« 29 nō Tītema–4 nō Tēnuare. Te faufa’a mātāmua a Iesu Mesia : ’Ōmuara’a o te Faufa’a Tahito, » Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« ’Ōmuara’a o te Faufa’a Tahito, » Mai, pe’e mai : 2026
29 nō Tītema–4 nō Tēnuare : Te faufa’a mātāmua a Iesu Mesia
’Ōmuara’a o te Faufa’a Tahito
’Ia feruri ana’e ’outou i te mā’imi māite i te Faufa’a Tahito i teie matahiti, e aha te mea e putapū ai ’outou ? Te ’ana’anatae ? Te pāpū ore ? Te taiā ? Mea māramarama roa teie mau ’āehuehura’a. Te Faufa’a Tahito ’o te hō’ē ïa o te mau ’āpapara’a pāpa’ira’a tahito roa a’e i te ao nei, ’e e hōro’a mai te reira i te ’ana’anatae ’e te taiā ato’a. Nō roto mai teie mau pāpa’ira’a i te tahi hīro’a tumu tāere tahito ra ’o tē nehenehe e riro ’ei mea ta’a ’ē roa, ’e i te tahi taime e mea huru ’ē, ’e te au ’ore ho’i. ’E nō reira, i roto i teie mau pāpa’ira’a, e ’ite tātou i te mau ta’ata e ora ra i te mau ’itera’a tei mātauhia. E ’ite tātou i te mau tumu parau o te ’evanelia ’o tē fa’a’ite pāpū nei i te hanahana o Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia. ’Oia ïa, te mau ta’ata mai Aberahama, Sara, Hana ’e Daniela tei ora i te mau orara’a ’o tei riro, i te tahi hi’ora’a, e mea ta’a ’ē roa i tō tātou. ’Ua ora ato’a rā rātou i te ’oa’oa ’e te ’āmahamaha o te ’utuāfare, te mau taime o te fa’aro’o ’e te mau taime o te pāpū ’ore, ’e te mau manuiara’a ’e te mau manuia-’ore-ra’a—mai ia tātou pā’āto’a. Hau atu ā i te faufa’a, ’ua fa’a’ohipa rātou i te fa’aro’o, ’ua tātarahapa, ’ua rave i te mau fafaura’a, ’ua ora i te mau ’itera’a pae vārua, ’e ’aita roa i fa’aru’e ’ē i te parau fafau a te Fa’aora. ’A ha’api’i ai tātou e mea nāhea te Atua i te ’ohipara’a i roto i tō rātou orara’a, e ’ite ato’a tātou iāna i roto i tō tātou, ’e e parau tātou mai te ta’ata salamo : « E lamepa tā ’oe parau i tō’u nei ’āvae, ’e ti’arama nō tō’u nei mau ’ē’a. Nō reira i hina’aro ai tō tāvini i te reira » (Salamo 119:105, 140).
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Tē fa’a’ite pāpū nei te Faufa’a Tahito nō Iesu Mesia.
Te tahi rāve’a nō te mā’imi i te mā’a pae vārua tao’a rahi i roto i te Faufa’a Tahito ’o te ’imira’a ïa i te pane ora, ’o Iesu Mesia (hi’o Ioane 6:48). ’Ei hi’ora’a, nāhea ’outou e ’ite ai i te Fa’aora i roto i te mau mea i muri nei ?
-
Te māna (Exodo 16:4, 11–15 ; Ioane 6:35)
-
Te arenio ha’atusia (Exodo 12:3–5 ; Ioane 1:29)
-
Te ’ōphi veo (Numera 21:4–9 ; Ioane 3:14)
-
Iona (Iona 1:4–17 ; Mataio 12:38–41)
E aha tā teie mau hi’ora’a e ha’api’i nei i ni’a iāna ? E aha te tahi atu mau fa’ahorora’a nō Iesu Mesia i roto i te Faufa’a Tahito tā ’outou i mātau a’ena ?
