Mai, pe’e mai
28 nō Tetepa–4 nō ’Ātopa. « E ha’amāhanahana i tō’u ra mau ta’ata » : Isaia 40–49


28 nō Tetepa–4 nō ’Ātopa. ‘E ha’amāhanahana i tō’u ra mau ta’ata’ : Isaia 40–49 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 28 nō Tetepa–4 nō ’Ātopa. ‘E ha’amāhanahana i tō’u ra mau ta’ata’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026

Iesu e fa’aora ra i te hō’ē ta’ata matapō

Te fa’aorara’a i te matapō, nā Carl Heinrich Bloch, i te fare manaha nō Frederiksborg Museum of National History

28 nō Tetepa–4 nō ’Ātopa : « E ha’amāhanahana i tō’u ra mau ta’ata »

Isaia 40–49

« Ha’amāhanahana » ’o te parau mātāmua ïa a Isaia pene 40. E tāpa’o te reira nō te ha’amatara’a te hō’ē ta’ira’a reo ’ē, e parau ta’a ’ē e tūra’ihia i roto i te parau poro’i a te peropheta. ’Ua fa’aara te mau pāpa’ira’a mātāmua a Isaia ia ’Īserā’ela ’e ia Iuda i te ha’amoura’a ’e te tītīra’a ē tae mai nō tā rātou ra mau hara. Terā rā, ’ua fa’ata’ahia teie mau tohura’a i muri mai nō te tāmāhanahana i te ’āti Iuda ma’a 150 matahiti i muri mai—i muri a’e i te ha’amou-ra’a-hia ’o Ierusalema ’e te hiero ’e ’ua haruhia te mau ta’ata i Babulonia. Terā rā, tē tae nei teie mau parau tohu i te mau tau a muri atu, i muri atu i te mau ’āti ’Īserā’ela tei pau ’e tei paruparu. Tē parau nei te reira ia tātou, ’o tē tae ato’a mai nei te mana’o ’aravī ’e te tarapape ’e te mo’e roa ato’a.

E mea ’ōhie roa te parau poro’i a Isaia ia rātou ’e ia tātou nei : « ’Eiaha e mata’u » (Isaia 43:1). Tē vai rā te rāve’a. ’Aita te Fatu i ha’amo’e ia ’outou, ’e e mana tōna i ni’a i te mau vaira’a e mea huru noa’a ’ore ’ia rave. E ’ere ānei tō te Fatu, tei « hāmani i te mau ra’i » (Isaia 42:5), te mana rahi a’e i tō Babulonia, i te hara, i ni’a i te mau mea ato’a ē tāpe’a nei ia tātou ? « E fāriu mai iā’u nei », tāna ïa tāparura’a, « ’ua fa’aorahia ’oe e au » (Isaia 44:22). E nehenehe tāna e fa’aora, e fa’aho’i fa’ahou, e ha’apūai, e fa’a’ore i te hapa, ’e e tāmāhanahana—te mau mea e hina’arohia nō ’outou, nō ’outou rā, ’ia fa’aorahia ’outou.

’ītona tuatāpapara’a

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Isaia 40–49

’ītona nō te séminaire
E nehenehe Iesu Mesia e tāmāhanahana iā’u ’e e hōro’a mai i te tīa’ira’a iā’u.

I te tītīra’a te ’āti ’Īserā’ela i Babulonia, e rave rahi paha tei uiui ē, ’ua mo’ehia ānei tō rātou ti’ara’a ’ei nūna’a mā’itihia e te Atua, ’ei nūna’a o te fafaura’a. ’A tai’o ai ’outou ia Isaia 40–49, ’a ’imi i te mau ’īrava o te hōro’a i te tāmāhanahana ’e te tīa’ira’a. Nō te mau ’īrava tāta’itahi e ’itehia ia ’oe, ’a feruri ’e ’a pāpa’i i tā te Fatu e parau nei ia ’outou i roto i teie mau ’īrava. Teie te tahi mau ’īrava e nehenehe ai ’oe e ha’amata :

  • 40:11, 29–31:

  • 41:10–13, 17–18:

  • 42:6–7:

  • 43:1–7, 25:

  • 44:1–4, 21–24:

  • 46:3–4:

  • 49:7–16:

I tō ’outou mana’o, e aha te mau mea tā te Fatu e hina’aro nei ’ia māramarama ’outou ?

