« 30 nō Novema–6 nō Tītema. ‘Mea au iāna te aroha’ : Mika ; Nahuma ; Habakuka ; Zephania », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« 30 nō Novema–6 nō Tītema. ‘Mea au iāna te aroha’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026
In the Beginning Was the Word [I vai nā te logo i te mātāmua ra], nā Eva Timothy
30 nō Novema–6 nō Tītema : « Mea au iāna te aroha »
Mika ; Nahuma ; Habakuka ; Zephania
Te tai’ora’a i te Faufa’a Tahito pinepine te aura’a ’o te tai’ora’a ïa i te mau parau tohu nō ni’a i te ha’amoura’a. Pinepine te Fatu i te pi’i i te mau peropheta nō te fa’aara i te feiā ’ī’ino i tāna mau ha’avāra’a. E mau hi’ora’a maita’i te mau tāvinira’a a Nahuma, Habakuka ’e Zephania. Ma te mau parau ri’i mata’u, ’ua tohu teie mau peropheta i te topara’a o te mau ’oire ’o tei mana’ohia, i taua tau ra e mea pa’ari ’e te pūai : Nīneve, Babulonia ’e Ierusalema. Terā rā e rave rahi ho’i tauatini matahiti te reira. Nō te aha pai e mea faufa’a ’ia tai’o i teie mau parau tohu i teie mahana ?
Noa atu ’ua ha’amouhia te reira mau ’oire te’ote’o ’e te ’ino, tē tāmau noa nei ā te te’ote’o ’e te ’ino. E nehenehe ato’a tātou e ’ite mai i te tahi tāpa’o i roto i tō tātou iho ’ā’au. Tē heheu mai nei te mau peropheta o te Faufa’a Tahito, nāhea e ti’a ia tātou ’ia fāriu ’ē atu i teie mau ’ino. Penei a’e ’o te reira te hō’ē o te mau tumu tātou e tai’o fa’ahou ai i tā rātou mau parau i teie mahana. E ’ere noa rātou i te mau peropheta nō te ’ati—e mau peropheta rātou nō te fa’aorara’a. ’Ua tāmarūhia te mau fa’ata’ara’a nō te ha’amoura’a nā roto i te mau anira’a ’ia haere mai i te Mesia ra ’e ’ia fa’ari’i i tāna fa’a’orera’a hara. Mai tā Mika i parau, ’aita te Fatu e au nei i te fa’ahapa ia tātou, terā rā, « e mea au iāna te aroha » (Mika 7:18). Teie te haere’a o te Fatu i mūta’a ra, ’e ’o te reira tōna haere’a i teie mahana. « E mau haere’a mure ’ore tōna » (Habakuka 3:6).
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Mika 6:1–8
« E aha tā Iehova e hina’aro ia ’oe ? »
Tē ani mai nei Mika ia tātou ’ia feruri mai te aha te huru ’ia « haere atu i mua i te aro o Iehova […] ’a pi’o ai i raro i mua i te aro o te Atua teitei » (Mika 6:6). E aha tā te mau ’īrava 6–8 e fa’a’ite nei ia ’outou, nō ni’a i te mea faufa’a nō te Fatu ’a fāito ai ’oia i tō ’outou orara’a ?
Hi’o ato’a Dale G. Renlund, « Rave i te parauti’a, ’e ’ia hina’aro ho’i i te aroha, ’e te haere ma te ha’eha’a i te aro o tō Atua », Liahona, Novema 2020, 109–12.
« E maita’i tō Iehova, e ha’apūra’a ’eta’eta i te mahana ahoaho » (Nahuma 1:7).
Nahuma 1
E mana rahi tō te Fatu ’e e aroha ato’a.
Te misiōni a Nahuma ’o te tohura’a ïa i te ha’amoura’a o Nineve—te ’oire pū o te hau ’ēmēpera ’āhitahita nō Asuria, ’o tei ha’apurara ia ’Īserā’ela ’e tei hāmani ’ino ia Iuda. ’Ua ha’amata Nahuma nā roto i te fa’ata’ara’a i te riri o te Atua ’e i tōna mana fāito ’ore, terā rā ’ua parau ato’a ’oia nō ni’a i te aroha ’e te maita’i o te Atua. ’A mā’imi i te mau ’īrava i roto te pene 1 ’o tē tauturu ia ’outou ’ia māramarama i teie mau huru tāta’itahi—’oia ato’a te tahi atu ā huru o te Atua ’o tā ’outou i ’ite mai. Nō te aha i tō ’outou mana’o e mea faufaʼa ’ia ʼite tāta’itahi i teie mau mea nō ni’a i te Fatu ?
Habakuka
E nehenehe au e ti’aturi i te hina’aro o te Fatu ’e i tāna tārena.
