« 21–27 nō Tītema. ‘’Ua tīa’i tātou iāna, ’e ’ua fa’aora ’oia ia tātou’ : Noera », Mai, pee mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« 21–27 nō Tītema. ‘’Ua tīa’i tātou iāna, ’e ’ua fa’aora ’oia ia tātou’ », Mai, pe’e mai : Faufa’a Tahito 2026
For unto Us a Child Is Born [’Ua fānauhia mai te hō’ē tama nō tātou], nā Simon Dewey
21–27 nō Tītema : « ’Ua tīa’i tātou iāna, ’e ’ua fa’aora ’oia ia tātou »
Noera
Tē hōpoi mai nei te Faufa’a Tahito i te vārua tīa’i rū. ’Ia hi’ohia, e au ri’i te reira mai te pu’e tau Noera. Ha’amata mai ia Adamu ’e ’o Eva, te mau patereāreha, te mau peropheta, te mau rohipehe ’e te mau ta’ata nō te Faufa’a Tahito ’ua tīa’i rū i te mau mahana maita’i a’e, ma te ’ī i te ti’aturira’a nō te fa’a’āpīra’a ’e te fa’aorara’a a te Mesia. ’E e hina’aro pinepine tō te mau ’āti ’Īserā’ela i teie tīa’ira’a—tei roto ānei rātou i te tītīra’a i ’Aiphiti ’aore rā i Babulonia, ’aore rā ’ua tāpe’a-tītī-hia nā tā rātou iho mau hara ’aore rā ’ōrurera’a hau. Nā roto i teie mau mea ato’a, ’ua fa’aha’amana’o te mau peropheta ia rātou ē, e tae mai te hō’ē Mesia, te hō’ē Fa’aora, « ’ei fa’a’ite i te ora i te tītī » (Isaia 61:1).
’Ua ha’amata teie tīa’ira’a i te tupu ’a fānauhia ai Iesu Mesia i Betelehema. ’Ua fānauhia te Fa’aora pūai o ’Īserā’ela i roto i te hō’ē phātene ’e ’ua tu’uhia i roto i te vaira’a mā’a ’ānimara (hi’o Luka 2:7). E ’ere noa rā ’oia te Fa’aora nō te mau ’āti ’Īserā’ela i mūta’a ra. ’Ua haere mai ’oia e fa’aora ia ’outou—nō te rave i tō ’outou paruparu, nō te hōpoi ’ē i tō ’outou ’oto, ’ia ha’apēpēhia nō tā ’outou mau ’ohipa ’ino, ’ia nehenehe i tōna mau pēpē e fa’aora ia ’outou (hi’o Isaia 53:4–5). Nō reira te Noera i ’ī ai i te tīa’ira’a ’oa’oa ē tae roa mai i teie mahana. ’Ua haere mai te Mesia ’ua hau i te 2 000 matahiti i teienei, ’e tē tāmau noa nei ’oia i te haere mai i roto i tō tātou orara’a i te mau taime ato’a e ’imi tātou iāna.
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Tē ’oa’oa nei au i tō’u Fa’aora.
’Ua mātauhia te Noera ’ei tau ’oa’oa nō te ’oa’oa tā Iesu Mesia e hōpoi mai i te ao nei. Te mau tenetere hou te fānaura’a o te Fa’aora, ’ua putapū ato’a te mau peropheta o te Faufa’a Tahito i te ’oa’oa ’a paraparau ai rātou nō te taera’a mai o te Mesia. ’A tai’o i te tahi o te mau ’īrava i muri nei, ’e ’a feruri nō te aha e mea faufa’a mau nō te feiā e tīa’i nei ma te rū i te misiōni a te Fa’aora : Salamo 35:9 ; Isaia 25:8–9 ; 44:21–24 ; 51:11 ; Zephania 3:14–20 ; Mose 5:5–11. Nō te aha e mea faufa’a mau teie mau ’īrava nō ’outou ? E aha te mau tumu teie mau ’īrava o te pāpa’ira’a mo’a e hōro’a mai ai te ’oa’oa ?
