Maua ma le Olioli le Mesia e Le’i Faamoemoeina

Ia, mo sina taimi na fai ifo i lalo le feei o le vivii ma alalaga, e pei ona tupu soo i le olaga. Sa taapeape le motu o tagata. Sa toe foi tagata i a latou gaoioiga faatulagaina masani.

O le taimi lea, sa fai ai e Iesu se Talisuaga Mulimuli filemu ma Ana Aposetolo. Sa Ia aoaoina i latou, uunaia i latou, ma tatalo mo i latou. Na Ia tuuina atu ia i latou le sauniga o le faamanatuga, o se mea e manatua ai o Ia.

Ona Ia savali atu lea i totonu o se togalaau e ta’ua o Ketesemane, ma o iina—na o Ia lava—na Ia tauaveina i Ona lava luga agasala a le lalolagi. Sa Ia savalia “toatasi le tuugāuaina” ma sa leai se tasi na faatasi ma Ia (Isaia 63:3).

E oo atu i le faaiuga o le aso na sosoo ai, ua tautau Iesu i luga o se satauro i le va o tagata faomea masani e toalua, ma mafatia i se fasiotiga sauā ma le maasiasi. Nai lo le faananau, ua Ia maua nei le tauemuga. “Afai o le Tupu o Isaraelu o ia,” na fai atu ai tagata, “ina alu ifo nei lava o ia i le satauro, ona tatou talitonu ai lea ia te ia” (Mataio 27:42).

O nisi o tagata maimoa atonu sa lē mautonu moni. Pe le o le tagata lava lea e tasi na mafua ai le vāvāō o na mea uma i ni nai aso talu ai? Pe le tatau ea ona avea o Ia ma o tatou Laveai? O le a faapefea ona Ia laveaia i tatou pe afai e le mafai ona Ia laveai o Ia lava?

Faatasi ai ma le aoga o le vaai mamao, e mafai ona tatou iloa manino ai sa sese faamoemoega o tagata e uiga i le misiona moni a Iesu.

Pe tatou te le’i oo uma ea i se taimi e le o toe i ai se eseesega i le va o mea tatou te faamoemoeina i le olaga ma le mea moni e tupu? Pe le o se vaega o ō tatou olaga ni mea tutupu faafuasei e lei faamoemoeina?

O le talalelei a Iesu Keriso o se talalelei o mataupu faavae maualuluga.

Ae e le tatau ona oo mai o se mea e ofo ai lo latou le fetaui i taimi uma ma mea sese, o mea moni masani o le olaga faaletino.

I se lalolagi atoatoa, o le a tausia pea e tagata uma poloaiga a le Atua. I se lalolagi atoatoa, o le a tatou lagona uma le faamanuiaina ma le fiafia, ma o tagata faamaoni uma o Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai o le a i ai se faaipoipoga ma se aiga malosi ma le faamalieina.

Ae o le mea moni e faapea, o nisi o i tatou e feagai ma luitau faigata tele lea e foliga mai ai ua toetoe lava a le oo i ai nei faamanuiaga.

O le a la le mea tatou te faia pe a feteenai ia mataupu matagofie, lautele, ma faavavau o le talalelei ma mea moni tiga, faaletagata lava ia o le olaga?

E le itiiti ifo ma le lua ni mea e tatau ona e manatua:

Aua lava nei fiu i le mea sili.

Aua le lē amanaiaina le mea moni.

E le faigofie mo o tatou mafaufau ma loto faaletino ona taofimau i ni manatu faavae se lua e foliga mai e feteenai le tasi ma le isi.

O lea la, ina ia foia le faaletonu i o tatou mafaufau, atonu e vave ona tatou feosofi i faaiuga: “Afai ua ou puapuagatia, atonu sa ou faia se mea sese.” Po o le “Afai ou te le o vaai i faamanuiaga sa ou faamoemoe i ai, atonu e le moni ia folafolaga.”

Ae atonu e i ai se isi auala e vaai ai i mea. Pe le’i fetalai mai ea le Alii, “Auā e pei ona sili ona maualuga o le lagi i le lalolagi, ua faapea ona sili ona maualuga o o’u ala i o outou ala, ma o’u manatu [e sili] i o outou manatu” (Isaia 55:9)?

Pe ua e matauina ea le eseese o foliga o mea mai se nofoaga maualuga atu? Pe a e taunuu i le tumutumu ma toe tepa i lalo i le vanu, pe le ofoofogia ea le laitiiti o foliga o mea uma?

