Mai, pe’e mai
19–25 nō ’Ātopa. « ’Aita ’oe i hāmanihia e au i roto i te ’ōpū, ’i ’ite ai au ia ’oe » : Ieremia 1–3; 7; 16–18; 20


« 19–25 nō ’Ātopa. ‘Aita ’oe i hāmanihia e au i roto i te ’ōpū, ’i ’ite ai au ia ’oe’ : Ieremia 1–3; 7; 16–18; 20, » Mai, pe’e mai—nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 19–25 nō ’Ātopa. ‘Aita ’oe i hāmanihia e au i roto i te ’ōpū, ’i ’ite ai au ia ’oe’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026

Ieremia ē hi’o rā i te tahi atu ta’ata

Ieremia, nā Walter Rane

19–25 nō ’Ātopa : « ’Aita ’oe i hāmanihia e au i roto i te ’ōpū, i ’ite ai au ia ’oe »

Ieremia 1– 3; 7; 16– 1820

I te ’ōmuara’a, ’aita ’o Ieremia i mana’o ē, e riro ’oia ’ei peropheta maita’i. « ’aore ho’i au i ’ite i te parau », tāna ïa pāto’ira’a (Ieremia 1:6). ’Ua faitoito mai rā te Fatu iāna : « Inaha, ’ua tu’u vau i tā’u parau i roto i tō vaha » (’īrava 9). ’Ua mana’o ’o Ieremia ē, e « tamari’i » ’aravihi ’ore ’oia (’īrava 6), terā rā, ’ua fa’ata’a mai rā te Fatu ē, ’ua hau a’e tōna ineine i tāna i feruri—’ua fa’atōro’ahia ’oia i teie pi’ira’a nā mua roa hou ’a fānauhia mai ai ’oia (hi’o ’īrava 5). Nō reira, ’ua tu’u ’o Ieremia i tōna mau mata’u i te hiti ’e ’ua fa’ari’i i te pi’ira’a. ’Ua fa’aara ’oia i te mau ari’i ’e te mau tahu’a nō Ierusalema ē, e’ita tō rātou mo’ara’a ha’avarevare e fa’aora ia rātou. Te « tamari’i » i mana’o ē, e’ita tāna e nehenehe e parau ’e tē ’ite rā i te parau a te Atua « mai te auahi ’ama i roto i [tōna] ’ā’au ra » ’e e’ita ’oia e nehenehe e māmū noa (Ieremia 20:9).

Te ’ā’amu ’o Ieremia, o tō ’outou ato’a ïa ’ā’amu. ’Ua mātau ato’a te Atua ia ’outou, hou ’outou ’a fānauhia mai ai ’e ’ua fa’aineine ia ’outou nō tā ’outou misiōni i roto i te orara’a nei. I roto i te reira mau ’ohipa maita’i, tē vai ato’a rā te misiōni a Ieremia tāna i ’ite ātea : te ha’aputuputura’a i te nūna’a a te Atua, hō’ē ē hō’ē, nō te « ’arata’i ia [rātou] i Ziona » (Ieremia 3:14). ’E noa atu ē, ’aita ’outou i ’ite pāpū roa i te mea e rave ’aore rā, e parau, ’eiaha tātou e « mata’u […] ’ei pīha’i ato’a iho ho’i au ia ’oe, tē parau mai ra Iehova » (Ieremia 1:8,19).

Nō te hō’ē hi’ora’a ta’ato’a nō te Buka a Ieremia, ’a hi’o « Ieremiai roto i te arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.

’ītona tuatāpapara’a

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Ieremia 1:4–19; 7:1–7; 20:8– 9

’Ua pi’ihia te mau peropheta nō te parau i te parau a te Atua.

’A feruri na, tē paraparau rā ’outou i te hō’ē hoa tei ’ore ā i fa’aro’o a’enei i te parau nō te mau peropheta, ’e ’ua hina’aro ’outou e fa’ata’a atu i teie fa’anahora’a ma te fa’a’ohipa i te pi’ira’a a Ieremia nō te riro ’ei peropheta i roto ia Ieremia 1:4–19. E aha tā ’outou e ’ite i roto i teie mau ’īrava ’o tē ha’api’i nei i te hō’ē mea nō ni’a i te mau peropheta a te Atua ? E nehenehe ato’a ’outou e hi’o i roto ia Ieremia 7:1–7; 20:8–9 ’e hō’ē hīmene mai teie «Hīmene ’āmui tātou nō te hō’ē peropheta» (Te mau hīmene, N° 14).