Tē fa’ahiti nei te hīmene «Aue te pa’ari» (Te mau Hīmene, N° 41) i te mau parau a Isaia i roto ia Isaia 41:10; 43:2–5; 46:4. E nehenehe e hīmene ’aore rā e fa’aro’o i teie hīmene, ma te ’imi i te mau tū’atira’a i rotopū i te mau parau ’e te mau ’īrava nō roto mai ia Isaia. Nāhea tō te Fatu fa’atupura’a i te mau fafaura’a i roto i teie mau ’īrava i roto i tō ’outou orara’a ?

Hi’o Patrick Kearon, «Ua ti’afa’ahou ’oia ma te ora i raro a’e i tōna pererau : E nehenehe tātou e hau atu i te feiā e hina’aro i te rē», Liahona, Mē 2022, 37–39.

Fa’a’ohipa i te tahi atu ā pāpa’ira’a mo’a. I te tahi taime e nehenehe tātou e māramarama maita’i a’e i te Faufa’a Tahito mai te mea e fa’ananea tātou i tā tātou tuatāpapara’a e te mau ’īrava nō roto mai i te Buka a Moromona. ’Ei hi’ora’a, ’ua fa’ari’i te mau peropheta o te Buka a Moromona ’o Nephi ’e ’o Iakoba i te mau pāpa’ira’a a Isaia i ni’a i te mau ’api veo (hi’o 1 Nephi 19:22–23), ’e ’ua fa’a’ohipa rātou i teie mau parau tohu nō te ha’api’i nō ni’a i te Fa’aora. Nō te ha’api’i e mea nāhea tō Nephi ’e ’o Iakoba fa’aaura’a ia Isaia 48–49 i tō rāua mau ta’ata, ’a hi’o i te 1 Nephi 22. E nehenehe te reira e tauturu ia ’outou ’ia fa’aau i teie mau pene i tō ’outou iho orara’a.

Hō’ē ’ānāvai ’ā’ano ’e te pāpa’u

Nā roto i te ha’apa’ora’a i te Fatu, e nehenehe tātou e fāri’i i te « maita’i […] mai te pape pu’e ra » (Isaia 48:18

Isaia 40–49

« ’O tā’u tāvini ho’i ’oe ».

I roto i te Isaia 40–49 tē paraparau nei te Fatu nō ni’a i tāna « tāvini » ’e tāna mau « ’ite ». E nehenehe teie mau parau e fa’ahiti i ni’a ia Iesu Mesia (hi’o Isaia 42:1–7), i te ’utuāfare ’o ’Īserā’ela (hi’o Isaia 45:4), ’e i te ari’i Cyrus, tei fa’ati’a i te mau ’āti Iuda ’ia ho’i i Ierusalema ’e ’ia patu fa’ahou i te hiero (hi’o Isaia 44:26–28; 45:1–4). Terā rā, i te mau taime ato’a, e nehenehe ato’a ’outou e feruri, nāhea teie mau ’īrava e tano ai nō ’outou ’ei tāvini ’e ’ei ’ite nō te Fatu. ’Ei hi’ora’a, ’a feruri i te mau uira’a mai teie te huru :

Isaia 40:1–3, 9–11; 43:9–12. E aha te aura’a ’o te parau ē, e ’ite ’oe nōna ? E aha te « parau maita’i » tā ’outou e nehenehe e fa’a’ite ’ei ’ite nōna ? E nehenehe ’outou e feruri mai te huru rā ē, ’ua pi’ihia ’outou ’ei ’ite i roto i te hō’ē tiripuna. I roto i teie ha’avāra’a, ’ua fa’ahapahia Iesu Mesia i te fa’ahitira’a i te parau i pāpa’ihia i roto i te Isaia 43:11. E aha te ’itera’a pāpū tā ’oe e nehenehe e hōro’a nō te pāturu i te parau a Iesu ? E aha te mau ha’apāpūra’a nō tō ’oe orara’a o tā ’oe e fa’a’ite atu ?

