Mai, pe’e mai
19–25 nō Tēnuare. Te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva : Genese 3–4 ; Mose 4–5


« 19–25 nō Tēnuare. Te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva : Genese 3–4 ; Mose 4–5, » Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)

« 19–25 nō Tēnuare. Te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva, » Mai, pe’e mai : 2026

Adamu ’e ’o Eva

Adam and Eve [Adamu ’e ’o Eva], nā Douglas M. Fryer

19–25 nō Tēnuare : Te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva

Genese 3–4 ; Mose 4–5.

I te ha’amatara’a, e au ra te ’ā’amu nō te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva i riro mai te tahi ’ati rahi. ’Ua ti’avaruhia ’o Adamu ’e ’o Eva i rāpae’au i te ’ō nehenehe ’o Edene. ’Ua hurihia rāua i roto i te tahi ao māuiui, te ’oto ’e te pohe (hi’o Genese 3:16–19). E ’ua fa’ata’a-’ē-hia rāua i tō rāua Metua i te ao ra. ’Ua fa’aho’ihia mai rā te parau mau mai roto mai i te peropheta ra ’o Iosepha Semita i roto i te buka a Mose, tei hōro’a mai ia tātou i te tahi hi’ora’a ātea ’ōtahi i ni’a i te hi’ara’a.

’Oia ïa, e mea nehenehe roa te ’ō i Edene. ’Ua hina’aro rā ’o Adamu ’e ’o Eva hau atu i te tahi arutaimareva nehenehe. ’Ua hina’aro rāua—’e ’ua hina’aro tātou pā’āto’a—i te tahi rāve’a nō te tupu i te rahi. Te fa’aru’era’a i te ’ō i Edene ’ua riro ’ei ta’ahira’a mātāmua tītauhia nō te ho’i fa’ahou i te Atua ra, ’e ia riro mai iāna rā te huru. Te aura’a o te reira te fa’arurura’a ïa i te pāto’ira’a, te ravera’a i te mau mā’itira’a, te ravera’a i te mau hape, te ha’api’ira’a i te tātarahapa ’e te ti’aturira’a i te Fa’aora, ’o tā te tāra’ehara e nehenehe e fa’atupu i te haerera’a i mua ’e « te ’oa’oa o tō [tātou] fa’aorara’a » (Mose 5:11). Nō reira, ’a tai’o ai ’outou i te hi’ara’a o Adamu ’e o Eva, e rōtahi ’eiaha noa i ni’a i te ’ati rahi, i ni’a rā i te mau rāve’a—’eiaha i ni’a i te paradaiso tei ’erehia e Adamu ’e ’o Eva, i ni’a rā i te hanahana tā tā rāua mā’itira’a i fa’ati’a ia tātou ’ia fāri’i.

ītona mā’imira’a mā’ite

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Genese 3 ; Mose 4

Te hi’ara’a e tuha’a tītauhia nō te fa’anahora’a a te Atua.

E parau mau te reira, ’ua arata’i te mā’itira’a a Adamu ’e ’o Eva i te mau fifi e rave rahi tā tātou e fārerei nei i te tāhuti nei. ’Aita rā te reira e parau nei ē, tē tātarahapa nei tātou i tā rāua mā’itira’a. ’A tai’o ai ’outou i te Genese 3 ’e te Mose 4, e nehenehe ’outou e ui ia ’outou iho, nō te aha e mea faufa’a te hi’ara’a nō te fa’anahora’a a te Atua ?

’Ia au i te Mose 5:9–12, e aha te mana’o o Adamu ’e ’o Eva i te hi’ara’a ? Nāhea ’outou ’ia fa’a’ohipa i tā rāua mau parau i tō ’outou mau ’itera’a i roto i teie ao hi’ara’a ? E aha atu ā tā ’outou i ’apo mai i roto te 2 Nephi 2:19–25 ?

Hi’o ato’a Mosia 3:19 ; Alama 12:21–37 ; ’e Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 29:39–43

Eva e tāpe’a ra i te hō’ē ’āpara

Leaving Eden [Te fa’aru’era’a i te ’ō i Edene], nā Annie Henrie Nader

Genese 3:1–7 ; Mose 4:22–31 ; 5:4–15

Tē pūpū nei ’o Iesu Mesia i te ti’aturira’a ’e te fa’aorara’a.