Hi’o ato’a Dallin H. Oaks, « Good Tidings of Great Joy [Parau ’āpī nō te ’oa’oa rahi] » (Purera’a Noera a te Peresidenira’a Mātāmua, 4 nō Tītema 2022), Vaira’a buka ’evanelia ; « ’Ua tae mai te Mesia », Te mau Hīmene, N 118.
E nehenehe te mau tāpa’o e tauturu iā’u ’ia ha’amana’o ia Iesu Mesia.
E rave rahi peu tumu i ’āpitihia i te Noera, e nehenehe e hōro’a mai i te mau aura’a tāipe ’o tē fa’atoro atu ia tātou i te Mesia ra. ’A ’imi māite ai ’outou i te Faufa’a Tahito i teie matahiti, ’ua ’ite mai paha ’outou e rave rahi tāpa’o nō te Fa’aora. ’Ua tāpurahia te tahi i raro nei. ’A feruri i te ’imi māite i te reira ’e ’a pāpa’i i te mau mea tā te reira e ha’api’i nei ia ’outou nōna.
-
Feti’a (Numera 24:17 ; Mataio 2:2 ; Apokalupo 22:16).
-
Tīa’i māmoe (Salamo 23 ; Luka 15:4–7 ; Ioane 10:11)
-
’Ārenio (Genese 22:8 ; Exodo 12:5 ; 1 Petero 1:18–20).
-
Pape (Exodo 17:1–6 ; Ieremia 2:13 ; Ezekiela 47:1–12 ; Ioane 4:7–14).
-
!’Ōfa’i (1 Samuela 2:2 ; 2 Samuela 22:2–3 ; Salamo 118:22–23 ; Isaia 28:16 ; Ephesia 2:20).
-
Āma’a (Isaia 11:1–2 ; Ieremia 23:5 ; 33:15).
-
Māramarama (Salamo 27:1 ; Isaia 9:2 ; 60:19 ; Mika 7:8 ; Ioane 8:12).
E aha te tahi atu mau tāpa’o, mau ’īrava ’e te mau parau pāpa’i tā ’outou i ’ite mai i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’o tē fa’a’ite pāpū nei nō Iesu Mesia ?
Hi’o ato’a 2 Nephi 11:4 ; Mosia 3:14–15 ; Mose 6:63 ; « Te mau huru ’aore rā te mau tāpa’o o te Mesia » ’e « Iesu Mesia », i roto Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a (Vaira’a buka ’evanelia).
« E ma’irihia tōna i’oa ’o te Hau ’ē ».
’Ua fa’ata’ahia Iesu Mesia rave rahi i’oa ’e te mau ti’ara’a ta’a ’ē. ’A ’imi mai i te mau ti’ara’a i roto i te mau ’īrava i muri nei : Salamo 23:1 ; 83:18 ; Isaia 7:14 ; 9:6 ; 12:2 ; 63:16 ; Amosa 4:13 ; Zekaria 14:16 ; Mose 7:53. E aha te tahi atu mau ti’ara’a tā ’outou e nehenehe e feruri ? E au paha ’outou i te tāpura i te mau ti’ara’a o Iesu Mesia ’o tā ’outou i ’ite mai i roto i te mau hīmene Noera. Nāhea te ti’ara’a tāta’itahi i te fa’auru i te huru ’a feruri ai ’outou iāna ?
’A feruri i te mā’iti i te hō’ē ti’ara’a ’aore rā i te hō’ē ’ohipa a te Fa’aora ’o tē tauturu ia ’outou ’ia ha’amana’o iāna i te roara’a o te matahiti i muri nei.
Hi’o ato’a Quentin L. Cook, « Te hau o te ta’ata iho i roto i te mau tau fifi », Liahona, Novema 2021, 89–92 ; « Hīmene te melahi i te ari’i ’āpī ! », Te mau Hīmene, N 126
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te mau ve’a Liahona ’e Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī nō teienei ’āva’e.
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
Tē ha’api’i nei te Faufa’a Tahito iā’u nō Iesu.