E ti’a ato’a paha ia ’outou e ha’api’i i tō ’outou hoa nō ni’a i te peropheta ora i teie mahana. Tē vai rā ānei te hō’ē mea i roto i teie mau ’īrava ’o tē nehenehe e turu ? ’Ei hi’ora’a, e aha tā te mau peropheta i tō tātou nei ’anotau i « tā’ihitumu » ’aore rā i « huri i raro » ? E aha tā rātou e « patu » ’e e « tanu » ? (Ieremia 1:10). Nāhea ’outou e ’ite ē, ’ua pi’ihia tō tātou peropheta ora e te Atua ?

Hi’o ato’a Hīro’a Fa’aro’o 1:6, 9; « Nō te aha e peropheta tā tātou ? » (vidéo), ChurchofJesusChrist.org.

1:37

Why Do We Have Prophets?

Ieremia 1:5

’ītona nō te séminaire
’Ua ’ite te Atua iā’u hou vau ’a fānauhia mai ai.

E aha tā Ieremia i ha’api’i mai nō ni’a iāna iho i roto ia Ieremia 1:5 ? ’Ei peropheta pi’i-’āpī-hia, nō te aha e mea faufa’a rahi teie ha’amāramaramara’a nōna ?

E mea rahi te reira nō Ieremia tāna i ha’api’i mai nō ni’a iāna iho i roto ia Ieremia 1:5 , e parau mau ato’a ïa nō ’outou. ’Ua ’ite ato’a te Atua ia ’outou hou ’outou ’a fānauhia mai ai ’e ’a fa’aineine ai ’oia ia ’outou nō te mau hōpoi’a ta’a ’ē. Nō te ha’api’i rahi atu ā nō ni’a i tō ’outou orara’a hou tō ’outou fānaura’a, ’a tai’o Alama 13:1–4; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 138:53–56; ’e Aberahama 3:22–23. E nehenehe ’outou e hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau parau mau tā ’outou i ’ite mai. Nō te aha e mea faufa’a ’ia ’ite ’outou i te reira ?

Nō te ha’api’i mai e nāhea teie mau parau mau i te ha’aputapū i te orara’a ’o Elder Ahmad S. Corbitt, ’a tuatāpapa i tāna a’ora’a «E nehenehe ’oe e ha’aputuputu ia ’Īserā’ela !» Liahona, Mē 2021, 63–63). E mea nāhea te ’itera’a i tō tātou orara’a hou te tāhuti nei e nehenehe ai e tauturu ia tātou ’ia ora i tō tātou orara’a tāhuti nei ?

Teie tā te peresideni Russell M. Nelson i parau nō ni’a i tō ’outou orara’a hou te tāhuti nei :

« E mea maoro tō tō ’outou Metua i te ao ra mātaura’a ia ’outou. ’Ua mā’itihia ’outou, tāna tamaiti ’aore rā tamāhine, e āna nō te haere mai i te fenua nei i teie taime papū maita’i, ’ia riro ’ei fa’atere i roto i tāna ’ohipa rahi i ni’a i te fenua nei. ’Aita ’outou i mā’itihia nō te huru o tō ’outou tino, nō te mau maita’i rā o tō ’outou vārua mai te mata’u ’ore, te itoito, te mā o te ’ā’au, te hō’ē hia’ai i te parau mau, te hō’ē hia’ai i te pa’ari ’e te hō’ē hina’aro ’ia tāvini ia vetahi ’ē.

« ’Ua fa’atupu ’outou i te tahi o teie mau maita’i i roto i te orara’a mātāmua ra. E nehenehe tā ’outou e fa’atupu i te tahi atu i ni’a i te fenua nei, ’ia tāmau ’outou i te ’imi i te reira » («Te mau fa’aotira’a nō te maita’i ē a muri noa atuLiahona, Novema 2013,107).

’A feruri i te tahi mau taime e nehenehe ’outou e fa’aruru i roto i te reira e mea faufa’a ’ia ha’amana’o i teie mau parau mau nō ni’a i tō ’outou orara’a hou te tāhuti nei. E aha tā ’outou e nehenehe e rave nō te fa’aha’amana’o ia ’outou iho i teie mau parau mau ?

Hi’o ato’a Russell M. Nelson, «Te mau fa’aotira’a nō te ora mure ’ore», Liahona, Novema 2013, 106–9; Te mau tumu parau ’e te mau uira’a, «Fa’ata’a-fa’ahou-ra’a-hia» «Te orara’a hou te tāhuti nei»,

i te pae ’aui, tē vai rā hō’ē ta’ata i roto i te hō’ē tura pape rahi ; i te pae ’atau, e topara’a pape

I roto ia Ieremia 2:13, ’ua fa’aau te Fatu i te huru pae vārua o te mau ta’ata i te « fāri’i ’āmaha » ’e i fa’aau ’oia iāna iho i te « tumu nō te pape ora ».

