea tō te Fatu arohara’a ia ’outou. Nāhea te ’imira’a iāna e hōpoi mai i te ora ia ’outou ?

Amosa 8:11–12

E nehenehe te parau a te Atua e ha’amāha i te po’ia ’e te po’ihā pae vārua.

’A tai’o ai ’outou te Amosa 8:11–12, ’a feruri nō te aha te o’e i riro ai ’ei hō’ē fa’aaura’a maita’i nō te ora ’aita te parau a te Atua (hi’o ato’a Ioane 6:26–35 ; 2 Nephi 9:50–51 ; 32:3 ; Enosa 1:4–8). Nāhea ’outou e ’ite ai tē po’ia ra ’outou i te pae vārua ?

E tano ato’a teie mau ’īrava nō te Tāivara’a Rahi (hi’o Tumu parau ’e uira’a, « Tāivara’a », Vaira’a buka ’evanelia). Nāhea teie « o’e » pae vārua i te fa’atupu mai i ni’a i te mau tamari’i a te Atua ? Nāhea te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai i te ha’amāhara’a i tō ’outou po’ia pae vārua ?

Hi’o ato’a « The Great Apostasy [Te Tāivara’a Rahi] » (video), Vaira’a buka ’evanelia.

16:36

The Great Apostasy

Obadia 1:21

’O vai te « mau fa’aora […] i ni’a i te mou’a nō Ziona » ?

Nō ni’a te Obadia 1:21, ’ua fa’ata’a mai te peresideni Gordon B. Hinckley ē e riro mai tātou ’ei mau fa’aora i ni’a i te mou’a nō Ziona, ’ia fa’ari’i ana’e tātou i te mau ’ōro’a nō te feiā pohe i roto i te hiero (hi’o « Mau parau ’ōpanira’a », Liahona, Novema 2004, 105). Nāhea teie ’ohipa e tū’ati ai—mai te mea noa e fāito ha’iha’i—i te mea tā te Fa’aora i rave nō tātou ? Nāhea teie ’ohipa i te tauturura’a ia ’outou ’ia ’ite i tō ’outou ha’afātatara’a atu i te Fa’aora ?

Hi’o ato’a « Tē ’ana’ana mai nei te hiero nō Ziona », Te mau Hīmene, N 174.

e pupu feiā ’āpī i rāpae i te hiero

Iona 1–4

E aroha te Fatu i te feiā ato’a e fāriu atu iāna.

’Ua riro Ninive ’ei ’oire ’enemi nō ’Īserā’ela tei mātauhia nō tōna ha’avī ’ū’ana ’e te aroha ’ore. Nō Iona, e mea pāpū ’ore ē ’ua ineine rātou nō te tātarahapa. E mea maita’i paha ’ia fa’aau i te huru o Iona (hi’o Iona 1 ; 3–4) i te mau nīno’a mana’o o Alama ’e te mau tamāroa a Mosia (hi’o Mosia 28:1–5 ; Alama 17:23–25). E aha tā ’outou i ha’api’i mai nā roto mai te Iona 3 ’o tē fa’auru ia ’outou ’ia fa’a’ite i te ’evanelia, noa atu i te feiā e au ra ’aita i ineine nō te taui ?

’A tai’o ai ’outou te Iona, ’a ’imi i te mau hi’ora’a nō te aroha o te Fatu. Nō te aha i tō ’outou mana’o, ’ua « au ’ore » ’e ’ua « riri roa » Iona (Iona 4:1), ’a fa’a’ite ai te Fatu i te aroha i te mau ta’ata nō Ninive ? I tō ’outou mana’o e aha tā te Fatu e tāmata nei i te ha’api’i iāna i roto te pene 4 ? ’A feruri e mea nāhea tō ’outou tāmatara’a i tōna aroha i roto i tō ’outou orara’a. E aha tā ’outou i ’apo mai nā roto mai ia Iona, ’o tē nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia aroha rahi atu ā ’outou ?

ītona tuha’a nā te mau tamari’i

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Nō te mea teie sābati ’o te pae ïa o te sābati o te ’āva’e, e fa’aitoitohia i te mau ’orometua ha’api’i o te Paraimere ’ia fa’a’ohipa te mau ’ātivite ha’api’ipi’ira’a i roto te « Parau hi’u B : Fa’aineinera’a i te mau tamari’i nō te orara’a tā’āto’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a a te Atua ».

Amosa 3:7

E mau ve’a te mau peropheta nā Iesu Mesia.

  • Nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia māramarama te Amosa 3:7, e nehenehe ’outou e muhumuhu i te hō’ē poro’i ’ōhie i te hō’ē o rātou, ’e e ani iāna ’ia fa’a’ite i te poro’i i te tahi atu mau tamari’i. Nāhea te ve’a i roto i teie ’ātivite i te riro mai te hō’ē peropheta ? Nō te aha te Fatu i hōro’a mai ai ia tātou te mau peropheta ?

  • Nō te ’apo hau atu ā nō ni’a i te mea tā te mau peropheta e rave nei, e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e hi’o fa’ahou i te mau a’ora’a tei a’ohia iho nei e te peresideni o te ’Ēkālesia. E nehenehe ato’a ’outou e hīmene i te hō’ē hīmene mai te « Suis les prophètes » (Chants pour les enfants, 58–59). ’A fa’a’ite i te tahi ’e te tahi nō te aha ’outou i mā’iti ai i te pe’e i te peropheta a te Atua.