Isaia 41:8–13; 42:6; 44:21. E aha tā te Fatu i pi’i ia ’oe ’ia rave ? ’A feruri i te mau pi’ira’a o te ’Ēkalesia ē tae noa atu i te tahi atu mau rāve’a nō te tāvini iāna. Mea nāhea tāna i te « hāmanira’a » ’aore rā i te fa’aineinera’a ia ’outou nō te riro mai ’ei tāvini nōna ? Nāhea tāna pāturura’a ia ’oe i roto i te tāvinira’a ?

Isaia 49:1–9. E aha te mau parau poro’i tā ’oe e ’ite nei i roto i teie mau ’īrava ’o tē nehenehe e tauturu mai i te taime e riro tā ’oe mau tauto’ora’a ’e tāvinira’a, mai te huru ra ē e « mea faufa’a ’ore ? » (’īrava 4).

Isaia 40:3–8, 15–23; 42:15–16; 47:7–11

E mana rahi a’e tō te Atua i tō te ao nei.

’Ua tāmau noa ’o Isaia i te fa’aha’amana’o i tōna mau ta’ata i te mana fāito ’ore o te Atua, rahi a’e i te teimaha o te mana o te ao nei tei hā’ati ia rātou. ’A ’imi i teie parau poro’i ’a tai’o ai ’oe ia Isaia 40:3–8, 15–23; 42:15–16; ’e 47:7–11 (’a hi’o ē, te pene 47 nō te nūna’a ïa tei haru ia ’Īserā’ela, ’o Babulonia). E aha tā teie mau ’īrava e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i te mau mea o te ao nei ? E aha tā te reira e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i te Atua ? ’A feruri na nō te aha teie parau poro’i e riro ai ’ei mea faufa’a roa nō te mau ’āti Iuda i roto i te fa’atītīra’a. Nō te aha e mea faufa’a te reira nō ’oe ?

Isaia 48:10; 49:13–16

E nehenehe te Fatu e ha’amaita’i iā’u i roto i tō’u mau ’ati.

’Ia tai’o ’outou ia Isaia 48:10, ’a feruri i tō ’outou iho « umu nō te ’ati ». Nāhea te Fatu e « ha’amaita’i » ia ’outou ? E mea nāhea Isaia 49:13–16 e tauturu ai ia ’outou ’ia māuiui ana’e ’outou i te mau ’ati ?

Hi’o ato’a « The Refiner’s Fire [Te auahi o te ta’ata tāmā] (video), Vaira’a buka ’evanelia.

4:59

PTH_PRJ15829224_Q4ComeFollowMeD&C-VALP_TheRefinersFire_DUB_01Aug2025_HDF-2398_TAH.mp4

Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o i te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.

’ītona nō te tuha’a a te mau tamari’i

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Isaia 40:3–5

E nehenehe au e tauturu i te fa’aineine « i te ’ē’a o Iehova. »

  • ’A feruri i te tahi mau rāve’a nō te fa’ahōho’a i te aura’a ’ia « fa’aineine […] i te ’ē’a o te Fatu », mai tei fa’a’itehia i roto ia Isaia 40:3–5. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e fa’a’āfaro i te hō’ē ’ohipa fefe, e tāmā i te hō’ē tahua hue, ’aore rā e ha’amanina i te hō’ē ’ē’a ’ōfa’ifa’i. E nehenehe ato’a ’outou e fa’a’ite i te mau hōho’a nō Ioane Bāpetizo ’e nō Iosepha Semita (hi’o i te Buka hōho’a nō te ’evanelia, N° 3587). E mea nāhea rātou i te fa’aineinera’a i te ’ē’a nō te taera’a mai o te Fatu ? (’a hi’o Luka 3:2–18; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135:3). Nāhea tātou e nehenehe ai e tauturu atu ? Teie paha te rāve’a nō te paraparau nāhea te mau taea’e tei mau i te autahu’ara’a a Aarona i te tauturu nō te fa’aineine i te ’ē’a o te Fatu (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:26–28).

Isaia 43:10

E nehenehe au e riro ’ei ’ite nō te Fatu.

  • I muri a’e i te tai’o-’āmui-ra’a ia Isaia 43:10 , e nehenehe ’outou e paraparau nō te aura’a ’ia riro ’ei ’ite. ’A fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i te mau mea tā ’outou i ’ite ē, e nehenehe ’outou e riro ’ei « ’ite nō »—’ei hi’ora’a, hō’ē mā’a tā ’outou i tāmata, hō’ē vāhi tā ’outou i rātere, ’aore rā te hō’ē ta’ata tā ’outou i mātau. E aha te aura’a ’ia riro ’ei ’ite nō te Fatu ? E aha tā tātou e nehenehe e parau i te tahi atu mau ta’ata nō ni’a iāna ?

Isaia 44:3– 4; 45:8

E « nīni’i mai » te Fatu i tāna mau ha’amaita’ira’a i ni’a iā’u.

  • I muri a’e i te tai’ora’a i teie mau ’īrava, e nehenehe tā ’oe mau tamari’i e pīpī i te hō’ē tumu rā’au tanu ’a paraparau ai ’outou nō ni’a i te mau ha’amaita’ira’a tā te Fatu i nīni’i mai i ni’a ia rātou. E aha tē tupu i ni’a i te hō’ē rā’au tanu ’ia pīpī ana’e tātou i te reira ? Nāhea te mau ha’amaita’ira’a a te Fatu i te tauturura’a ia tātou ’ia tupu i te rahi ?

hō’ē vave’a rahi o te moana

« [e nehenehe] ïa tō ’oe maita’i mai te pape pu’e ra » (Isaia 48:18).

Isaia 48:17–18

E hōpoi mai te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Atua i te hau.

  • E nehenehe te mau hōho’a ’aore rā te mau vidéo nō te mau ’ānāvai ’e te mau ’are moana e tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia hi’o ia Isaia 48:18 (’oia ato’a i te mau hōho’a i roto i teie arata’i ha’api’ira’a). E au paha tā ’outou mau tamari’i e fa’ahā’uti’uti i tō rātou rima mai te hō’ē ’ānāvai ’e te mau ’are o te moana. Nāhea te hau e nehenehe ai ’ia riro mai te ’ānāvai pape ? Nāhea te parauti’a e nehenehe ai ’ia riro mai te ’are miti ? ’A parau e mea nāhea te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Atua i te tauturura’a ia ’outou ’ia fa’ari’i i te hau mai te hō’ē ’ānāvai ’aore rā, te pūai mai te ’are ra.

  • Hīmene ʼāmui i te hōʼē hīmene nō niʼa i te mau fa’auera’a, mai te «Pour trouver la paix» (Chants pour les enfants, 68). E aha tā teie hīmene e ha’api’i nei nō ni’a i te tumu e ti’a ai ia tātou ’ia ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua ?

Isaia 49:14–16

E’ita roa te Fatu e ha’amo’e iā’u.

  • E neheneheIsaia 49:14–16 e riro ’ei tāmāhanahanara’a rahi nō tā ’outou mau tamari’i e rave rahi matahiti i muri mai. ’Ia tai’o ’oe i te ’īrava 14, e nehenehe ’oe e paraparau nō ni’a i te mea e fa’ariro i te ta’ata ’ia mo’ehia ’aore rā ’ia fa’aru’ehia. Nāhea tātou ’ia ’ite ē, ’aita ’oia i ha’amo’e ia tātou ?

  • Nō te ’ōmua i te mau ’īrava 15–16, e nehenehe ’outou e ani i tā ’outou mau tamari’i nō ni’a i te hō’ē ta’ata ’o tā rātou e ’ore roa e mo’ehia, mai te hō’ē melo o te ’utuāfare ’aore rā te hō’ē hoa. Mai te au i teie mau ’īrava Isaia 49:15–16, nō te aha e ’ore roa te Fatu e ha’amo’e ia tātou ? I muri iho e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i tō ’outou mau mana’o nō ni’a ia Iesu Mesia.

Nō te tahi atu mau mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

Iesu ’e te hō’ē tāne ’e te hō’ē tamāhine

Balm of Gilead [Rā’au i Gileada], nā Annie Henrie Nader

’api ’ohipara’a a te Paraimere : E nehenehe au e riro ’ei ’ite nō te Fatu