-
’Ia roa’a ia ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i i te tahi mau fa’anehenehe nō Noera, ’o tā ’outou e fa’a’ohipa nō te ha’amata i te hō’ē ’āparaura’a nō Iesu Mesia. Penei a’e e nehenehe ’outou e parau nāhea te hō’ē feti’a nō Noera, te mau mōrī, ’aore rā te hō’ē tao’a hōro’a e fa’aha’amana’o ia tātou i te Fa’aora. I muri iho ’ia ’imi ’outou i roto i te hō’ē ’aore rā hau atu o te mau pāpa’ira’a mo’a i muri nei, i te tahi ’ohipa ’o te nehenehe e fa’aau ia Iesu Mesia : Genese 22:8 ; Nūmera 24:17 ; Salamo 23:1 ; 27:1. Penei a’e e nehenehe tā ’outou mau tamari’i e ’āfa’i i ni’a i te hō’ē hōho’a ’aore rā te hō’ē fa’anehenehe e tū’ati i te ’īrava tāta’itahi, ’a tai’o ai rātou i te reira. Nāhea Iesu e riro ai mai te ’ārenio te huru, te feti’a, te tīa’i māmoe ’aore rā, te māramarama ? ’A feruri i te hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō Noera, mai te « Nuit de Noël » (Chants pour les enfants, 24).
-
E nehenehe ato’a tā ’outou mau tamari’i e hi’o i te hōho’a i te pae hope’a o teie arata’ira’a ha’api’ira’a, ’a tai’o ai ’outou i te Isaia 9:6 ia rātou. ’A ani i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’atoro te rima i ni’a te ’aiū Iesu, ’ia fa’aro’o ana’e rātou i te pereota « ’ua fānauhia mai te hō’ē tama ». ’A fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū ē, ’ua ’ite te mau peropheta o te Faufa’a Tahito ē e fānauhia mai Iesu.
-
’A fa’aineine ai ’outou nō te ’imi māite i te orara’a o Iesu Mesia i roto i te Faufa’a ’Āpī i te matahiti i muri nei, ’a feruri i te hi’o fa’ahou ’e tā ’outou mau tamari’i, i te mea tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a iāna i teie matahiti i roto i te Faufa’a Tahito. E nehenehe ’outou e hi’o fa’ahou i te mau arata’ira’a i roto i teie mātēria ’e te mau fa’ata’ara’a nō te ’imira’a māite a te ta’ata hō’ē, nō te tauturu ia ’outou ’ia ha’amana’o i te mea tā ’outou i ’apo mai. E fāna’o te mau tamari’i ’āpī i te tai’o-fa’ahou-ra’a i Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito ’aore rā te mau hōho’a i roto te Mai, pe’e mai. E aha te mau parau tohu ’aore rā te mau ’ā’amu i mātara mai ? E aha tā tātou i ha’api’i mai nō ni’a i te Fa’aora ?
E nehenehe te mau peu tumu nō te Noera e fa’atoro atu ia tātou ia Iesu Mesia.
-
E mau peu tumu tā te mau ’utuāfar o ’Īserā’ela, mai te Pāsa ’e te tahi atu mau ’ōro’a, ’o tei fa’ata’ahia e fa’afāriu atu i tō rātou ’ā’au ’e tō rātou ferurira’a i ni’a i te Fatu (hi’o Exodo 12). E aha te mau peu tumu tā ’outou ’e tā tā ’outou mau tamari’i e vai ra i te tau nō Noera, ’o te tauturu ia ’outou ’ia rōtahi i ni’a ia Iesu Mesia ? E aha te mau peu tumu tā ’outou i ’ite nā roto mai i tō ’outou ’ā’amu ’utuāfare ? E nehenehe ’outou e feruri i te ’āparau ’e tā ’outou mau tamari’i, i te tahi mau peu tumu tā ’outou e hina’aro i te ha’amata. Teie te tahi mau mana’o : E tāvini i te hō’ē ta’ata i roto i te fifi, e mā’iti i te hō’ē ’ohipa ’o tā ’outou e pūpū ’ei « ō » i te Fa’aora, e ani manihini i te hō’ē hoa e māta’ita’i ’e ’o ’outou i te purera’a Noera a te Peresidenira’a Mātāmua (broadcasts.ChurchofJesusChrist.org), e pāpa’i i tā ’outou iho hīmene nō Noera, ’aore rā e ’imi i te tahi rāve’a ha’arau nō te fa’a’ite i te parau poro’i o te fānaura’a o te Mesia.
