« 26 nō ’Ātopa–1 nō Novema. ‘E fa’ariro ho’i au i tō rātou ’oto ’ei ’oa’oa’ : Ieremia 31–33; 36–39; Te oto ’o ieremia 1; 3 » Mai, pe’e mai—nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
26 nō ’Ātopa–1 nō Novema. ‘E fa’ariro ho’i au i tō rātou ’oto ’ei ’oa’oa’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026
Jeremiah Lamenting the Destruction of Jerusalem [Tē ’oto nei Ieremia i te ha’amoura’ahia ’o Ierusalema], nā Rembrandt van Rijn
26 nō ’Ātopa–1 nō Novema : « E fa’ariro ho’i au i tō rātou ’oto ’ei ’oa’oa »
Ieremia 31–33; 36– 36; Te ’Oto ’o Ieremia 1; 3
I te pi’i-mātāmua-ra’a te Fatu ia Ieremia ’ia riro ’ei peropheta, ’ua parau atu ra ’oia iāna ē, e riro tana misiōni « ’ia tāihitumu, ’e ’ia huri i raro » (Ieremia 1:10)—’e i Ierusalema, e rave rahi ïa ’ino e tāihitumu ’e e huri i raro. Terā rā, te tahi noa tuha’a teie o te misiōni a Ieremia—’ua pi’i-ato’a-hia ’oia « ’ia patu ti’a i ni’a, ’e ’ia tanu » (Ieremia 1:10). E aha pa’i tē nehenehe e patu ’aore rā e tanu i roto i te ano tei vaiihohia mai e te ’ōrurera’a hau a te mau ta’ata o te fafaura’a ? Nā reira ato’a, mai te mea e vaiiho mai te hara ’e te ’āti i tō tātou orara’a i roto i te ano, nāhea tātou e ti’a ai ’ia patu fa’ahou ’e ’ia tanu fa’ahou ? Tei roto te pāhonora’a i « te ohi parauti’a » (Ieremia 33:15), oia ho’i te Mesia tei parau-fafau-hia. Tē hōpoi mai nei te Mesia i « te tahi faufa’a ’āpī » (Ieremia 31:31)—hō’ē ’o tē tītau i te pūpūra’a hau a’e i te pūpūra’a rāpae noa. E mea ti’a i tāna ture ’ia vai « i roto ia [tātou] », ’ia pāpa’ihia « i roto i tō [tātou] ’ā’au ». ’O te reira te aura’a mau nō te Fatu ’ia « riro [’oia] ’ei Atua » ’e « ’ei ta’ata ho’i [tātou] nōna » (Ieremia 31:33). E ’ohipa nō te orara’a tā’āto’a, ’e e rave noa ā tātou i te mau hape ’e e roa’a mai iho ā te tumu nō te ’oto i terā ’e terā taime. ’Ia tupu noa atu rā te reira, teie tā te Fatu i fafau mai : « E fa’ariro ho’i au i tō rātou ’oto ’ei ’oa’oa » (Ieremia 31:13).
Nō te hō’ē nīno’a ri’i nō Te ’oto ’o Ieremia ra, hi’o «Te ’oto ’o Ieremia, Te buka» i roto i teie arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a. (scriptures.ChurchofJesusChrist.org
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Ieremia 31; 33
E arata’i mai te Fatu i tōna nūna’a o te fafaura’a i rāpae i te tītīra’a.
I roto ia Ieremia 31; 33 ’ua ’ite te Fatu i te « mihi, ’e te ’oto rahi roa » (Ieremia 31:15) tā te ’āti ’Īserā’ela e fa’aruru ’a haere ai rātou i roto i te fa’atītīra’a. Terā rā, ’ua hōro’a ato’a mai ’oia i te mau parau tāmāhanahana ’e te ti’aturira’a. ’A ’imi i te reira ’a tai’o ai ’outou i teie mau pene. E aha te mea tā ’outou e ’ite mai e tano ato’a nō ’outou ?
Ieremia 31:31–34; 32:37–42
« ’Ei taʼata ho’i rātou nōʼu, ʼe ʼei Atua vau nō rātou ».
Noa atu ē, ’ua ’ōfati te ’āti ’Īserā’ela i tā rātou fafaura’a, ’ua tohu ’o Ieremia ē, e fa’ati’a fa’ahou te Fatu i te hō’ē « faufa’a mure ’ore » ’e te « ’āpī » e tōna mau ta’ata (Ieremia 31:31; 32:40). E aha te hō’ē fafaura’a ? E nehenehe e ’imi i te mau mana’o i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, «Fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore», Vaira’a buka ’evanelia.