Ua valaaulia i tatou e le Atua e mulimuli i Lana ala i se vaaiga maualuga atu ma paia atu. O le a outou vaai i le lalolagi ma ona luitau i mata eseese; o le a e vaaia mea i le matalalaga o le foafoaga atoa ma le ata o le faaolataga.

A’u uo pele, ua outou i ai i se vaega o tou olaga lea e manaomia ona faia ni faaiuga taua: o filifiliga taua e uiga i aoaoga ma galuega, o ē e faaipoipo i ai, ma le taimi e amata ai ona faia se aiga. Mo nei filifiliga uma e te manaomia ai faamanuiaga o le lagi ma le taitaiga a le Agaga Paia. Ma o loo i ai iina. O loo avanoa. Mulimuli i le mamanu na aoao atu e le Alii ia Oliva Kaotui: “Suesue i ai i lou mafaufau; ona … ole atu lea [i le Atua] pe ua tonu” (Mataupu Faavae ma Feagaiga 9:8).

E i ai sou faiai ma se loto. Ma o le a e iloa.

Faamolemole ole atu i lou Tama Faalelagi mo faamanuiaga ma le taitaiga. Faasoa atu ia te Ia ou faamoemoega, miti, ma manaoga. Ae i le faia o lena mea, ia mautinoa e te le o taumafai e aumai o Ia e vaai i mea i lou ala. Ole atu ia te Ia e pupula ou mata e vaai i mea i Lona ala. O le taimi lena e amata ai ona tafe mai tali. O le taimi lena e te a’ea ai le mauga ma amata ona vaai i mea mai se vaaiga maualuga atu—e oo lava i le silafaga a le Tama Faalelagi.

O le a e iloa ai o le tele o mea sa foliga mai e matua tetele ma lofituina, o le mea moni e sili atu ona laiti ma e le o toe taufaamatau.

I le taimi lava e tasi o le a e iloa ai le taua e faavavau o ni mea patino na foliga mai e faatauvaa i ou mata faaletino.

I a tatou tatalo tatou te mulimuli ai i le faataitaiga na faia e le Faaola mo i tatou i le Faatoaga o Ketesemane ina ua Ia tatalo, “Tama, … aua le faia lo’u loto, a o lou finagalo” (Luka 22:42).

O le a oo mai tali i au tatalo. Ou te molimau atu ai i nei mea. Atonu e le o lou ala, ae e mautinoa lava o Lana ala. O nisi taimi latou te o mai ai e ala i se mau, se lagona paia, po o upu a se tagata faatuatuaina, ae o le a oo mai.

E silafia moni lava oe e le Alii. E silafia e Ia lou loto. E silafia e Ia lou igoa. O nei taimi e mafai ona pei o lena taimi paia, toafilemu i se taeao matagofie o le tautotogo i fafo atu o se tuugamau avanoa a o tagi se tamaitai talavou ma sa valaauina o ia e Iesu toetu i lona igoa (tagai i le Ioane 20:16).

E mafai ona e lagona Iesu, ma Lona siufofoga agamalu, o valaau mai ia te oe i lou igoa? Manatua, e silafia e le Faaola lou igoa. E alofa o Ia ia te oe.

I le Aso Sa o le Laupama, o le ulufale atu faatupu o Iesu i Ierusalema na aumaia ai se motu o tagata. O se taimi mamalu ma le manaia. Ae e sili atu ona tāua le mea na faia e Iesu ina ua uma ona Ia ulu atu i Ierusalema—e ui lava o le tele o na mea sa faia filemu, faalilolilo, e oo lava i le lē iloaina e le toatele o tagata.

Atonu e le o le mea lea na faamoemoeina e tagata e uiga i le Mesia. Ae o le mea lea na folafola mai e le Atua. Ma o le mea lea na manaomia e tagata—tagata, o oe ma a’u—o mea sa tatou manaomia uma. O le meaalofa faalelagi ma le taulaga togiola lea e manaomia e tagata uma, o fanau uma a le Atua.

“Faauta,” na fai atu ai le perofeta o Sakaria, “ua afio mai lou Tupu ia te oe” (Sakaria 9:9).

E pei lava ona Ia ulu atu ma le manumalo i Ierusalema, e ulu atu le Keriso agamalu i o outou olaga taitoatasi, pe afai o le a e taliaina o Ia.