’Ua riro te ’ā’amu ’o Adamu ’e ’o Eva ’ei ’ā’amu nō te tīa’ira’a ’e te fa’aorara’a nā roto ia Iesu Mesia. Nō te māramarama nō te aha, e nehenehe ’outou e ha’amata ma te ’imira’a i te mau hope’ara’a o te hi’ara’a i roto te Genese 3:1–7 ; Mose 4:22–31 ’e te tāpa’ora’a ’e ’aore rā te tāpurara’a i te mea te ’itehia mai e ’outou. Nāhea teie mau hope’ara’a i te fa’atupu i ni’a ia ’outou ? I muri iho e nehenehe ’outou e ’imi i roto i te Mose 5:4–15, te mā’imira’a i te fa’anahora’a a te Atua nō te fa’aora ia tātou i teie mau tupura’a. Nō te aha ’o Adamu ’e ’o Eva i « ’oa’oa » ai i muri a’e i tō te melahi fārereira’a ia rāua ? E aha tā ’outou i ’apo mai roto mai ia rāua i ni’a i te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra ?

Hi’o ato’a « Because of Him [Nōna] » (video), Gospel Library.

2:44

Because of Him

Genese 3:16 ; Mose 4:22

E aha te aura’a i te mea ’o Adamu te « fa’atere » i ni’a ia Eva ?

Teie tuha’a o te pāpa’ira’a mo’a e tātara-hape-hia i te tahi taime, te aura’a rā e fa’ati’ahia i te tāne fa’aipoipo ’ia hāmani ’ino i tāna vahine fa’aipoipo. I tō tātou nei ’anotau, ’ua ha’api’i te mau peropheta a te Fatu ē, e ti’a i te tāne ’e te vahine fa’aipoipo ’ia hi’o ia rāua mai te mau ’āpiti ’aifāito i roto i te rave-fa’aoti-ra’a i tā rātou mau hōpoi’a hanahana i roto i te ’utuāfare (hi’o « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei » [Vaira’a buka ’evanelia]). ’Ua fa’ata’a mai ’o Elder Dale G. Renlund ’e te tuahine Ruth Lybbert Renlund ē, te hō’ē tāne fa’aipoipo parauti’a, « e ’imi ’oia ’ia aupuru ; e ’ite ’oia i tōna mau hape ’e e tītau i te fa’a’orera’a hapa ; e ha’ape’epe’e ’oia i te fa’a’ite i te ha’apoupou ; e feruri ’oia i te mau hina’aro o te mau melo o te ’utuāfare ; e ’ite ’oia i te hōpoi’a teimaha rahi nō te ’imira’a i ‘te mau mea e hina’arohia nō te orara’a ’e te pārurura’a’ i tōna ’utuāfare ; e fa’a’ite ’oia i tōna fa’atura rahi ’e te auraro rahi i tāna vahine. E ha’amaita’i ’oia i tōna ’utuāfare » (Te Autahu’ara’a a Melehizedeka : Te māramaramara’a i te ha’api’ira’a tumu, te orara’a i te mau parau tumu [2018], 23).

Mose 4:1–4

ītona nō te séminaire
E hina’aro vau i te ti’amāra’a ’e te pāto’ira’a nō te tupu i te rahi.

Mai tā Elder Dale G. Renlund i ha’api’i, « te fā a te Metua i te ao ra i ni’a i tōna ti’ara’a metua e ’ere ïa i te fa’aravera’a i tāna mau tamari’i i te maita’i, ’o te ha’amā’itira’a rā i tāna mau tāmari’i ’ia rave i te maita’i ’e ’ia riro mai iāna ra te huru i te hope’a » (« E mā’iti na ’outou i teie nei mahana, » Liahona, Novema 2018, 104). Nō te aha i roto i te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra e mea faufa’a mau ’ia mā’iti tātou i te rave i te mea ti’a ?

’A tai’o ai ’outou i te Mose 4:1–4, ’a ’imi e aha tā te Metua i te ao ra ’e tā Iesu Mesia i rave nō te pāruru i tō ’outou ti’ara’a ’ia mā’iti—tō ’outou ti’amāra’a. Nāhea e roa’a ai ia ’outou tō rāua mana pāruru ? Nō te mau mana’o, ’a feruri i te mā’imi māite i te tuha’a « Rave i te mau mā’itira’a fa’auruhia » i roto Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī : Hō’ē arata’i nō te rave i te mau mā’itira’a (4–5).

’A feruri ato’a e ’a tai’o e aha tā Lehi i ha’api’i i ni’a i te ti’amāra’a i roto i te 2 Nephi 2:11–20, 25–30. Nō te aha e mea tītauhia te fa’a’aimara’a nō te ti’amāra’a ? Nāhea ’outou e fa’a’ite ai i tō ’outou māuruuru ia Iesu Mesia nō te hōro’ara’a ia ’outou i te « ti’amāra’a ’ia mā’iti » ? (2 Nephi 2:27).