Tauturu i te mau tamari’i ’ia tāmau ’ā’au i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’Ua parau Elder Richard G. Scott : « Te tāmau-’ā’au-ra’a i te hō’ē pāpa’ira’a mo’a, e au ïa mai te fa’atupura’a i te hō’ē auhoara’a ’āpī. E au mai te ’itera’ahia mai i te hō’ē ta’ata ’āpī ’o tē nehenehe e tauturu mai i te mau taime e hina’arohia ai, ’o tē hōro’a mai i te fa’aurura’a ’e te tāmāhanahanara’a, ’e ’ia riro ’ei tumu nō te fa’aitoitora’a ’ia hina’aro te tauira’a » (« Te mana o te pāpa’ira’a mo’a », Liahona, Novema 2011, 6). Nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia tāmau ’ā’au i te tā’āto’ara’a ’aore rā i te tahi tuha’a o te Amosa 3:7, e nehenehe ’outou e pāpa’i ’e e fa’ahiti ’āmui i te reira. I muri iho e nehenehe ’outou e tūmā ’aore rā e tāpo’i i te tahi mau ta’o i te taime hō’ē, ē tae roa i te taime ’ua nehenehe i tā ’outou mau tamari’i e fa’ahiti ma tō rātou ferurira’a i te tā’āto’ara’a o te ’īrava.

Amosa 8:11–12

Nā te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia i fa’ahope i te o’e o te tāivara’a.

  • ’A ani i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’ahua po’ia ’a tai’o ai ’outou te Amosa 8:11–12. Mai te aha tō tātou huru ’ia po’ia ana’e tātou i te parau a te Atua ? Penei a’e e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e fa’ahua tāmā’a, ’a fa’a’ite ai ’outou i te tahi ’e te tahi i tā ’outou mau pāpa’ira’a mo’a au roa a’e.

  • E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Tāivara’a » (Vaira’a buka ’evanelia), ’aore rā « I muri a’e i te Faufa’a ’Āpī » (i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a ’Āpī, 167–70), nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia māramarama i te « o’e », ’o tei tae mai nā roto mai i te Tāivara’a Rahi ’e nāhea te reira i te hopera’a ma te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. ’A fa’ata’a i te tahi ’e te tahi i te mau tumu nō reira ’outou i māuruuru ai i te Fatu i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai i tāna ’evanelia i tō tātou nei ’anotau.

    2:52

    After the New Testament

Iona 1–3

E tauturu mai te Fatu iā’u ’ia ha’apa’o i tāna parau, noa atu e mea fifi te reira.

  • Nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’apo mai i te ’ā’amu o Iona, e nehenehe ’outou e hi’o fa’ahou « Iona te peropheta » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito ; hi’o ato’a te ’api fa’ana’anataera’a nō teie hepetoma). E nehenehe ’outou e ui atu :

    • E aha tei tupu i te taime ’a ’ore ai Iona i ha’apa’o i te parau a te Fatu ? (hi’o Iona 1:4–17).

    • E aha tā Iona i rave nō te tātarahapa ? (hi’o Iona 1:10–12 ; 2:1–4, 9 ; 3:1–4).

    • E aha te ’ohipa i tupu ’a ha’apa’o ai Iona ? (hi’o Iona 3:5).

    2:30

    Jonah the Prophet

  • E au paha tā ’outou mau tamari’i e fa’ati’a fa’ahou i te ’ā’amu o Iona ’aore rā e ha’uti ta’ata ’ora. ’A fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i te tahi mau ’itera’a, ’a hina’aro ai te Fatu ’ia rave ’outou i te hō’ē ’ohipa e mea fifi roa nō ’outou. Nāhea ’oia i te tauturura’a ia ’outou ’ia ha’apa’o i tāna parau ?

Iona 1–4

E aroha te Fatu i te feiā ato’a e fāriu atu iāna.

  • Penei a’e e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e fa’ahua uiui ia Iona nō ni’a i te ’ohipa tei tupu iāna. E aha te mau uira’a tā rātou e ui atu iāna ? ’A fa’aitoito ia rātou ’ia ui i te mau uira’a nō te ’ite mai i te mea tā Iona i ’apo mai nō ni’a i te Fatu. E aha tā Iona e nehenehe e parau mai, ’ei hi’ora’a, nō te aroha o te Fatu ? (hi’o, ’ei hi’ora’a, Iona 2:7–10 ; 3:10 ; 4:2).

Iesu e toro ra te rima i te hō’ē ta’ata tei ha’apouhia mai nā ni’a mai i te tāpo’i fare

Christ and the Palsied Man [Te Mesia ’e te ta’ata huma], nā J. Kirk Richards

  • ’A tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia feruri i te mau hi’ora’a, ’a fa’a’ite ai te Fa’aora i te aroha ia vetahi ’ē, mai te Mareko 2:3–12 ; Luka 23:33–34 ; ’e Ioane 8:1–11. E nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e ’imi mai i te mau hōho’a nō teie mau hi’ora’a. E aha mau rāve’a tā tātou e vai ra nō te riro ’ei ta’ata aroha ia vetahi ’ē ?

Nō te tahi atu ā mau mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

’Ua taorahia Iona i roto i te moana nā ni’a mai i te pahī, i reira te ata o te hō’ē i’a rahi e ’ite-ri’i-hia ai

Jonah and the Whale [Iona ’e te tohorā], nā Kevin Carden

’Api fa’a’ana’anataera’a nā te Paraimere : E tauturu mai te Fatu iā’u ’ia ha’apa’o i tāna parau, noa atu e mea fifi te reira.