’Ia tai’o ’outou ia Ieremia 31:31–34; 32:37–42, ’a feruri :
-
E aha te aura’a nō ’outou ’ia riro ’ei tuha’a nō te nūna’a fafauhia a te Atua.
-
E aha te aura’a ’ia pāpa’ihia tāna ture i roto i tō ’outou ’ā’au.
-
E aha tā te Fatu e fafau mai ’ia rave ana’e ’outou i te mau fafaura’a e ’ōna.
-
Nāhea tō ’outou tā’amura’a fafaura’a e te Fatu e taui ia ’outou.
E aha te mau fafaura’a tā ’outou i rave i mua i te Atua ’a ’āmui ai ’outou i roto i te mau ’ōro’a mo’a ? Nāhea ’ōna e fa’atupu ai i tāna mau fafaura’a ia ’outou ?
Hi’o ato’a David A. Bednar, «’Ei roto ’oe iā’u nei e pārahi ai, ’e ’ei roto vau ia ’oe ; nō reira, ’a haere mai nā muri iho iā’u», Liahona, Mē 2023, 123–26.
Ieremia 36
E mana tō te mau pāpa’ira’a mo’a nō te fa’afāriu ’ē atu iā’u i te ’ino.
Mai te parau a Ieremia 36:2–3, nō te aha te Fatu i fa’aue ai ia Ieremia ’ia pāpa’i i tāna mau parau tohu ? ’Ia tai’o ana’e ’outou ia Ieremia 36, e tāpa’o mai na i te mana’o o te mau ta’ata i muri nei nō ni’a i teie mau parau tohu :
-
Te Fatu (hi’o ’īrava 1–3, 27–31)
-
Ieremia (hi’o ’īrava 4–7, 32)
-
Baruka (hi’o ’īrava 4, 8–10, 14–18)
-
Iehudi ’e te ari’i Iehoiakima (hi’o ’īrava 20–26)
-
Elanatana, Delaia, ’e ’o Gemaria (hi’o ’īrava 25)
E feruri na e aha tō ’outou mana’o nō ni’a i teie mau pāpa’ira’a mo’a. ’Ua nāhea rātou i te tauturura’a ia ’oe ’ia huritua i te ’ino ?
Ieremia 37–39
’Ia vai pāpū i roto i te pe’era’a i te mau peropheta a te Atua.
I roto ia Ieremia 37:1–3, 15–21; 38:1–6, 14–28, e aha te fa’a’itera’a tā ’outou ē ’ite rā, ’ua ti’aturi te ari’i Zedekia ’o Ieremia e peropheta mau ïa nā te Fatu ? E aha te fa’a’itera’a tā ’outou ē ’ite rā, ’aita ’o Zedekia i ti’aturi a’e ? E aha tā ’outou i ’apo mai i roto i teie fa’aaura’a ? ’A tai’o ai ’outou ia Ieremia 39, ’a feruri na i te ta’a-’ē-ra’a mai te mea ’ua pe’e ’e ’ua ha’apa’o Zedekia ’e tōna nūna’a i te mau fa’auera’a a te Fatu. (’A fa’aau i te ’ohipa i tupu i ni’a ia Zedekia ’e te ’ohipa i tupu i ni’a i te ’utuāfare ’o Lehi i roto 1 Nephi 1–2.)
Ieremia 38:6–13; 39:15–18
E nehenehe au e mata’u ’ore ’ia ti’a pāpū i te pae o te parau ti’a.
’Ua mana’o te mau ra’atira a ari’i ē, tē tūrorirori rā te mau tohura’a a Ieremia i tā rātou mau fa’ehau ’ia ’aro, nō reira ’ua tā’uehia Ieremia i roto i te fare ’auri reporepo (hi’o Ieremia 38:1–4). I roto ia Ieremia 38:6–13, e aha te mea tā ’outou e fa’ahiahia nei nō ni’a i te pāhonora’a a Ebed-melech the Etiopia ? ’A hi’o ato’a i te ha’amaita’ira’a tā te Fatu i hōro’a ia Ebed-melech i roto ia Ieremia 39:15–18.
Nāhea ’outou e pe’e i te hi’ora’a ’o Ebed-melech ?
Te māuiui ’o Ieremia
Te ’oto ’o Ieremia 1; 3
E nehenehe te Fatu e ha’amāmā i te māuiui tā tātou e fa’aruru nei nō te hara.