Ieremia 2; 7

« ’O vau tā rātou i fa’aru’e, te tumu o te pape ora nei ».

I te mau fenua pāpāmarō i reira te ’āti ’Īserā’ela i ora na, ’ua ha’aputu te ta’ata i te pape faufa’a rahi i roto i te mau ’āpo’o tei parauhia e mau fāri’i pape. I tō ’oe mana’o, e aha tā te « fāri’i amaha » tei fa’ahitihia i roto i te Ieremia 2:13 e fa’ahōho’a nei ? Nō te aha e mea maita’i a’e ’ia fāri’i i te pape o te hō’ē pape piha’a i te ti’aturira’a i ni’a i te hō’ē fāri’i pape ? E aha te aura’a o te parau ra, e fa’aru’e i « te tumu o te pape ora » ? ’A tai’o ai ’outou ia Ieremia 2 ’e 7, ’a hi’o nāhea te mau ta’ata i fa’aru’e ai i te mau pape ora a te Fatu (hi’o, ’ei hi’ora’a, Ieremia 2:26–28; 7:2–11). Nō te aha « te pape ora » i riro ai ’ei tāpa’o maita’i nō te mea tā te Fa’aora e hōro’a nei ia tātou ? ’A feruri e mea nāhea tō ’outou fa’ari’ira’a i te pape ora.

Ieremia 7 ’ua pāpa’ihia te reira nō te mau ta’ata e tomo rā i roto i « te fare o Iehova […] nō te ha’amori ia Iehova », ’aita rā tā rātou mau ’ohipa i tū’ati i tō rātou pūpūra’a rāpae (hi’o ’īrava 2–11). I tō ’oe mana’o, e aha te parau poro’i a te Fatu nō ’oe i roto i teie mau ’īrava 21–23 ?

Fa’a’ohipa i te mau ha’api’ira’a tao’a. Pinepine te mau peropheta a te Fatu i te fa’aau i te mau parau mau pae vārua i te mau tao’a mātauhia. ’A feruri ’ia nā reira ato’a ’a ha’api’i mai ai ’e ’a ha’api’i atu ai ’outou i te ’evanelia. ’Ei hi’ora’a, nō te hi’o ia Ieremia 2:13, e ti’a ato’a ia ’outou e tu’u i te pape i roto i te hō’ē fāri’i pape ’aore rā te hō’ē fāri’i pararī ’aore rā e inu mai te hō’ē mātini ’ōpere pape ra. Nāhea Iesu e riro ai ’ei hō’ē « puna pape ora » ? (Ieremia 2:13). E nāhea tātou ’ia inu i te pape ora a te Fatu ?

Ieremia 3:14–18; 16:14–21

E ha’aputuputu te Fatu i tōna mau ta’ata.

I roto ia Ieremia 16:14–15, ’ua fa’aau Ieremia i te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela i te mau mahana hope’a nei i fa’aru’era’a ’Īserā’ela i te fenua ’Aiphiti. I tō ’outou mana’o, nō te aha e mea faufa’a a’e te ha’aputuputura’a nō te mau ta’ata a te Atua i tō te fa’aru’era’a ra ?

E aha tā Ieremia 3:14–18; 16:14–21 e parau nei i te huru ha’aputuputura’a e tupu mai ?

I roto i tāna a’ora’a «Ti’aturira’a nō ’Īserā’ela», ’ua ha’api’i mai te Peresideni Russell M. Nelson, mai tā Ieremia i ha’api’i, te ha’aputuputura’a ’o ’Īserā’ela « ’o te ’ohipa faufa’a roa a’e ïa e tupu i ni’a i te fenua nei i teie mahana » (purera’a nā te feiā ’āpī ’ati ti’a i te ao nei, 3 nō Tiunu 2018, Vaira’a buka ’evanelia). Tai’o ’aore rā e fa’aro’o i tāna parau poro’i, ’e ’a hi’o e nehenehe ānei tā ’outou e ’ite mai (a) nāhea te Peresideni Nelson e fa’ata’a rā i te ha’aputuputura’a ’o ’Īserā’ela, (b) nāhea ’oia e fa’ata’a nei i te faufa’a o te reira, ’e (c) nāhea ’outou e riro ai ’ei tuha’a nō te ha’aputuputura’a.

Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.

’ītona nō te tuha’a a te mau tamari’i

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Ieremia 1:5

’Ua ’ite te Metua i te ao ra iā’u hou vau ’a fānauhia mai ai.

  • Nō te fa’a’ite i te parau mau faufa’a rahi i ha’api’ihia i roto ia Ieremia 1:5, e nehenehe ’outou e fa’a’ite i tā ’outou mau tamari’i i te hō’ē hōho’a nō te hō’ē ’aiū (’aore rā, mai te mea e nehenehe, e māta’ita’i i te mau hōho’a o tā ’outou iho mau tamari’i i tō rātou ’aru’arura’a). E ani i tā ’outou mau tamari’i, ’ua ’ite ānei rātou i hea rātou i te orara’a hou rātou ’a fānauhia ai. E nehenehe ’outou e hīmene ’āmui i te tahi hīmene ’o tē ha’api’i nei nō ni’a i tō tātou orara’a hou te tāhuti nei, mai teie «Je veux suivre le plan de Dieu» (Chants pour les enfants, 86).

  • Mai te mea e hina’aro tā ’outou mau tamari’i e ha’api’i rahi atu, e nehenehe ’outou e tauturu ia rātou ’ia ’ite i te «Te orara’a hou te tāhuti nei» i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a. E nehenehe rātou e ’imi i te mau pāhonora’a nō « ’o vai », « ahea », ’e « e aha », e mau uira’a nō ni’a i te orara’a hou te tāhuti nei.

hō’ē tamāhine e tāpe’a rā i te hō’ē pēpē

Ieremia 1:4–19

’Ua pi’ihia te mau peropheta nō te parau i te mau parau a te Fatu.

  • E nehenehe e fa’a’ite i te mau hōho’a o te peropheta ora ’aore rā te mau peropheta nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a (tē vai ato’a rā i roto i te mau Ve’a a te ’Ēkālesia, the Buka hōho’a nō te ’evanelia, ’e Mai, pe’e mai). Ani i te mau tamari’i e aha tā rātou i ’ite nō ni’a i teie mau peropheta.

  • Nō te ha’api’i i te mea tā te mau peropheta e rave nei, e nehenehe ’outou e mā’iti i te tahi mau ’īrava tauturu i roto ia Ieremia 1, mai te mau ’īrava 5, 7, 10, ’e 19. E nehenehe tā ’outou mau tamari’i tāta’itahi e mā’iti hō’ē o te mau ’īrava, e tai’o i te reira, ’e e fa’a’ite mai i te hō’ē mea tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a i teie mau peropheta.

Ieremia 16:14–16

E nehenehe au e tauturu i te mau tamari’i a te Metua i te ao ra ’ia ho’i mai iāna ra.

  • ’A tai’o ai ’outou ia Ieremia 16:16, e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e ha’avare « tautai » ’aore rā « ’au’au ’ānimara » i te mau tao’a nā roto i te piha. ’Ua fa’aau te Peresideni Russell M. Nelson i te feiā rava’ai ’e te mau ta’ata ’au’au ’ānimara i roto i teie ’īrava i te mau misionare (hi’o «Te Ha’aputuputura’a ’o ’Īsera’ela i purara», Liahona, Novema 2006, 81). E aha te ’ohipa a te mau misiōnare ? Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia tauturu i te « tautai » ’e te « ’au’aura’a ’ānimara » nō ’Īserā’ela i ha’apurarahia ? (hi’o « Hō’ē poro’i nā te mau tamari’i nā te President Russell M. Nelson » [video], ChurchofJesusChrist.org).

    3:30

    Video: A Message for Children from President Russell M. Nelson

Ieremia 18:1–6

E nehenehe au e vaiiho i te Fatu e arata’i i tō’u orara’a, mai te hō’ē potera ē raverave rā i te ’araea.

  • Nō te tuatāpapa i teie mau ’īrava, e nehenehe ’outou e ’āparau ’aore rā e fa’a’ite e mea nāhea te ’āua e hāmanihia e te potera (hi’o i te hōho’a i te hope’a o teie arata’i ha’api’ira’a). E aha te parau poro’i a te Fatu nō rātou i roto ia Ieremia 18:1–6 ? E aha te aura’a ’ia riro ’ei ’araea i roto i te rima o te Fatu ? (’a hi’o ato’a Isaia 64:8). Nō te tahi atu ’ā’amu ’o tē fa’aau rā i te ’ā’amu o te ’araea a te potera, hi’o i te poro’i a Elder Richard J. Maynes «Te ’oa’oa nō te orara’a i te hō’ē orara’a tei fa’atumuhia i ni’a i te Mesia» (Liahona, Novema 2015, 27–30).

Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

e mau rima e hāmani rā i te ’āu’a i ni’a i te huira potera

« E ’ore ānei e ti’a ato’a iā’u ’ia rave mai ’o tā teie nei pōtera ia ’outou, e te ’utuāfare о ’Īserā’ela » (Ieremia 18:6).

’api ’ohipara’a Paraimere : E nehenehe au e tauturu i te mau tamari’i a te Metua i te ao ra ’ia ho’i mai iāna ra