’Oia ato’a e mau uira’a tā te mau perophetatā i te tahi taime nō ni’a i te mau haere’a o te Fatu. Habakuka, ’o tei ora i te hō’ē tau ’a parare rahi ai te ’ino i Iuda, ’ua ha’amata i tāna pāpa’a parau ma te mau uira’a i te Fatu (hi’o Habakuka 1:1–4). Nāhea ’outou ’ia ha’apoto i te mau māna’ona’ora’a o Habakuka ? E aha te mau uira’a mai teie te huru tā te mau ta’ata e ui nei i ni’a i te Atua i teie mahana ? ’Ua putapū a’ena ānei ’outou i te mau nīno’a mana’o mai teie te huru ? E nehenehe ato’a ’outou e fa’aau i tāna mau uira’a ’e te tahi atu i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, mai terā e ’itehia i roto te Mareko 4:37–38 ’e Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:1–6.
’Ua pāhono te Fatu i te mau uira’a a Habakuka ma te parau e tono mai ’oia i te mau Kaladaio (te mau ’āti Babulonia) nō te fa’autu’a ia Iuda (hi’o Habakuka 1:5–11). Terā rā tē hepohepo noa ra Habakuka, nō te mea e au ra e ’ere i te mea ti’a i te Fatu ’ia fa’aea noa i reira « ’ia horomi’i te ta’ata ’ino [Babulonia] i tei rahi tāna parauti’a [Iuda] i tāna iho » (hi’o mau ’īrava 12–17). E aha tā ’outou i ’ite mai i roto te Habakuka 2:1–4 ’o tē fa’auru ia ’outou ’ia ti’aturi i te Fatu, ’aita ana’e tā ’outou mau uira’a i pāhonohia ? (hi’o ato’a Mareko 4:39–40 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:7–8 ; « God Will Lift Us Up [E fa’ateitei te Atua ia tātou i ni’a} » [video], Vaira’a buka ’evanelia).
God Will Lift Us Up
Te pene 3 ’o te pure ’āruera’a ’e te fa’aro’o ïa a Habakuka. Nāhea te ta’ira’a reo o Habakuka i roto te pene 3 e ta’a ’ē ai i te pene 1 ? Teie te tahi mana’o nō te tauturu ia ’outou ’ia feruri hōhonu i te mau ’īrava 17–19 : ’A hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau ha’amaita’ira’a pae tino ’e pae vārua tā te Atua i hōro’a nō ’outou. I muri iho ’a feruri ē, ’ua ’ere ’outou i te mau ha’amaita’ira’a pae tino. E aha tō ’outou mana’o nō te tahi atu mau ha’amaita’ira’a ? Nō te aha e riro te reira e mea pa’ari ’ia « ’oa’oa i roto i te Fatu » (’īrava 18), i roto i te mau tamātara’a mai teie i fa’a’itehia i roto te ’īrava 17 ? ’A feruri e mea nāhea ’outou ’ia fa’ananea i te hō’ē fa’aro’o rahi atu ā i te Atua, noa atu e au ra e mea ti’a ’ore te orara’a.
Hi’o ato’a Gerrit W. Gong, « Te mau mea ato’a ’ei maita’i nō tātou », Liahona, Mē 2024, 41–44 ; « Arata’i mai, e tenā ti’arama », Te mau Hīmene, N 49 ; Tumu parau ’e uira’a, « ’Imira’a i te mau pāhonora’a nō te mau uira’a », Vaira’a buka ’evanelia.
ʼA faʼaʼoromaʼi. I te tahi taime e hina’aro tātou i te mau pāhonora’a ’oi’oi i tā tātou mau uira’a, terā rā e rave te mau mana’o pae vārua i te taime ’e e’ita te reira e nehenehe e fa’ahepohia. Mai tā te Fatu i parau ia Habakuka, « e tīa’i atu ā ; e tae mau mai ïa » (Habakuka 2:3).
Zephania
« ’E ’imi ia lehova, e te feiā i haeha’a i ni’a i te fenua nei ».
’A tai’o ai ’outou i te mau parau tohu a Zephania, ’a hi’o maita’i i te mau peu ’e te mau huru ’o tei arata’i atu i te ha’amoura’a—’a hi’o ta’a ’ē te Zephania 1:4–6, 12 ; 2:8, 10, 15 ; 3:1–4. I muri iho ’a mā’imi i te mau huru ta’a ’ē o te mau ta’ata ’o tā te Atua i hina’aro e fa’aherehere—’a hi’o Zephania 2:1–3 ; 3:12–13, 18–19. I tō ’outou mana’o e aha te poro’i tā te Fatu e vai ra nō ’outou i roto i teie mau ’īrava ?
Zephania 3:14–20
E ’oa’oa te Fatu ’e tōna mau ta’ata i Ziona.
I muri a’e i te tai’ora’a te Zephania 3:14–20, ’a hi’o e hia rāve’a e ti’a ai ia ’outou ’ia fa’aoti i teie pereota : « ’Ia rearea ’oe ’e ’ia ’oa’oa ma tō ’ā’au ato’a » nō te mea… Nō te aha e mea faufa’a nō ’outou ’ia ’ite nō ni’a i teie mau tumu nō te ’oa’oa ? E nehenehe ’outou e fa’aau i teie mau ’īrava i te mau ’itera’a i fa’ata’ahia i roto te 3 Nephi 17 ’e e feruri i te mea tā Iesu Mesia i putapū nō tōna mau ta’ata—tae noa atu nō ’outou.