I te fare, te ha’api’ira’a mai ’e te orara’a ’aita e nehenehe e fa’ata’a ’ē. « E tau ’oi’oi mai te ti’ara’a mau o te ’evanelia i roto te ’utuāfare. I reira, te mau ta’ata e ha’api’i nei i te ’evanelia ’e ’o ’outou, ’o te mau ta’ata ïa i reira ’outou e ora ai—i te mau mahana ato’a. Inaha ho’i, te rahira’a o te taime, te orara’a i te ’evanelia ’o te huru ïa tātou e ha’api’i mai ai i te ’evanelia. Nō reira, ’ia ’apo mai tātou ’e ’ia ha’api’i tātou i te ’evanelia i te fare, ’a ’imi i te mau rāve’a nō te tū’ati atu i te mea tā ’outou i ’apo mai i te mea tā ’outou e rave ra. I roto i tō ’outou ’utuāfare, ’ia riro te ’evanelia mai te tahi ’ohipa ’o tā ’outou e tūtava nei i te ora, ’eiaha noa i te tahi ’ohipa ’o tā ’outou e paraparau » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 31).
Illustration of the Nativity [Fa’ahōho’ara’a nō te fānaura’a], nā Ethan Brown
’Ua hōro’a mai te Metua i te ao ra iā’u i te hōro’a o tāna Tamaiti nō te riro ’ei Fa’aora nō’u.
-
Nāhea ’outou i te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia putapū i te fa’aturara’a ’e te ’oa’oa o te fānaura’a o te Mesia ? E nehenehe ’outou e māta’ita’i te video « The Christ Child [Te tama Mesia] » (Vaira’a buka ’evanelia) ’aore rā e tai’o ’āmui te Mataio 1:18–25 ; 2:1–12 ; Luka 1:26–38 ; 2:1–20. E nehenehe te mau tamari’i tāta’itahi e mā’iti i te hō’ē ta’ata i roto i te video ’aore rā i roto i te ’ā’amu pāpa’ira’a mo’a, ’e ’ia fa’a’ite mai e aha te mana’o o te reira ta’ata nō te Fa’aora. I muri iho e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te tahi ’e te tahi i tō ’outou iho mau mana’o nōna [Iesu Mesia].
17:57The Christ Child
-
Penei a’e e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e paraparau i te mau ō tā ’outou e hōro’a ’aore rā e fa’ari’i i te roara’a o te mau matahiti ’e ’o tei hōpoi mai i te ’oa’oa. I muri iho e nehenehe ’outou e tai’o ’āmui te Isaia 25:9 ’e e ’āparau nō te aha ’outou e ’oa’oa ai i te tonora’a mai te Metua i te ao ra i te Fa’aora nō tātou. Nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia māramarama maita’i i te ti’ara’a o Iesu Mesia ’ei Fa’aora nō tātou, ’a ani ia rātou ’ia tai’o te Isaia 25:8–9 ; 53:3–5 ; ’e Hosea 13:14. E aha tā teie mau pāpa’ira’a mo’a e ha’api’i nei ia tātou, e mea nāhea tō te Fatu fa’aorara’a ia tātou ?
-
E nehenehe ato’a ’outou e hīmene ’āmui i te hīmene Noera, mai « Oh loin dans l’étable » (Chant pour les enfants, 26) ’aore rā « E Betelehema e » (Te mau Hīmene, N 125). ’A tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’ite mai i te mau pereota i roto i te hīmene ’o tē tauturu ia rātou māramarama ē ’ua here te Metua i te ao ra ’e ’o Iesu Mesia ia rātou.
Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.