AM Faalevaiaso
O Upumoni e 3 o le Talalelei Lea E Aumaia ia te A’u le Faamoemoe Pe a Lagona e le Lalolagi le Leai o se Faamoemoe
Aperila 2026 AM Faalevaiaso


Mai le AM Faalevaiaso

O Upumoni e 3 o le Talalelei Lea E Aumaia ia te A’u le Faamoemoe Pe a Lagona e le Lalolagi le Leai o se Faamoemoe

O upumoni o le talalelei e mafai ona aumaia ia i tatou i taimi uma le faamoemoe i le lē mautonu.

o se lima o loo tatalaina se pupuni e faasau ai i totonu le malamalama

Ina ua faatoā ou tau i le faaupuga “Mamona” i luga o le initoneti i le 18 o o’u tausaga, na toetoe lava o mea uma sa ou faitauina sa le lelei. Ae o se mea e uiga i lenei faatuatuaga na valaau mai pea ia te a’u. I lena taimi, sa ou aluese mai lo’u aiga ma lagona le popole e uiga i lo’u lumanai.

Sa ou ola ae i le faaKerisiano, ae sa le’i i ai se aoaoga faavae faatulagaina a la’u ekalesia, ma sa ou lagonaina e pei o loo i ai se mea o loo misi. O lea sa ou filifili ai e suesue i lotu eseese, ma sa ou lagonaina se uunaiga e aoao atili e uiga i lenei faatuatuaga.

E lei umi ae ou mauaina le itulau o le “O Mai ia Keriso” ma aoao atili ai e uiga i Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai. Sa mafai ona ou iloa sa ese mai le mea sa ou suesueina muamua. Ina ua ou feiloai i faifeautalai, o le aoaoga faavae sa la aoaoina ai a’u na lagonaina le sa’o.

O upumoni o le talalelei ua aoaoina ai a’u i le auala, i le avea ai ma soo o Iesu Keriso, e mafai ona tatou maua ai pea le faamoemoe. Ua na o le tolu nei o na upumoni.

1. O Le Faatupuina o le Filemu e Suia ai le Lalolagi

Ina ua iloa e o’u matua sa matou feiloai ma faifeautalai, sa la faasaina faifeautalai ona o mai i lo matou fale. La te le’i mananao ou te papatiso, ma ina ua laua iloa e i ai sa’u kopi o le Tusi a Mamona, sa tupu ai se finauga, ma sa faaleagaina ai la’u kopi. Sa matua’i ou faanoanoa lava.

Ae sa ou mafaufau i le ala o le a tali mai ai le Faaola, ma sa ou filifili e tumau i le filemu ma le toafilemu.

Sa ou manao e mulimuli i le fautuaga a Peresitene Russell M. Nelson (1924–2025) “ia filifili e avea ma sē e faatupuina le filemu, i le taimi nei ma aso uma.”

Ou te iloa na fesoasoani le Faaola ia te a’u e tali atu i lo’u aiga ma le agaalofa nai lo le ita.

Ina ua ou papatiso, o se vaega sa ou te’i ai, sa faatoese mai o’u matua. Sa ootia i la’ua i le auala na ou tali atu ai ina ua la faaleagaina la’u Tusi a Mamona, ma sa matou fonofonoina la matou mafutaga.

O lenei mea na faaali mai ai ia te a’u le ala e mafai ai e le alofa mamā ona suia tagata. Pe a iai se tasi e na te fa’aali le ita ae tali atu i le alofa, e mafai e lena alofa ona suia i latou.

2. E Silafia i Tatou e le Alii

E ui lava ina sa ou maua le upumoni sa ou sailia, ae sa lē mautonu pea lava lo’u lumanai. Sa ou lagona le tuuatoatasi.

Ina ua uma ona ou auai i le inisitituti i se tasi aso, sa ou filifili loa e tatalo mo se fesoasoani e saili ni uo lelei o e o le a aumaia a’u ia latalata atili atu ia Keriso. I ni masina mulimuli ane, sa ou iloa ai sa siomia a’u e tagata o ē sa fesoasoani ia te a’u faaleagaga. E lē na o ni uo faasamasamanoa i latou ae o tagata sa alolofa ma lagolagoina a’u.

I lena taimi, sa uunaia a’u e auauna atu i se misiona, ae sa ou musu ona o le tele o mafuaaga. I se tasi po sa fai ai sa’u miti sa ou auauna atu i se misiona i le Ripapelika o Tominika. I lenei miti manino, sa ou auauna atu ai i isi ma lagonaina le alofa tele mo i latou.

Ina ua ou ala, sa ou moomoo mo tagata ou te le’i feiloai i ai ma se nofoaga ou te le’i oo lava i ai. Sa ou lagona e pei e tatau ona ou sailia ni tagata o e sa saili mo le faamoemoe ma le taitaiga. O lea sa ou auina atu ai a’u pepa.

Ina ua oo mai lo’u valaauga, sa ou ata ma le te’i atoa ina ua ou faitauina. Sa valaauina a’u e auauna atu i le Ripapelika o Tominika—o le nofoaga sa ou miti i ai!

Sa ou toe iloaina foi sa taialaina a’u e le Alii. O le auauna atu i se misiona o le a avea ma se osigataulaga tele, ae sa ou talitonu o le a saunia e le Atua se ala. E taufaafefe le lē vaaia i taimi uma o se auala manino agai i luma, ae o le iloaina o loo Ia silafia a’u ua tuuina mai ai ia te a’u le faamoemoe e tatau ona ou faaauau pea.

3. E Mafai Ona Tatou Maua Pea le Faamoemoe ia Keriso

O se tasi o a’u mau faamafanafana e mai le Aposetolo o Paulo:

“Auā e faaolaina i tatou i le faamoemoe; a o le faamoemoe ua vaaia, e le o le faamoemoe lea; auā pe faapefea ona toe faamoemoe se tasi i le mea ua vaaia?

"Ae peitai a tatou faamoemoe i le mea ua le vaaia, tatou te faatalitali atu i ai ma le onosai. …

“Ua tatou iloa foi e galulue faatasi mea uma e lelei ai i latou e ua alofa atu i le Atua”(Roma 8:24–25, 28).

O le faamoemoe o se faatinoga o le faatuatua. E tusa lava pe tatou te le vaaia ni suiga vave pe iloa foi pe o le a le tulaga e fua mai ai mea uma, pe a i ai lo tatou faamoemoe i folafolaga a le Atua, o le a Ia galue pea i tua atu o vaaiga, ma taialaina i tatou i faamanuiaga matagofie.

O loo o’u a’oa’o pea, ae ou te iloa ua tuuina mai e Iesu Keriso ia te a’u le malosi e mulimuli ai ia te Ia. E fesoasoani o Ia ia te a’u e alofa atu i isi e tusa lava pe faigata. Ua Ia aoaoina a’u ia onosai ma faalagolago i Lana taimi. O le sili o na mea uma, Na te tuuina mai ia te a’u le faamoemoe—e le mo na o lo’u olaga i le taimi nei ae faapea foi mo lo’u lumanai.

Pe a lagona e le lalolagi le leai o se faamoemoe, ou te talitonu e mafai foi ona Ia tuuina atu ia te oe lena lava faamoemoe e tasi.