I roto i tāna a’ora’a « ’O Iesu Mesia te tao’a rahi », ’ua fa’aitoito Elder Dale G. Renlund ia tātou ’ia « ha’amana’o ’e ’ia rōtahi noa i ni’a ia Iesu Mesia » (Liahona, Novema 2023, 98). ’A feruri i te tai’o i tāna parau poro’i, i te ’imira’a i te mau mea tā ’outou e nehenehe e rave nō te ’ite ia Iesu Mesia, ’eiaha noa i roto i te Faufa’a Tahito i roto ato’a rā i tō ’outou orara’a.
Hi’o ato’a « Te mau huru ’e ’aore rā te mau tāpa’o o te Mesia » i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Iesu Mesia, » Vaira’a buka ’evanelia ; « ’Imi ’oi’oi i te Fatu, » Buka hīmene nā te mau tamari’i, 67.
’A ’imi i te mau tāpa’o ’o tē fa’a’ite pāpū nei ia Iesu Mesia. ’Ua ha’api’i te Fatu ia Adamu, « te mau mea ato’a iho hōho’a, ’e ’ua hāmanihia te mau mea ato’a nō te fa’a’ite pāpū atu i te parau nō ni’a iā’u nei » (Mose 6:63). ’A mā’imi māite ai ’e ’aore rā ’a ha’api’i ai ’outou, te rōtahira’a i ni’a ia Iesu Mesia e nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia ’ite i te aura’a o te mau pāpa’ira’a mo’a ’e ’ia fa’arahi i tō ’outou here ’e tō ’outou fa’aro’o iāna. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora,, 7.)
Iesu Mesia ’o Iehova ïa i roto i te Faufa’a Tahito.
’Ua ha’api’i i te peresideni Dallin H. Oaks : « ’Ua fa’a’ite mai te Metua i tāna tamaiti Fānau Tahi, ’o Iesu Mesia, ’ei Fa’aora ’e ’ei Tāra’ehara nō tātou ’e ’ua fa’aue mai ia tātou ’ia fa’aro’o iāna’. ’Ia au i teie hi’ora’a, tē parau nei tātou ē, te mau parau i roto i te pāpa’ira’a mo’a tei fa’ahitihia e te « Atua » ’e ’aore rā te « Fatu », fātata ïa i te mau taime ato’a, e mau parau nā Iehova, tō tātou Fatu tei ti’afa’ahou, ’o Iesu Mesia » (« Te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia, » Liahona, Mē 2023, 102).
Te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia
’A ’aimāro ai te feiā fa’atere o te ’āti Iuda ia Iesu nō ni’a i tōna ihota’ata, ’ua parau ’oia, « Aita Aberahama i fanau, te vai nei au ». ’Ua fa’ahitimahuta teie mau parau i te ta’ata ’o tei fa’aro’o ia Iesu, ’e ’ua ineine rātou nō te pēhi iāna i te ’ōfa’i (hi’o Ioane 8:58–59). ’A feruri i te tai’o Exodo 3:13–15 ; 6:3–5 nō te hi’o, nō te aha te tahi mau ’āti Iuda i riri ai i te mea tā Iesu i parau.
Nō te aha e mea faufa’a nō ’outou ’ia ’ite ē, ’o Iesu Mesia ’o Iehova ?
’Ua fa’aho’i fa’ahou mai te Fatu e rave rahi « mea pāpū ’e te faufa’a » nā roto ia Iosepha Semita.
I roto i te ’ōrama, ’ua fa’a’ite te Fatu ia Nephi i te taera’a mai o te Bibilia, ma te fa’ata’a ē, « te mau mea pāpū ’e te faufa’a rahi e rave rahi » e ’īriti-’ē-hia atu īa i te reira. ’A feruri i te tai’o te 1 Nephi 13:21–29, 38–42, ma te ’imira’a mea nāhea te Fatu i te ’ōpuara’a e « fa’a’ite i te mau mea pāpū ’e te faufa’a rahi. » ’Ia au i te 2 Nephi 3:12, nāhea te Bibilia ’e te Buka a Moromona e ’ohipa ’āmui ai ?
’A mā’imi māite ai ’outou i te Faufa’a Tahito i teie matahiti, e mā’imi māite ato’a ’outou i « te tahi atu mau buka » tā Nephi i ’ite atea mai. ’Oia ho’i :
-
Te Buka a Mose, tei riro ’ei tuha’a nō te ’īritira’a o te Bibilia e Iosepha Semita. E fa’aho’i mai te reira i te mau parau mau ’e te mau ’ā’amu ’o te ’ore e ’itehia i roto i te pāpa’ira’a a Genese 1–6.
-
Te buka a Aberahama, tei heheuhia ia Iosepha Semita ’a hi’opo’a ai ’oia i te ’ōtaro parau tahito nō Aiphiti (hi’o Te mau tumu parau ’e te mau uira’a, « Buka a Aberahama, » Vaira’a Buka Evanelia).
-
E rave rau mau tuha’a nō roto mai i te ’īritira’a a Iosepha Semita, vetahi o tei ’itehia i roto i te mau fa’ata’ara’a i raro i te ’api, te parau hi’u o te Bibilia, ’e te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a.
Teie te tahi mau hi’ora’a nō te mau parau pāpa’i o te Faufa’a Tahito tei fa’aho’ihia mai e Iosepha Semita : Te ’oire o Enoha o Ziona (Mose 7:18–19), te ’ōrama a Aberahama nō te ’āpo’ora’a i te ra’i ra (Aberahama 3:22–28), ’e te tāvinira’a a Melehizedeka (’Īritira’a a Iosepha Semita, Genese 14:25–40). Nō te aha teie mau parau i riro ai ’ei « mea pāpū ’e te faufa’a rahi » nō ’outou ?
Adam and Eve Offering Sacrifices [Adamu ’e ’o Eva e pūpū ra i te tusia], nā Keith Larson (hu’ahu’a ri’i)
E tauturu te Faufa’a Tahito iā’u ’ia hāro’aro’a i tō’u tā’amura’a o te fafaura’a ’e te Atua.
Te Faufa’a Tahito ’o te ’ā’amu ïa o te Atua i te ’imira’a ’ia fa’ariro ia tātou ’ei « tao’a faufa’a rahi » nā te fafaura’a (Exodo 19:5). Nō te reira tumu, te hō’ē rāve’a maita’i nō te fa’aineine i te tai’o i te Faufa’a Tahito ’o te ha’api’ira’a ïa i te mau fafaura’a—te fafaura’a mure ’ore iho ā rā tā te Atua i pūpū i te mau peropheta tahito mai ia Aberahama, Isaaka, Iakoba ’e tō rātou hua’ai. ’E te tahi rāve’a maita’i roa nō te ha’api’i i ni’a i te mau fafaura’a ’o te ’imi-māite-ra’a ïa i te poro’i a te peresideni Russell M. Nelson « Te fafaura’a mure ’ore » (Liahona, ’Ātopa 2022, 4–11).
’A tai’o ai ’oe, ’a ui ia ’oe iho : Nō te aha e mea faufa’a te mau fafaura’a nō’u ? E aha te « huru ta’a ’ē o te here ’e te aroha » ’o tā’u e fāri’i nei nō ’ō mai i te Atua ra, ’a ha’apa’o ai au i tā’u mau fafaura’a ’e ’o ’oia ? ’A tai’o ai ’oe i te Faufa’a Tahito i teie matahiti, ’a ’ara maita’i i te mau mea tā te Atua e hina’aro e ha’api’i ia ’oe nō tō ’oe tā’amura’a o te fafaura’a ’e ’o ’oia.
’A hi’o ato’a Ieremia 31:31–34.
Nō te ’ite rahi atu, ’a hi’o i te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.
Mau mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
E nehenehe au e ha’api’i i ni’a ia Iesu Mesia i roto i te Faufa’a Tahito.
-
E riro paha e mea fifi te mau parau ’e te ta’ere o te Faufa’a Tahito nō te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a, e nehenehe rā ’outou e tauturu ia rātou ’ia hi’o ia Iesu Mesia i roto i te mau tāpa’o ’e te mau ’ā’amu. Penei a’e e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e hi’o i te hōho’a i raro nei, Te peropheta Isaia e tohu nei i te fānaura’a o te Mesia. E vaiiho i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’a’ite i te mau hu’ahu’ara’a tā rātou e hi’o nei. ’A huti mai i tō rātou ’ara maita’i, i ni’a iho ā ra, i te ’aiū ’o Iesu. I muri iho e nehenehe ’outou e tai’o ’e ’o rātou i te mea tā Isaia i pāpa’i i ni’a i te fānaura’a o te Fa’aora i roto te Isaia 7:14 ; 9:6. ’A fa’a’ite i tā ’outou mau tamari’i e aha te mea i ha’aputapū ia rātou i ni’a i te ’imira’a i te Fa’aora i roto i te Faufa’a Tahito i teie matahiti.
Isaiah Writes of Christ’s Birth (The Prophet Isaiah Foretells Christ’s Birth) [Isaia e pāpa’i ra nō te fānaura’a o te Mesia (Te peropheta Isaia e tohu ra i te fānaura’a o te Mesia)], nā Harry Anderson
-
E nehenehe ato’a ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e tai’o i te Salamo 23 ’e ’aore rā Isaia 53:3–9 ’e e ’ite atu i te mau ta’o ’o te fa’aha’amana’o ia ’outou ia Iesu Mesia. E aha tā teie mau parau e ha’api’i nei ia tātou i ni’a i tōna orara’a ’e tōna tāra’ehara ?
Tē hina’aro nei te Metua i te ao ra e rave i te mau fafaura’a ’e ’o vau.
-
Te mau fafaura’a ’o te tumu parau rahi ïa i roto i te Faufa’a Tahito. Nō te vauvau i teie tumu parau i tā ’outou mau tamari’i, e nehenehe ’outou e paraparau ia rātou i ni’a i te mau parau fafau tā rātou e rave nei ’e e tāpe’a nei ’e tō rātou ’utuāfare ’e ’aore rā tō rātou mau hoa, ’e te faufa’a rahi ’ia tāpe’a i teie mau parau fafau. I muri iho e nehenehe ’outou e hi’o i te tahi hōho’a nō te hō’ē bāpetizora’a ’e ’ia paraparau i ni’a i te parau fafau ’e ’aore rā te fafaura’a ’o tā tātou e rave ’e te Atua, ’ia bāpetizo-ana’e-hia tātou (hi’o Mosia 18:10, 13). E nehenehe ato’a ’outou e fa’a’ite i te hō’ē hōho’a o te hiero ’e ’ia fa’a’ite i tō ’outou nino’a mana’o nō ni’a i te mau fafaura’a tā tātou e rave nei i reira.
-
E nehenehe te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma e tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’ana’anatae i te rave ’e i te ha’apa’o i te mau fafaura’a ’e te Metua i te ao ra. E nehenehe ato’a ’outou e hīmene i te tahi hīmene nō ni’a i te ravera’a i te mau fafaura’a, mai te « ’Ia bāpetizohia vau » (Buka hīmene nā te mau tamari’i, 53).
Iesu Mesia ’o Iehova īa i roto i te Faufa’a Tahito.
-
’Ua mātau ānei tā ’outou mau tamari’i i te tahi ta’ata e mau i’oa ta’a ’ē tō rātou i te mau vāhi ta’a ’ē ? Penei a’e e pi’i-ta’a-’ē-hia te hō’ē metua ’e ’aore rā te ’orometua ha’api’i i te ’ohipa, i te fare ’e i te fare purera’a. ’A paraparau nō ni’a i teie mau i’oa ; i muri iho a tai’o ’āmui te Exodo 6:3 ’e ’a ani i tā ’outou mau tamari’i ’ia ’ite mai i te mau i’oa i reira Iesu Mesia i te mātaura’ahia, hou ’oia ’a fānauhia mai ai (hi’o ato’a te ’īritira’a a Iosepha Semita roto i te fa’ata’ara’a c).
Nō te ’ite rahi atu ā, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.