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nō teie ’āva’e.
Mana’o nō te ha’api’i i te mau tamari’i
Mika 5:2
’Ua fānauhia Iesu Mesia i Betelehema.
-
’Aita paha tā ’outou mau tamari’i i ’ite ē, e parau tohu teie nā Mika ’o tei tauturu i te mau ta’ata pa’ari ’ia ’ite mai i te ’aiū ia Iesu i Betelehema. Ma te fa’a’ohipa te Mika 5:2 ’e te Mataio 2:1–6, penei a’e e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e ha’uti ta’ata ora i tō rātou ’itera’a. I muri iho e nehenehe ’outou e paraparau, nō te aha ’ua riro te fānaura’a o Iesu ’ei mea faufa’a rahi roa, ’o tā te mau peropheta i ’ite e rave rahi matahiti hou tōna fānaura’a.
The Holy Child Is Born [’Ua fānauhia te tamari’i mo’a], nā Dana Wood
Nahuma 1:7
« E maita’i tō Iehova, e ha’apūra’a ’eta’eta i te mahana ahoaho ».
-
I muri mai i te tai’ora’a te Nahuma 1:7, e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e patu ’aore rā e pāpa’i hōho’a i te hō’ē « parenui » ’ōhie ’aore rā hō’ē pare (tē vai ra hō’ē hōho’a i roto i teie arata’i ha’api’ira’a). E aha te mau tumu te ta’ata e hina’aro ai i te hō’ē parenui ? E aha te mea e fa’ariro ai i tō tātou mahana ’ei « mahana ti’arepu » ? Nāhea Iesu Mesia e riro ai mai te hō’ē parenui nō tātou ?
Habakuka 2:3
E fa’atupu iho ā te Atua i tāna mau parau fafau.
-
Nō te ’ōmua te Habakuka 2:3, e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e paraparau nō te mau mea maita’i, i muri noa mai rā i tō tātou tīa’ira’a—mai te mā’a hotu e tītauhia ’ia para ’aore rā te faraoa fa’arapuhia e ti’a ’ia tunuhia. E aha te ’ohipa e tupu mai te mea e ’amu tātou i te hotu ’aore rā i te faraoa fa’arapuhia hou a ineine ai te reira ? I muri iho e nehenehe ’outou e paraparau nō te peropheta Habakuka, ’o tei hina’aro e ’ite i te taime te Fatu e tāpe’a ai i te ’ino i te ao nei. ’A tai’o i te pāhonora’a a te Fatu i roto te Habakuka 2:3. E nehenehe ’outou e tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia feruri i te mau mea tā te Atua i parau fafau mai. Ma te hi’ora’a tāta’itahi, e nehenehe ’outou e parau ’āmui, « e tīa’i atu ā ; e tae mau mai ïa ».
Habakuka 2:14
E nehenehe au e tauturu i te fa’a’ī i te fenua i te māramarama o Iesu Mesia.
-
Nō te fa’ahōho’a te Habakuka 2:14, e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e fa’a’ī i te hō’ē mōhina ’aore rā i te tahi ’ē fāri’i i te mau hōho’a ’aore rā i te mau ta’o e fa’ahōho’a ra i te mau mea tā Iesu i rave ’aore rā i ha’api’i. Nāhea tātou i te tauturu ’ia fa’a’ī i te ao nei i te māramarama o te Fatu ?
-
E nehenehe ato’a ’outou e fa’a’ite i tā ’outou mau tamari’i i te hō’ē hōho’a fenua o te ao nei (hi’o te mau hōho’a fenua nō te ’ā’amu o te ’Ēkālesia, n 7, « Hōho’a o te ao nei »). ’A tauturu ia rātou ’ia ’ite i te vāhi i reira rātou e ora ai ’e te mau vāhi i reira te mau misiōnare tā rātou i ’ite e tāvini ra. E nehenehe ’outou e hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a te fa’a’itera’a i te ’evanelia, mai te « Proclamons la vérité » (Chants pour les enfants, 92–93). E aha tā tātou e nehenehe e parau ia vetahi ’ē nō Iesu Mesia ?
Zephania 3:14–20
E ’oa’oa Iesu Mesia i te feiā e pe’e iāna.
-
I roto te Zephania 3:14–20, e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e ’imi mai i te tahi ’ohipa ’o te hōro’a mai ia rātou te hina’aro ’ia « hīmene […] ’ia rearea ’oe ’e ’ia ’oa’oa ma tō ’ā’au ato’a ». Penei a’e e nehenehe ’outou e hīmene ’āmui i te tahi mau hīmene ’oa’oa ’aore rā mau hīmene mo’a ’e ’ia ’āparau i te ’oa’oa ’o tā ’outou i ’ite mai i roto mai i te ’evanelia a Iesu Mesia.
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.