Hi’o ato’a Dallin H. Oaks, « Nā pae e piti [fa’a’aimara’a] i te mau mea ato’a ra, » Liahona, Mē 2016, 114–17 ; Vaira’a buka ’evanelia ; Topics and Questions, « Agency, » Gospel Library ; « Mā’iti i te maita’i, » Te mau Hīmene, N 144.

Fa’arahi i te ’āmuira’a mai E rave rahi ’ohipara’a nō te ha’api’ira’a e nehenehe e fa’atupuhia ’ei ta’ata hō’ē, ’ei ’utuāfare ’e ’aore rā ’ei piha ha’api’ira’a, ’ei pupu na’ina’i ’e ’aore rā ’ei ’āpiti. ’A fa’a’ohipa e rave rau rāve’a nō te fa’ati’a i te mau ta’ata tei ’ore i fāri’i i teie anira’a ’ia ’āmui ato’a mai. Nō teie ’ohipara’a, e nehenehe ’outou e ani i te tahi ta’ata ’e ’aore rā i te hō’ē pupu ’ia tai’o te Mose 4 ’e te buka arata’i Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī ’a ’imi māite ai te tahi atu pupu i te mau ’īrava i roto te 2 Nephi 2. I muri iho, e nehenehe rātou e ha’api’i i te tahi i te tahi i te mea tā rātou i ’apo mai i roto i tā rātou tuha’a tāta’itahi.

Mose 4:4–12 ; 5:13–33

E ’imi ’o Sātane « ’ia ha’avare ’e ’ia ha’amatapō » iā’u.

’A tai’o ai ’outou i te Mose 4:4–12 ; 5:13–33, ’a feruri i te tāpura i te mau rāve’a e mea nāhea ’o Sātane i te fa’ahemara’a ia Adamu ’e ia Eva ’e tā rāua mau tamari’i. Nāhea ’oia i te ravera’a i teie mau mea nō te fa’ahema i teie mahana ? Nāhea te Metua i te ao ra e tauturu ia ’outou ’ia pāto’i i te mau fa’ahemara’a a Sātane ?

Mose 4:13–16, 27

« ’O vau, te Fatu te Atua… ’ua fa’a’ahu ia rāua. »

I muri a’e i te ’amura’a i te hotu i rahuihia, ’ua tāmata ’o Adamu ’e ’o Eva i te tāpo’i i tō rāua vai tahaa noa ra’a. I muri iho, ’ua fa’a’ahu te Fatu ia rāua. ’A tai’o ai ’outou i te Mose 4:13–16, 27, ’a feruri i te mau mea i muri nei :

  • ’A feruri e aha tā te vai-tahaa-noa-ra’a ’e te ’ahu e nehenehe e fa’ahōho’ahia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a (hi’o, ’ei hi’ora’a, Apokalupo 7:9, 13–15 ; 2 Nephi 9:14 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109:22–26, 76). E aha tā ’outou i ’apo mai roto mai i te ’ohipa i tupu nō Adamu e ’o Eva i te vai-tahaa-noa-ra’a ’e te ’ahura’a ?

  • Mai te peu ’ua fāri’i ’outou i tō ’outou ’ōro’a hiero, ’a feruri e aha tā Adamu ’e tā Eva e nehenehe e parau ia ’outou, nō te aura’a o tō ’outou ’ahu hiero ’e e aha tā te reira e fa’ahōho’a nei.

Hi’o ato’a « Sacred Temple Clothing [’Ahu mo’a o te hiero] (video), Gospel Library.

4:12

Sacred Temple Clothing

Mose 5:4–9, 16–26

E fāri’i te Atua i tā’u mau tusia mai te peu e pūpū vau i te reira ma te ’ā’au tae ’e te ha’apa’o.

’A mā’imi māite ai ’outou te Mose 5:4–9, 16–26, ’a feruri i te huru ’o Adamu ’e ’o Eva ’e tā rāua nā tamaroa, ’o Taina ’e ’o Abela i mua i te tusia. Nō te aha te Fatu i fāri’i ai i te tusia a Abela eiaha rā tā Taina ?

E aha tā te Fatu e ani nei ia ’outou ’ia fa’atusia ? Tē vai ra ānei te tahi mea i roto i teie mau ’īrava ’o tē ’ohipa nei i tō ’outou huru ferurira’a nō teie mau tusia ?

Ia rahi atu ā te ’ite, ’a hi’o i te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.

