« 12–18 nō Tēnuare. ‘Hāmani ihora te Atua i te ra’i ’e te fenua i te mātāmua ra’ : Genese 1–2 ; Mose 2–3 ; Aberahama 4–5, » Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Faufa’a Tahito 2026 (2026)
« 12–18 nō Tēnuare. ‘Hāmani ihora te Atua i te ra’i ’e te fenua i te mātāmua ra’ », Mai, pe’e mai : 2026
12–18 nō Tēnuare : « Hāmani ihora te Atua i te ra’i ’e te fenua i te mātāmua ra »
Genese 1–2 ; Mose 2–3 ; Aberahama 4–5
Nō te nehenehe ’e te hanahana o te ao nei ’ati a’e ia tātou, e mea fifi ’ia feruri i te fenua i « te hāmanira’ahia, ’e ’aore ïa e mea i reira » ’e « e mea ano noa ra ’e ’aore e faufa’a » (Genese 1:2 ; Aberahama 4:2) Hō’ē mea tā te ’ā’amu nō te poietera’a e ha’api’i nei ia tātou ’oia ho’i e nehenehe te Atua, i te roara’a o te tau, e hāmani i te tahi mea nehenehe nō roto mai i te tahi mea fa’anaho-’ore-hia. Mea faufa’a roa ’ia ha’amana’ohia te reira ’ia riro ana’e te orara’a e mea ano noa. E nā ta’ata poiete te Metua i te ao ra ’e o Iesu Mesia, ’e ’aita tā rāua rahura’a ’e o tātou i ’oti. E nehenehe rāua e fa’a’ana’ana i te māramarama i roto i te mau taime pōiri o tō tātou orara’a. E nehenehe rāua e fa’a’ī i tō tātou pau i te ora. E nehenehe rāua e taui ia tātou ’ei mau ta’ata hanahana e ti’a ia tātou ’ia riro mai. ’O te reira te aura’a i hāmanihia i te hōho’a o te Atua, mai te au i tōna huru (hi’o Genese 1:26). E fāito pūai tō tātou nō te riro mai iāna ra te huru : fa’ateiteihia, fa’ahanahanahia, mai te ra’i ra.
Nō te tahi hi’ora’a poto o te buka a Genese, ’a hi’o « Genese » i roto i te Fa’atoro parau o te Bibilia.
Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a
Genese 1:1–25 ; Mose 2:1–25 ; Aberahama 4:1–25
« Nā roto i tā’u fānau tahi, ’ua poiete vau i teie mau mea. »
Noa atu ā, ’aita tātou i ’ite i te mau mea ato’a i ni’a i te huru ’a hāmanihia ai te ao nei, e mea fa’ahiahia ’ia tāpa’o i te mea tā te Atua i mā’iti e heheu mai i ni’a i te poietera’a. E aha tā te Atua e ha’api’i nei ia ’outou i ni’a i te reira i roto te Genese 1:1–25 ; Mose 2:1–25 ; ’e Aberahama 4:1–25 ? Nō te aha ’oia e hina’aro ai ’ia ’ite ’outou i teie mau mea ? ’A feruri ai ’outou i teie mau ’ā’amu, e nehenehe ato’a ’outou e feruri e aha tā te reira e ha’api’i nei ia ’outou i ni’a i te Metua i te ao ra, ia Iesu Mesia, te ao nei ’e ia ’outou iho.
Nō te ha’amaita’i i tā ’outou mā’imi-māite-ra’a, ’a feruri i te tai’o i teie mau ’īrava i te vaira’a i rotopū i te mau hāmanira’a a te Atua, ’e ’aore rā ma te fa’aro’ora’a i te tahi hīmene mai teie « E tā te Atua rahi » (Te mau Hīmene, N 28). E nehenehe ’outou e ’ite i te mau hōho’a ’o tāna mau hāmanira’a tei tauturu ia ’outou ’ia nīoa i te fa’atura nō tei Hāmani. ’A feruri i te fa’a’ite i teie mau hōho’a, ’oia ato’a i tō ’outou ’itera’a pāpū ia vetahi ’ē.
Hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 101:32–34.
The Garden of Eden [Te ’ō Edene], nā Grant Romney Clawson
Genese 1:26–27 ; Mose 2:26–27 ; Aberahama 4:26–27
’Ua hāmanihia vau i te hōho’a o te Atua.
’A tai’o ai ’outou te Genese 1:26–27 ; Mose 2:26–27 ; ’e te Aberahama 4:26–27, ’a feruri e aha te aura’a ’ia hāmanihia i te « hōho’a » ’e ’aore rā i « te huru » o te Atua, te tāne ’e te vahine. Nō te aha e mea faufa’a nō ’outou ’ia ’ite atu i te parau mau i roto i teie mau ’īrava ? .’Ei hi’ora’a, nāhea teie mau parau mau e fa’atupu i ni’a i tō ’outou huru hi’ora’a ia ’outou iho, ia vetahi ’ē ’e i te Atua ? Nāhea te reira e tauturu ia ’outou, ’ia vai ana’e ia ’outou te mau nino’a mana’o tano ’ore nō ni’a ia ’outou iho ?
Nō te tauturu ia ’outou ’ia feruri i teie mau uira’a, ’a tāmata i te fa’aoti i te tahi pereota mai teie te huru : « Nō te mea ’ua ’ite au ē, ’ua hāmanihia vau i te hōho’a o te Atua, e mā’iti au… » E nehenehe te hi’o-fa’ahou-ra’a « E mea mo’a tō ’outou tino » i roto Nō te pūai o te feiā ’āpī : E arata’i nō te rave i te mau mā’itira’a (mau ’api 22–29) e tauturu. ’A feruri i te mā’iti i te tahi mea tā ’outou e rave nō te fa’a’ite i te Atua ē, ’ua ’ite ’outou e mea mo’a tō ’outou tino.
I roto i te video « God’s Greatest Creation » (Gospel Library), tē fa’a’ite pāpū nei te peresideni Russell M. Nelson nō te tino ta’ata ei temeio. ’A māta’ita’i ai ’outou i teie video, ’a ui ia ’outou iho : « Nāhea te Metua i te ao ra e hina’aro iā’u ’ia nīoa i ni’a i tō’u tino ? » Nāhea te reira e ta’a ’ē ai i te mau parau poro’i ’o tā ’outou e nehenehe e fa’aro’o mai roto mai ia vetahi ’ē ?
God's Greatest Creation
E parau paha te tahi mau ta’ata ē, te hāmanira’ahia tātou i te hōho’a o te Atua e au ra ē, tō tātou mau mana’o ato’a, tō tātou mau nino’a mana’o ’e tō tātou mau hia’ai ’ua fa’ati’ahia e āna, ’e ’aita tātou e tītauhia (’e ’aore rā e nehenehe) e ha’amaita’i atu ā ia tātou. E aha tā ’outou e parau nō te reira ? E aha te mau mana’o tā ’outou i ’apo mai roto mai te Mosia 3:19 ’e te Etera 12:27 ?
Hi’o ato’a ia Russell M. Nelson, « Votre corps : un don magnifique à chérir, » Liahona, ’Ātete 2019, 50–55.
Genese 1:27–28 ; 2:18–25 ; Mose 3:18, 21–24 ; Aberahama 5:14–18.
’Ua ha’apa’ohia e te Atua te fa’aipoipora’a i rotopū i te tāne ’e te vahine.
« ’Ua hō’ē ’o Adamu ’e ’o Eva nā roto i te fa’aipoipora’a nō te tau ’e nō te tau mure ’ore nā roto i te mana o [te] autahu’ara’a mure ’ore » (Russell M. Nelson, « Lessons from Eve », Ensign, Novema 1987, 87). ’A feruri i te reira ’a tai’o ai ’outou i te Genese 1:27–28 ; 2:18–25 ; Mose 3:18, 21–25, ’e Aberahama 5:14–19. Nāhea ’outou i te fa’ariro i te fa’aipoipora’a ma te mo’ara’a ’o tā te Atua i hōro’a mai ?
Hi’o ato’a 1 Korinetia 11:11 ; « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei, » Vaira’a buka ’evanelia.
Genese 1:28 ; Mose 2:28 ; Aberahama 4:28
E ti’a’au vau nō te aupurura’a i te mau hāmanira’a a te Atua.
E aha tā te Genese 1:28 ; Mose 2:28 ; ’e Aberahama 4:28 e parau nei, nō ni’a i tā tātou hōpoi’a nō te mau hāmanira’a a te Atua ? E aha tā Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafau 59:16–21 ’e te 104:13–18 i tu’u mai nō tō ’outou māramaramara’a ?
Hi’o ato’a ia Gérald Caussé, « Tō tātou ti’a’au i te fenua nei, » Liahona, Novema 2022, 57–59 Vaira’a buka ’evanelia ; Topics and Questions, « Environmental Stewardship and Conservation, » Gospel Library.
Genese 2:2–3 ; Mose 3:2–3 ; Aberahama 5:2–3
’Ua ha’amaita’i ’e ’ua ha’amo’a te Atua i te mahana sābati.
’Ua fa’ariro te Atua i te sābati ’ei mahana mo’a, ’e tē ani mai nei ’oia ia tātou ’ia ha’amo’a i te reira. ’A tai’o ai ’outou i te Genese 2:2–3 ; Mose 3:2–3 ; ’e Aberahama 5:2–3, ’a feruri i te mea ’ua « ha’amaita’ihia » te sābati nō ’outou.
Hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 59:9–13 ; « The Sabbath Is a Delight [E mahana hina’arohia te sābati] » (video), Gospel Library.
Highlight: The Sabbath Is a Delight
’Ia rahi atu ā te,’ite ’a hi’o i te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.
Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i
Genese 1:1–25 ; Mose 2:1–25 ; Aberahama 4:1–25
’Ua poiete ’o Iesu i te fenua
-
Nāhea ’outou e fa’ariro ai i te ha’api’ira’a i ni’a i te poietera’a ’ei fa’anahora’a ’ārearea nō tā ’outou mau tamari’i ? E nehenehe ’outou e ’āfa’i ia rātou i rāpae nō te mā’imi mai i te mau huru mea, ’o tei hāmanihia i te pu’e tau tāta’itahi o te poietera’a. E nehenehe ato’a tā ’outou mau tamari’i e hi’o i te mau hōho’a nō te mau mea tā Iesu i hāmani (hi’o « Te poietera’a o te fenua » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 8–12). I muri iho e nehenehe ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e tāu’aparau, e aha te mea i fa’atupu i roto ia ’outou nō Iesu Mesia i muri a’e i te tai’ora’a i te ’ā’amu nō te poietera’a.
-
’A feruri i te hīmene ’āmui i te tahi hīmene i ni’a i tō tātou ao ’una’una, mai te « ’Ua aroha tō’u Atua iā’u » (Buka hīmene nā te mau tamari’i,16–17). E nehenehe paha tā ’outou mau tamari’i e tu’u mai i roto i te hīmene i te tahi atu mau mea, ’o tā te Atua i hāmani nō te tauturu ia rātou ’ia nīoa i tōna aroha.
’A tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite’ite mai i tā rātou mau hāmanira’a. « ’Ia ani ana’e ’oe i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a, ’ia hāmani, ’ia fa’a’ū ’e ’aore rā ’ia pāpa’i i te tahi mea e tū’ati i te tahi parau tumu o te ’evanelia, tē tauturu ra ’oe ia rātou ’ia māramarama maita’i atu ā rātou i teie parau tumu, ’e tē hōro’a ra ’oe ia rātou i te tahi ha’amana’ora’a pāpu nō te mea tā rātou i ’apo mai » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 32).
Genese 1:26–27 ; Mose 2:26–27 ; Aberahama 4:26–27
’Ua hāmanihia vau i te hōho’a o te Atua.
-
E nehenehe tā ’outou mau tamari’i e fa’ananea i te tahi nīno’a mana’o nō te tura ’e te fa’atura nō tō rātou iho tino ’e nō tō vetahi ’ē, ’a ha’api’i ai rātou ē ’ua hāmanihia tātou pā’āto’a i te hōho’a o te Atua. Nō te tauturu ia rātou ’ia māramarama e aha te aura’a o te reira, e nehenehe ’outou e vaiiho i tā ’outou mau tamari’i ’ia hi’o i tō rātou hōho’a i roto i te tahi hi’ohipa, ’e ’aore rā i te tahi hōho’a ’a tai’o ai ’outou te Mose 2:26–27 ia rātou. E nehenehe ato’a ’outou e fa’a’ite ia rātou ē pinepine te mau fanau’a ’ānimara i te « fa’ahōho’ahia » i tō rātou nā metua (hi’o te hōho’a i roto i teie arata’i ha’api’ira’a, ’ei hi’ora’a). E nehenehe te reira e arata’i atu i te tahi ’āparaura’a, nō te aha e mea faufa’a nō ’outou ’ia ’ite ē ’ua hāmanihia ’outou i te hōho’a o tō ’outou Metua i te ao ra.
-
E au paha ’outou ’e tā ’outou mau tamari’i e pāpa’i hōho’a i te tahi tino ta’ata ’e e tāpūpū i te mau hōho’a pāpa’i ’ei piriapu [puzzle]. ’A tu’u ’āmui ai tā ’outou mau tamari’i i tā rātou piriapu, e nehenehe rātou e paraparau i ni’a i te mau rāve’a e nehenehe ai rātou e fa’a’ite i te Metua i te ao ra ē, ’ua māuruuru rātou nō tō rātou tino.
Genese 2:2–3 ; Mose 3:2–3 ; Aberahama 5:2–3
Mea mo’a te mahana sābati.
-
’A tai’o ai ’outou te Mose 3:2–3, ’a ani i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’aro’o i te mea tā te Atua i rave i te hitu o te mahana. E tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia noa’a ’e ’aore rā ’ia pāpa’i hōho’a i te mau mea tā rātou e nehenehe e rave i te sābati, nō te fa’ariro i te reira ’ei mahana mo’a ’e te ta’a ’ē i te tahi atu mau mahana. ’A fa’a’ite te tahi i te tahi nō te aha e mea faufa’a nō ’outou ’ia ha’amo’a i te mahana sābati.
-
E tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia ha’uti te ti’ara’a ta’ata ma te fa’ata’a atu i te tahi hoa, nō te aha rātou i mā’iti ai e rave i te mau ’ohipa i te sābati nō tē fa’atura i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu. ’A ani ia rātou ’ia fa’a’ohipa te Genese 2:2–3 i roto i tā rātou mau fa’ata’ara’a. Nāhea te ha’amo’ara’a i te mahana sābati, e fa’a’itera’a i te reira i tō tātou here i te Metua i te ao ra ’e nō Iesu Mesia ?
’Ia rahi atu ā te ’ite, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.