Te Buka Te ’oto ’o Ieremia ’o te hō’ē ïa ha’aputura’a pehepehe tei pāpa’ihia i muri a’e i te ha’amoura’ahia ’o Ierusalema ’e tōna hiero. Nō te aha ’outou e mana’o ai e mea faufa’a ’ia fa’aherehere i teie mau pehepehe ? ’A feruri e aha tā te mau fa’ahōho’ara’a i roto i Te ’oto ’o Ieremia 1 ’e 3 e tauturu nei ia ’outou ’ia māramarama i te ’oto rahi tā ’Īserā’ela i fa’ari’i. E aha te mau parau poro’i nō te tīa’ira’a i te Mesia tā ’outou e ’ite nei ? (hi’o atu Te ’oto ’o Ieremia 3:20–33; hi’o ato’a Mataio 5:4; Iakobo 4:8–10; Alama 36:17–20).
’Ua fa’ahiti te peresideni M. Russell Ballard i te tahi mau ’ohipa o te nehenehe e ha’amo’e i teie tīa’ira’a, ’e ’ua hōro’a mai ’oia i te parau a’o i reira e ’itehia ai te tīa’ira’a :
« E ’ite paha te tahi pae o tātou i tō tātou orara’a ma te au ’ore, te ’ino’ino ’e te ’oto. E rave rahi ’o tē fāri’i i te mana’o ha’aparuparu nō te ’aro i te ’ino e tupu ra i te rahi i roto i te ao nei. Tē vai nei te tahi pae o tē māuiui nei nō te mau melo o te ’utuāfare ’o tei fa’ahorohia i te muriavai ’e te ’ōpape pūai ’e te hutu pūai nō te ha’aparuparura’a o te mau mea faufa’a ’e te morohira’a o te mau hīro’a morare […] E rave rahi o tei fa’aoti e fāri’i i te ’ino ’e te taehae o te ao nei ’ei mau mea tātā’ī-’ore. ’Ua fa’aru’e rātou te ti’aturira’a […]
« […] ’Ua mo’e paha i te tahi pae o tātou te ti’aturira’a nō te hara ’e te ’ōfatira’a ture. E nehenehe te hō’ē ta’ata e utuhi-hōhonu-hia i roto i te mau haere’a o te ao nei, e’ita ’oia e ’ite i te hō’ē ’ūputa ’e e’ita e ti’aturi fa’ahou. Tā’u pi’ira’a i te feiā ato’a o tei topa i roto i teie herepata a te ’enemi, ’eiaha roa e fa’aru’e ! Noa atu te huru pe’ape’a o te mau mea e tupu nei ’aore rā e tupu atu, ’ia ti’aturi mai ’outou iā’u, e nehenehe ā tā ’outou e fa’ari’i i te ti’aturira’a. I te mau taime ato’a » («The Joy of Hope Fulfilled», Ensign, Novema 1992, 31–32).
Hi’o ato’a «’A haere mai ’outou te feiā ’oto», Te mau Hīmene, N° 55.
Tauturu ia vetahi ’ē ’ia amo i te hōpoi’a nō tā rātou iho ha’api’ipi’ira’a. I te tahi taime, mai te huru ra ē, te rāve’a ’ōhie roa a’e nō te ha’api’i, ’o te parau-noa-ra’a ïa i te mau pīahi i te mea tā tātou e mana’o rā e ti’a ia rātou ’ia ’ite. Terā rā, e ’ere te rāve’a ’ōhie roa a’e i te mea maita’i a’e i te mau taime ato’a. ’Ua a’o mai Elder David A. Bednar : « ’Eiaha tō tātou hina’aro ’ia riro, ‘E aha tā’u e parau atu ia rātou ?’ ’Āhiri i te reira, te mau uira’a e ti’a ’ia ui ia tātou iho ’oia ho’i ‘E aha tā’u e ani atu ia rātou ’ia rave ? E aha te mau uira’a fa’auru tā’u e ui atu, mai te mea ’ua ineine rātou nō te pāhono mai, e ha’amata te reira i te ani manihini i te Vārua Maita’i i roto i tō rātou orara’a ?’ » (’āru’i e te hō’ē huimana fa’atere rahi, 7 nō Fepuare 2020, broadcasts.ChurchofJesusChrist.org ; hi’o ato’a Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 25). E rave rahi rāve’a nō te tauturu i te mau pīahi ’ia amo i te hōpoi’a nō tā rātou iho ha’api’ipi’ira’a. ’Ei hi’ora’a, i roto i teie arata’i ha’api’ira’a tē anihia nei i te mau pīahi ’ia mā’imi, ’ia feruri, ’ia hāmani i te mau tāpura, ’ia hi’o i te mau hōho’a, ’ia ’āmui mai i roto i te mau ha’api’ira’a fa’a’ite’ite tao’a, ’ia pāpa’i hōho’a mai ’e ’ia fa’a’ite ’e ’ia fa’a’ohipa i te mea tā rātou i ha’api’i mai.
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
Ieremia 31:3
’Ua here te Metua i te ao ra ’e ’o Iesu iā’u « ma te here mure ’ore ».
-
’A tai’o ai ’outou ia Ieremia 31:3 e tā ’outou mau tamari’i, e nehenehe rātou e tauturu ia ’outou ’ia ’imi mai i te mau tao’a (’aore rā, te mau hōho’a nō taua mau tao’a) e maorori’ihia teie ’ohipa, mai te hō’ē ānei toata ’auri, ’e te tahi paeha’a mā’a hotu. E nehenehe ’outou e paraparau nō ni’a i te aura’a o te parau ra « mure ’ore » ’e ’ia fa’a’ite atu i te tahi ’e te tahi e mea nāhea tō ’outou ’itera’a i te « here mure ’ore » ’o te Metua i te ao ra. E nehenehe ato’a ’outou e hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene mai te «God Is Watching Over All» (Children’s Songbook, 229).
Ieremia 31:31–34; 32:38–41
E tauturu mai te Atua iā’u ’ia ha’apa’o i tā’u mau fafaura’a.
-
E au paha tā ’outou mau tamari’i ’ia pāpa’i hōho’a i te hō’ē māfatu i ni’a i te hō’ē ’api parau ’e i muri iho e pāpa’i i roto i te reira i te mau mea tā rātou i ha’api’i mai nō roto mai ia Ieremia 31:31–34 nō ni’a i te ravera’a i te mau fafaura’a e te Atua. E hina’aro paha ’outou e hi’o fa’ahou i te fafaura’a tā rātou i rave i te bāpetizora’a (hi’o Mosia 18:10, 13) ’e e ’āparau e aha te aura’a ’ia pāpa’ihia teie mau fafaura’a i roto i tō rātou ’ā’au.
Ieremia 36:1–4
Te mau pāpa’ira’a mo’a ’o te parau ïa a te Atua.
-
E nehenehe te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma e tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ha’api’i mai nō ni’a ia Ieremia, Baruka, ’e te ari’i (hi’o Ieremia 36). E nehenehe ato’a rātou e rave i te mau ’ohipa e tū’ati i te mau parau i roto ia Ieremia 36:4–10, mai te pāpa’ira’a i roto i te hō’ē buka (hi’o ’īrava 4) ’e te tai’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau ta’ata (hi’o ’īrava 8, 10).
-
E nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e hi’o i te buka a te mau tamari’i ’e i te hō’ē buka pāpa’ira’a mo’a ’e ’ia paraparau nō ni’a i te ta’a-’ē-ra’a o teie mau buka. E aha tē fa’ata’a ’ē nei te mau pāpa’ira’a mo’a ? E fa’auru paha te fa’a’itera’a i te tahi ’e te tahi i te tahi mau ’īrava pāpa’ira’a mo’a tā ’outou i au maita’i na.
Ieremia 38:6–13
E nehenehe au e ti’a nō te ’ohipa tā’u i ’ite e mea tano.
-
E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i te hōho’a i te hope’a o teie arata’i ha’api’ira’a nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia hi’o i te ’ā’amu ’o Ebed-melech i roto ia Ieremia 38:6–13. Penei a’e e nehenehe ’outou e tauturu ia rātou ’ia ’imi i te hō’ē ’īrava i reira tō Ebed-melech ravera’a i te hō’ē ’ohipa itoito nō te tauturu i te peropheta a te Fatu. E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te fa’a’ite ē, ’ua ’ite tātou ē, ’ua pi’i-mau-hia tō tātou peropheta i teie mahana e te Atua ?
Te ’Oto ’o Ieremia 1:1–2, 16; 3:22–26
Maoti te Fa’aora e rāve’a tā’u ’ia fa’a’orehia tā’u mau hara.
-
Nō te fa’a’itera’a i Te ’oto ’o Ieremia, e nehenehe ’outou e fa’ata’a i tā ’outou mau tamari’i ē, nō te mea ’aita te ’āti ’Īserā’ela i tātarahapa, ’ua ha’amouhia Ierusalema ’e te hiero. E nehenehe ’outou e fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i tō ’outou mana’o ’āhiri ’outou tē ora ra i te reira tau (hi’o Te ’Oto ’o Ieremia 1:1–2, 16). Nāhea te parau poro’i i roto i Te ’Oto ’o Ieremia 3:22–26 i te hōro’a mai ia rātou i te ti’aturira’a ?
-
E nehenehe ’outou e parau i te tahi ’e te tahi nō ni’a i te mau taime ’oto ai ’outou nō te hō’ē mā’itira’a tano ’ore tā ’outou i rave. E aha tā tātou e ’ite nei i roto i Te ’Oto ’o Ieremia 3:22–26 ’o tē tauturu ia tātou ’ia māramarama i te fa’a’orera’a hara a Iesu Mesia tāna ē pūpū mai nei ?
Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.