ītona 01 tuha’a nā te mau tamari’i

Mana’o nō te ha’api’i i te mau tamari’i

Genese 3 ; Mose 4 ; 5:8–15

’Ua fa’aora Iesu Mesia ia tātou i te hi’ara’a.

  • Nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia māramarama i te hi’ara’a o Adamu ’e o Eva, e nehenehe ’outou e tāhōho’a i te mau hōho’a o « Adamu ’e o Eva » (i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 13–16) ’e e tāpūpūhia te reira. I muri iho, e ’ohipa ’āmui ’outou nō te ’ana’i ti’a mai i te mau hōho’a, ’a ’āparau ai ’outou nō te mau ’ohipa i tupu nō Admau ’e ’o Eva. ’A nā reira ai ’outou, ’a ’āparau nō te aha e mea faufa’a te reira i roto i te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra, ’ia fa’aru’e ’o Adamu ’e ’o Eva i te ’ō i Edene.

  • E nehenehe tā ’outou mau tamari’i e nīoa i te māuruuru rahi nō te tāra’ehara a Iesu Mesia, ’a māramarama ai rātou e nāhea ’oia ’ia upo’oti’a i te mau hope’ara’a o te hi’ara’a. ’A tai’o ’amui ai ’outou te Mose 4:25 ; 6:48 ; Roma 5:12 ; 2 Nephi 2:22–23, ’a tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia noa’a i te mau rāve’a nō te fa’aoti i teie pereota : « Maoti te hi’ara’a, vau … » I muri iho, ’a tai’o ’āmui ai ’outou i te Mose 5:8–11, 14–15 ; 6:59 ; Alama 11:42, e nehenehe tā rātou e fa’aoti i teie pereota : « Maoti Iesu Mesia, vau … » ’A fa’a’ite i te tahi i te tahi i tō ’outou māuruuru nō Iesu Mesia.

Mose 4:1–4

E nehenehe au e mā’iti i te maita’i.

  • ’A feruri i te tahi ha’api’ira’a tao’a ’ōhie nō te vauvau i te tumu parau o te ti’amāra’a : E ani i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’a’ū i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma, e hōro’a noa ra hō’ē noa ’ū e fa’a’ohipa. Nō te aha e mea maita’i roa ’ia vai ā te mā’itira’a ? I muri iho e tai’o ’āmui ’outou te Mose 4:1–4 ’e e tāu’aparau nō te aha te Atua e hina’aro ai ’ia mā’iti tātou i rotopū i te maita’i ’e te ’ino. Nāhea te Metua i te ao ra ’e ’o Iesu Mesia e tauturu ia tātou i te rave i te mau mā’itira’a maitata’i ?

  • ’A tauturu i tā ’outou mau tamari’i i te feruri ’e ’ia pāpa’i i te mau hōho’a i te mau mā’itira’a maitata’i, ’o tā rātou e nehenehe e rave nō te pe’e ia Iesu Mesia. ’E ’aore rā e nehenehe ’outou e hīmene ʼāmui i te tahi hīmene nō te ravera’a i te mau mā’itira’a maitata’i, mai te « ’A mā’iti te maita’i » (Buka hīmene nā te mau tamari’i, 82). E nehenehe ’outou e fa’ati’a te tahi i te tahi i te hō’ē taime ’a rave ai ’outou i te tahi mā’itira’a maitata’i, ’e ’ia parau i te mea tā ’outou i nīoa i muri iho.

Adamu ’e ’o Eva

The Fall [Te hi’ara’a], nā Robert T. Barrett

Mose 5:4, 8

E nehenehe au e pure i te Metua i te ao ra

  • I te fa’aru’era’a ’o Adamu ’e ’o Eva i te ’ō i Edene, ’aita i ti’a fa’ahou ia rāua ia noho i pīha’i iho i te Metua i te ao ra. Tai’o i te Mose 5:4, 8 ’e tā ’outou mau tamari’i, ’e e tauturu ia rātou i te ’ite e aha tā Adamu ’e ’o Eva i rave nō te ha’afātata atu iāna ’e nō te fa’aro’o iāna. E aha te mau mea tā tātou e nehenehe e parau i te Metua i te ao ra i roto i tā tātou mau pure ?

Ia rahi atu ā te ’ite, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

Adamu ’e ’o Eva ’e te tahi māmoe i ha’atusiahia i ni’a i te hō’ē fata

In Similitude of the Sacrifice of the Only Begotten of the Father [’Ei fa’aaura’a nō te tusia a te Fānau Tahi a te Metua], nā Mike Malm (hi’o Mose 5:5–9)

’api fa’a’ana’anataera’a nā te Paraimere : Te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva